Trandafir Alexandra

Grupa 20, seria B, MD3

Efectul unui sigilant pentru fisuri care eliberează fluor și al unui sigilant convențional
pentru fisuri asupra inhibării leziunilor carioase primare cu sau fără expunere la pastă de
dinți care conține fluor

Introducere

Caria dentară este una dintre cele mai răspândite boli cronice în rândul copiilor. Factorii
de risc ai cariei dentare includ niveluri scăzute de fluor în apa de băut și alimente, nivel
socio-economic scazut și igiena orala precară. Netratate, acestea pot duce la aparitia senzatiei de
durere, infecții și probleme precum tulburări de alimentație, învăţare şi vorbire. În timpul
procesului de formare a leziunilor carioase incipiente, are loc demineralizarea smalțului dentar.
În general, o creștere a remineralizării și o scădere a demineralizării smalțului depind de fluorul,
fosfatul, hidroxidul și calciul existente în salivă, iar fluorura, în special forma sa topică, este un
material eficient în creșterea remineralizării smalțului dentar.

Existența ionilor de fluor cu o cantitate adecvată de ioni de calciu și fosfat în salivă pot
determina termodinamic imbunatatesc dezvoltarea cristalelor de smalț și remineralizarea
acestuia. De asemenea, fluorul perturba metabolismul microorganismelor aflate in placa
bacteriana, de aici rezultand si efectul inhibitor pe care il are asupra productiei de acid de catre
bacteriile respective. Contactul continuu cu concentrații scăzute de fluor duce la scăderea
demineralizării smalțului dentar și la o îmbunătățire a procesului de remineralizare.

Efectul periajului dinților asupra prevenirii cariilor dentare a fost demonstrat și există dovezi
convingătoare cu privire la efectul anticariogen al folosirii pastelor de dinți cu fluor. In urma a
numeroase studii s-a ajuns la concluzia ca folosirea pastelor de dinti cu o cantitate standard
de fluor reduc aparitia leziunilor carioase cu pana la 29%. Într-un studiu realizat de Walsh et
al,8 a fost observat efectul semnificativ al pastei de dinți cu fluor cu concentrație de fluor de
>1000 ppm asupra prevenirii cariei dentare primare. Într-un alt studiu realizat de Nazzal și
colab.9, cantitatea de fluor din salivă a avut o relație semnificativă cu o creștere a cantității de
fluor din pasta de dinți utilizată (P˂0,001). În plus, s-a ajuns la concluzia că utilizarea pastelor de
dinți cu concentrații de fluor de >1000 ppm pentru copii duce la scăderea ratei cariilor incipiente.
S-a demonstrat că datorită acumulării crescute de placă în fosetele si fisurile suprafețelor
ocluzale, aceste zone sunt mai susceptibile la aparitia leziunilor carioase.

Sigilantii pentru fosete si fisuri sunt utili și eficienți în prevenirea cariilor dentare pe
suprafețele ocluzale ale molarilor și premolarilor și prin urmare, în menținerea sănătății
bucale. Sunt plasați pe zonele susceptibile la formarea cariilor și prin intermediul
legăturilor micromecanice, acţionează ca un strat protector și împiedică accesul bacteriilor
la resursele nutritive.

Recent, sigiliantilor le-a fost adaugat si fluor in compozitie, pentru a beneficia de ambele efecte
pozitive oferite atat de sigilantul in sine, cat si de fluor. Dupa incorporarea fluorului s-a observat
o scadere a prevalentei aparitiilor cariilor. După îndepărtarea de pe suprafața dintelui, aceste

1
Trandafir Alexandra
Grupa 20, seria B, MD3
materiale continua sa isi exercite efectul anticarios, la un nivel microscopic. Acest efect poate fi
cauzat de concentrațiile crescute de fluor pe smalțul dinților și, de asemenea, de aceste materiale
care rămân în adâncimea fisurilor.

Cu toate acestea, studiile privind efectele sigilantilor care eliberează fluor asupra inhibării
demineralizării au dat rezultate contradictorii. Un studiu recent a demonstrat o inhibare
semnificativ mai mare a cariilor de către etanșanții care eliberează fluor în comparație cu
etanșanții convenționali. Prabhakar nu a arătat nicio inhibare semnificativă a demineralizării între
etanșanții cu rășini fluorurate și nefluourați. Acest studiu a fost realizat pentru a studia
comparativ efectele inhibitoare ale sigilantilor convenționali și a celor care eliberează fluor, cu și
fără expunere la paste de dinți cu fluor asupra leziunilor carioase incipiente.

Metode

În acest studiu in vitro, au fost colectați 24 de dinți permanenți primul și al doilea

premolar care au fost extrași din motive ortodontice. Dinții au fost curățați cu pastă de
profilaxie fără fluor și examinați sub o lupă la ×4 (lupă de mână Helix) pentru a se asigura că
nu există fisuri, carii, leziuni albe sau maro, hipoplazie, fluoroză și pigmentare. Apoi, au fost
scufundați în soluție de cloramină (Kimiapars, Iran) timp de 24 de ore pentru dezinfecție.
După dezinfecție, dinții au fost ținuți în soluție salină normală la temperatura camerei
(23‒27̊ºC) până la începerea studiului.

Pregătirea unei mostre

Probele au fost împărțite aleatoriu în trei grupuri egale de A, B și C fiecare (n=8).

Folosind o freză de fisurotomie și o piesă de mână de mare viteza, au fost pregătite cavități cu
dimensiuni de 4*2*1,5 mm în treimea mijlocie a suprafeței bucale a fiecărei probe, astfel încât
ocluzogingival, meziodistal și bucopalatal dimensiunile au fost de 2, 4 și, respectiv, 1,5 mm.

● Grupul A: sigilant cu eliberare de fluor (Embrac Wetbond Sealant, Pulpdent,

SUA)
● Grupul B: sigilant convențional pentru fisuri (Master-Dent, Light-cured, Opac,
SUA) au fost plasate,
● Grupul C: nu a suferit nicio intervenție.

Aplicare

● Grupul A: Cavitățile au fost gravate cu acid fosforic 37% timp de 15 secunde,

clătite timp de 10 secunde și ușor uscate cu aer comprimat. Cavitățile au fost
lăsate ușor umede. Apoi etanșantul a fost aplicat pe cavități și fotopolimerizat
timp de 40 de secunde.

2
Trandafir Alexandra
Grupa 20, seria B, MD3
● Grupul B: Cavitățile au fost gravate cu acid fosforic 37% timp de 30 de secunde,
s-au clătit timp de 10 secunde și s-au uscat cu aer comprimat. Adezivul (Single
Bond, 3M ESPE, SUA) a fost aplicat cu un microbrush și a fost fotopolimerizat
timp de 20 de secunde. Apoi sigilantul a fost plasat în fiecare cavitate și
fotopolimerizat timp de 40 de secunde

Toate suprafețele dinților au fost acoperite cu lac rezistent la acid, cu excepția unei
margini de 1 mm în jurul cavităților. Probele au fost plasate în soluție demineralizantă (2,2
µm CaCl2, 1 m KOH, 2,2 µm NaH2PO4, pH=4,5) timp de 96 de ore pentru a produce leziuni
precoce în jurul cavităților. Apoi probele au fost montate în blocuri acrilice și tăiate
longitudinal în direcție VO folosind un microtom, astfel încât să se obțină secțiuni de 100-150
µm.

După excluderea secțiunilor defecte, fiecare grup de studiu principal a conținut 8 secțiuni.
Adâncimea leziunii create în fiecare probă a fost măsurată la un microscop cu lumină polarizată
în două puncte. Toate suprafețele tuturor probelor, cu excepția suprafeței leziunilor, au fost
acoperite cu lac rezistent la acid. Apoi fiecare grup a fost impartit in 2 subgrupe dupa cum
urmeaza:

3
Trandafir Alexandra
Grupa 20, seria B, MD3

Ciclul pH

Toate probele au fost plasate într-un pH-cycler timp de 10 zile.

● Fiecare probă a fost scufundată în soluție de demineralizare (10 mL pentru fiecare

probă) de două ori pe zi timp de 3 ore
● și în soluție de remineralizare (1,5 µm de CaCl2, 0,15 µm de KCL, 0,9 µm de
NaH2PO4, pH=7) (10 mL pentru fiecare probă) timp de 2 ore între cele două
etape de demineralizare.
● Fiecare probă a fost introdusă în pastă de dinți care conține fluor sau saliva
artificială (în funcție de subgrupul său) timp de 60 de secunde înainte de
începerea primului ciclu de demineralizare și înainte și după al doilea ciclu de
demineralizare. Soluția de pastă de dinți a fost produsă prin amestecarea pastei de
dinți și a apei într-un raport de 1:3.
● Apoi, toate probele au fost scufundate în soluție de remineralizare într-un
incubator la 37ºC peste noapte.
● După fiecare fază a ciclării pH-ului, probele au fost clătite cu apă deionizată timp
de 30 de secunde.

Soluțiile preparate au fost înlocuite cu altele proaspete în fiecare zi. După terminarea
ciclării pH-ului, lacul rezistent la acid a fost curățat complet. Imaginile tuturor secțiunilor
dentare, înainte și după tratament, au fost obținute la microscop cu lumină polarizată și au fost
măsurate adâncimile leziunilor în două puncte similare ale fiecărei probe.

Analize statistice

Rezultatele studiului au fost raportate folosind statistici descriptive (medii ± abateri

standard). Pentru a compara profunzimea leziunilor de către cele trei tipuri de etanșanți pentru
fisuri între cele două tipuri de expuneri (pastă de dinți și saliva artificială), a fost utilizat testul t
independent sau echivalentul său neparametric, testul Mann-Whitney U. Pentru a compara
adâncimea leziunilor dintre cele trei tipuri de etanșanți pentru fisuri folosind cele două tipuri de
expuneri (pastă de dinți și saliva artificială), a fost utilizat ANOVA bidirecțională în cazul
normalității datelor și al omogenității variațiilor. În cazul semnificației rezultatelor, a fost utilizat
un test post-hoc adecvat pentru comparații în perechi între grupuri.

Rezultate

Rezultatele au arătat că cariile primare au avut cea mai mică adâncime în grupul A,
cel cu sigilantul cu fluor. Grupul B convențional a prezentat o adâncime medie de degradare,
cariile primare au avut cea mai mare adâncime în probele unde nu s-a aplicat nici un tip de
sigilant.

4
Trandafir Alexandra
Grupa 20, seria B, MD3
Discuţie

Remineralizarea cariilor incipiente fără a utiliza tehnici agresive de „tăiere și umplere”

este un obiectiv major în stomatologia modernă. Procesul de remineralizare poate avea loc în
prezența materialelor care eliberează ioni de fluor, calciu și fosfor. Sigilanții pentru fosete și
fisuri sunt mijloace foarte eficiente de prevenire a leziunilor carioase la dintii care prezinta relief
ocluzal adanc. Încorporarea fluorului în materiale de etanșare a fost o problemă controversată.

Eficacitatea etanșanților care eliberează fluor a fost demonstrată într-o serie de

investigații. Un studiu realizat de Jensen ME a arătat că un etanșant pentru fisuri care eliberează
fluor reduce semnificativ gradul de demineralizare a smalțului dentar în prezența materialelor.4
Un alt studiu al lui Hicks MJ și colab.15 a arătat că etanșanții pentru fisuri care eliberează fluor
prezintă efecte de inhibare semnificativă a cariilor. reducerea adâncimii leziunilor de pe suprafața
smalțului adiacent sigilantului care eliberează fluor. De asemenea, un studiu realizat de Locker și
colab.16 a arătat că utilizarea materialelor de etanșare a fisurilor care conțin fluor este eficientă
în refacerea dinților primari și prevenirea cariilor primare.

Compararea efectului inhibitor al sigilantilor care eliberează fluor și cele convenționale

asupra cariei primare în unele studii nu a arătat diferențe semnificative între acestea; totusi unele
au demonstrat o eficacitate mai mare a celor care eliberează fluor.

Unele studii au demonstrat că efectul inhibitor al sigilantilor care eliberează fluor asupra
cariilor primare adiacente este limitat la cei pe bază de ionomer de sticlă, iar cei pe bază de
rășină nu pot da rezultate semnificative, indicând că sigilantii pe baza de rasina alibereaza cu
dificultate fluor, datorita caracterului hidrofilic scazut al acestora.

Rezultatele acestui studiu au indicat că adâncimea cariilor în prezența diferitelor tipuri de

etanșanți pentru fisuri au fost semnificativ diferite în ceea ce privește tipul de expunere, astfel
încât s-a constatat că rata medie de carie în toate cele trei grupuri din subgrupele de pastă
de dinți a fost mai mică decât cel din grupul de saliva artificială; în probele convenționale și
probele fără sigilant, aceste valori au fost semnificative. Acest lucru confirmă rezultatele mai
multor investigații care au arătat efectul remineralizant al pastelor de dinți fluorurate asupra
cariei primare. Cu toate acestea, în grupul A (cu fluor), diferența dintre probele expuse la pastă
de dinți și salivă nu a fost semnificativă.

Concluzie

Din rezultatele studiului nostru și ale altor studii se poate concluziona că încorporarea
fluorului în sigilanti poate fi eficientă în inhibarea cariei dentare și, în general, ar putea duce la
scăderea prevalenței cariei dentare. Cu toate acestea, utilizarea pastei de dinți fluorurate în
combinație cu sigilantul care eliberează fluor nu prezintă efecte pozitive suplimentare. Pasta de
dinți fluorizată este eficientă în inhibarea cariilor primare numai la dinții care au etanșanți
convenționali sau la dinții fără etanșant. Se pare că fluorura eliberată de etanșanții care

5
Trandafir Alexandra
Grupa 20, seria B, MD3
eliberează fluor copleșește capacitatea de remineralizare a fluorului eliberat din pastele de dinți
în același dinte.