UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

GRIGORE T. POPA, IASI

FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA

Efectul F-File in indepartarea detritusului

dentinar remanent:Un studiu folosind scanarea
prin microscopie electronica
Effect of F-File on removal of the smear layer: A
scanning
electron microscope study

Abstract
Scopul acestui studiu a fostde a evalua eficacitatea F-File cu NaOCl la
indepartarea smear layer-ului.Un total de 48 de dinti monoradiculari au fost
instrumentati folosind tehnica crown-down cu unul din urmatorii iriganti:apa
distilata, NaOCl 5.25%,RC-Prep,Glyde,MTAD sau F-File cu NaOCl. Smearlayer-ul ramas a fost masurat,folosind microscopia electronica,la nivel cervical, in
1/3 medie a radacinii si la nivel apical. In toate canalele din grupurile
experimentale,sectiunea coronara era mai curata comparativ cu sectiunile din
treimea mijlocie si apicala ,exceptie facand grupul la care s-a folosit apa
distilata(P<0.001).In treimea coronara a fost observat un strat de smear layer
intens la nivelul grupurilor la care s-a folosit apa distilata, NaOCl si F-File,pe
cand la nivelul grupului la care s-a folosit MTAD exista mai putin smear-layer
(P<0.05),valoarea cea mai mica inregistrandu-se la grupurile la care s-au folosit
RC-Prep si Glyde.In treimea mijlocie,grupurile la care s-a folosit RC-Prep si
Glyde prezinta un strat mai redus de smear-layer in comparative cu celelalte
grupuri (P<0.001).In treimea apicala exista un smear-layer intens la toate
specimenele si analizele statistice nu arata nicio diferenta semnificativa intre
grupuri(P>0.05).F-File nu a imbunatatit efectul NaOCl de indepartare al smear
layer-ului.

Introducere:
Scopul principal al instrumentarii canalului radiculareste reprezentat de
modelarea si curatarea sistemului canalar. Toate instrumentele endodontice
creaza,ca rezultat al actiunii lor un strat de detritus ce acopera peretii
radiculari,strat numit smear layer(1-3).In canalele infectate,smear layer-ul trebuie
indepartat deoarece poate contine bacterii ramase in urma instrumentarii(1).In
plus,a fost demonstrat ca indepartarea smear layer-ului inbunatateste
permeabilitatea dentinei, imbunatatind difuziunea si actiunea medicatiei
intracanalare,permitand o patrundere mai buna a materialului de obturatie in
tubulii dentinari (1,4).
Indepartarea
smear
layer-ului
necesita
solventi
organici
si
anorganici(1.3).Smear layer-ul a fost descris initial de catre McComb si
2

Smith,care l-au indepartat folosind un agent chelator(5).Numeroase studii au fost

realizate pentru a determina ce solutie si metoda de irigare permite indepartarea
cea mai buna a smear-layerului(6-9).EDTA(acid etilendiaminotetraacetic) folosit
singur sau in combinatie cu NaOCl in timpul instrumentarii canalare,a fost
eficient in indepartarea smear layer-ului(1,9,10).Aditia de NaOCl s-a dovedit a fi
avantajoasa
datorita
actiunii
dizolvante
asupra
tesutului
pulpar
remanent(1,6,10,11) si datorita activitatii antimicrobiene(1,11).Oricum, s-a
observat ca NaOCl singur este ineficient in indepartarea smear layer-ului.
Literatura variaza asupra volumului de solutie si timpului de irigare pentru
indepartarea smear layer-ului(6,9,11,12).
Datorita morfologiei complexe a sistemului canalar,este dificila indepartarea
smear layer-ului prin preparare mecano-chimica. Prin deductie,in tratamentul
endodontic conventional va ramane mereu un strat de smear layer pe peretii
canalari(1,5). Pilele endodontice rotative si solutiile de irigaresunt de asemenea
incapabile sa indeparteze smear layer-ul in timpul tratamentului endodontic (13).
Recent a fost creat un nou ac rotativ pe baza de polimeri. Acest ac rotativ din
plastic de unica folosinta prezinta un strat abraziv anclavat in polimeri non-toxici
si in acord cu argumentele fabricantului, aceasta pila a fost realizata pentru
indepartarea detritusurilor canalare ramase si agitarea hipocloritului de sodiu,fara
largirea aditionala a canalului.Conicitatea acestui ac este de 0.04,iar dimensiunea
ISO este de 20.
Scopul acestui studiu a fost sa investigheze comparativ eficienta F-File in
indepartarea smear mayer-ului de pe peretii canalari.

Materiale si metode
Prepararea mostrelor
S-au folosit 48 de dinti monoradiculariextrasi recent,cu radacinile drepte si
netratate endodontic. Acestia au fost radiografiati pentru a confirma aspectul
canalului si absenta unei anatomii complicate.Tesutul moale aderent restant a fost
indepartat mecanic,fara a leza suprafata radiculara.Inspectia a fost realizata
pentru a confirma absenta fisurilor,fracturilor sau zonelor de resorbtie,apoi dintii
au fost depozitati in solutie salina izotonica,fara a folosi solutie fixatoare,pentru a
3

evita lezarea dentinei sau a continutului canalului radicular.Fiecare grup a fost

depozitat in solutie salina 0,9%,incubat la 37 de grade si mentinut intr-o zona cu
umiditate 100% intre stadiile experimentale.

Instrumentarea canalelor radiculare

Au fost realizate cavitati de acces conventionale folosind turbina cu freze
diamantate si racire cu apa.
Prepararea biomecanica a fost realizata folosind sistemul rotativ
Protaper(Dentsply,Maillefer,Ballagues,Elvetia),actionat de micromotorul electric
X-Smart la
300 de rpm (Dentsply-Maillefer, Ballagues,Elvetia).Inaintea
instrumentarii, orificiul canalelor a fost debridat folosind pilele S1 si SX si
canalul radicular a fost debridat pana la dimensiunea F2( diametru 025).Irigantul
a fost introdus in regiunea mijlocie a canalului, folosind o seringa cu ac de
diametru23.Cand s-a terminat prepararea,s-a inserat un con de
gutaperca(Mtwo,Munich,Germany) de 0.06 pana la nivelul stopului apical,pentru
a confirma ca s-a atins lungimea de lucru.
Canalele preparate au fost impartite intr-un grup de control si cinci grupuri
test.
Apa distilata: Acest grup a servit drept grup de control pozitiv. S-au realizat
irigatii de rutina cu 0.5 ml de apa distilata,iar la finalul fiecarei alezari s-a irigat
cu 10 ml de apa diistilata.
NaOCl:S-au realizat irigatii de rutina cu 0.5 ml de hipoclorit de sodiu de
concentratie 5.25%,iar la final s-a realizat o irigare folosind 10 ml de solutie
5.25%.
RC-Prep:Fiecare instrument a fost acoperit cu RC-Prep(Premier Dental
Products,Norris-town,PA,USA),iar la finalul instrumentarii s-a irigat cu 10 mlde
solutie NaOCl 5.25%.
Glyde:Fiecare
instrument
a
fost
acoperit
cu
Glyde
File
Prepr(Dentsply,Maillefer,Ballaigues,Elvetia),iar irigaera finala s-a realizat cu 10
ml de solutie NaOCl 5,25%.
MTAD:S-au folosit 0.5 ml de solutie MTAD BioPure (Dentsply,Tusla
Dental,Johnson City,TN,USA) pentru irigarea canalelor,iar irigarea finala s-a
realizat cu 10 ml de solutie NaOCl 5.25%.
4

F-File:S-au realizat irigatii de rutinacu 0.5 ml de NaOCl 5.25%,irigarea finala

realizandu-se cu 10 ml de solutie NaOCl de 5.25% si apoi F-File a fost introdus
in canalul umed. F-File a fost setat la o viteza de 600 rpm in motorul rotativ XSmart (Dentsply,
Maillefer, Ballaigues, Switzerland) si iar apoi a fost pozitionat in canal si
actionat cu miscari axiale ciclice (sus-jos) timp de 30 de secunde.La final
canalele au fost irigate cu 10 ml de solutie de NaOCl 5.25%.
Toate mostrele au fost uscate cu conuri de hartie.

Analiza SEM
Coroanele au fost sectionate la nivelul jonctiunii smalt-cement folosind o
freza diamantata(Komet,Brassler,Germania).Folosind o freza fissure(Komet,
Brassler,Germania) radacinilor li s-au realizat santuri pe vestibular si lingual,dar
fara penetrarea in spatiul canalar.Radacinile au fost sectionate in doua jumatati
prin pozitionarea unei spatule de ciment in sant si aplicand presiune.
Jumatatile fracturare a fiecarei radacini au fost uscate si pozitionate pe un
suport de aluminiu placat cu aur(200 A) intr-o incinta cu vacuum (JFC1100E,JEOL,MA,USA),apoi observate folosind SEM(JSM-5310 LV,MA,USA)
la magnificari de 750x,1500x si 2500x,atat la nivel coronar cat si aplical si in
treimea mijlocie a fiecarei jumatati de radacina (Fig 1-3)

Evaluarea cantitativa folosind SEM

Cantitatea de smear layer de pe peretii canalelor a fost apreciata folosind o
scala gradata pozitionata la nivelul fiecarui micrograf,apoi s-a folosit metoda
celor 5 pasi.Micrografele au fost analizate si notate de catre doi examinatori
diferiti. Rezultatele au fost comparate si s-a ajuns la un consens. In cazul unei
neintelegeri s-a solicitat un al treilea examinator pentru interpretarea
radiografiilor si in final s-a ajuns la un acord. Gradele de acoperire cu smear layer
sunt notate in Tabelul 1.

Figura 1.Suprafata dentinara a unei probe acoperita cu mai

putin de 25% de smear-layer, dispozitia tubulilor dentinari este
remarcabila (score 2 din cei 5 pasi ai scalei)
( SEM 1500 magnificatie originala)

Figura 2 Suprafata dentinara a unei probe acoperita cu un

smear-layer dens (score 5 din 5) (SEM 1500 original magnification).

Figura 3 Suprafata dentinara a unei probe acoperita cu mai mult

de 50% de smear-layer (scor 4 din 5) (SEM 1500 original magnification).
Tabel 1 Scala cantitativa a smear-layer-ului in evaluarea SEM
Valori cantitative
1
2
3
4
5

Criteriul de clasificare
Absenta completa a smear-layer-ului
Smear-layer-ul acopera mai putin de 25 din peretele
canalar
Smear-layer-ul acopera intre 25-50% peretele canalar
Smear-layer-ul acopera intre 50-75% peretele canalar
Smear-layer-ul acopera mai mult de 75% din peretele
canalar

Analize statistice
S-a calculat media valorilor obtinute pentru cele 3 nivele ale fiecarui grup si
au fost analizate statistic folosin testele Kruskal-Wallis si Mann-Whitney U.

Rezultate
Gradele de acoperire cu smear layer
Fiecare regim de irigare a lasat peretii acoperiti cu smear layer in treimea
apicala(FIG 4).
In treimea coronara, valorile cele mai scazute de smear layer au fost gasite
pentru grupurile irigate cu RC-Prep si Glyde(P<0.001),urmat de grupul irigat cu
MTAD(P<0.05) si grupul irigat si instrumentat cu NaOCl si F-File(Fig 4 Tabel 2)
In treimea mijlocie, s-a observat ca grupurile RC-Prep si Glyde prezinta o
cantitate mai mica de smear layer(P<0.001),in comparatie cu celelalte grupuri.
La nivel apical nu exista o diferenta semnificativa din punct de vedere
statistic intre grupuri(P>0.05).
Tabel 2 Valorile medii si deviatiile standard ale smear-layer-ului

Apa distilata
NaOCl
F-File
MTAD
Rc-Prep
Glyde

1/3 apicala
5 +- 0
4.875 +- 0.35
4.75 +- 0.46
4.625 +- 0.51
4.875 +- 0.35
4.875 +- 0.35

1/3 mijlocie
4.875 +- 0.35
4.75 +- 0.46
4.625 +- 0.51
4.625 +- 0.51
4.375 +- 0.74*
4.375 +- 0.74*

1/3 coronara
4.875 +- 0.35
4.75 +- 0.46
4.5 +- 0.75
4.125 +- 0.83**
3.5 +- 0.92*
3.375 +- 0.7*

Luand acestea in considerare se observa ca sectiunile coronare au fost mai

curate decat celelalte doua,exceptie facand grupul irigat cu apa distilata (Fig 4).
La nivelul grupului de control se gasesc cele mai mari cantitati de smear
layer,atat coronar cat si in treimea mijlocie.
Valorile medii ale smear layer-ului si deviatiile standard pentru toate grupurile
sunt prezente in Tabelul 2.

Discutii
Deoarece bacteriile pot patrunde in canalele dentinare,in cazul canalelor
infectate,este necesara indepartarea smear layer-ului obtinut prin instrumentarea
canalelor
pentru
a
facilita
efectul
antibacterian
al
medicatiei
intracanalare(1,11),smear layer-ul avand si o influenta negativa asupra abilitatii
de sigilare a canalelor pe peretele dentinar.
In ciuda evoluarii tehnicilor,instrumentelor si a echipamentului utilizat in
endodontie,cercetatorii au demonstrat ca prepararea biomecanica nu este destul
de eficienta in indepartarea tuturor detritusurilor organice sianorganice din
sistemul canalar.(11, 13, 14)
S-a demonstrat ca sistemul rotativ ce utilizeaza ace Ni-Ti are o arie de actiune
restransa,lasand zonele polare sau aplatizate neinstrumentate si probabil
infecate(15).Fariniuk si colab.au declarat ca pana si in cazul canalelor circulare,
eficienta curatarii nu depinde exclusiv de instrumentare(16).Similar,examinatorii
accentueaza nevoia irigarii canalelor si indepartarea detrisurilor organice si
anorganice din zonele unde instrumentele nu ajung,astfel este necesara folosirea
solutiilor irigante eficiente cu proprietati specifice,cum ar fi dizolvarea tesutului
organic sau combinarea tehnicilor de instrumentare pentru a compensa
inaccesibilitatea instrumentarului rotativ.
Actiunea hipocloritului de sodiu asupra tesutului depinde de zona unde
actioneaza,durata actiunii,temperatura,agitare mecanica si concentratia solutiei
(1,11).Mayer si colab.au observat ca un volum ridicat de iriganti a micsorat
cantitatea de detritusuri ramase pe peretii canalari(18).O metoda eficienta pentru
indepartarea detritusurilor organice si anorganice este irigarea cu EDTA urmata
de NaOCl(11).In studiul prezent s-au folosit 0.5 ml de irigant dupa fiecare
instrumentare,si o irigare continua cu 10 ml de NaOCl si cantitati recomandate de
catre producatori pentru RC-Prep,Glyde si MTAD au fost utilizate pentru fiecare
canal.
Rezultatele au demonstrat ca irigarea conventionala cu NaOCl este ineficienta
la indepartarea smear layer-ului,confirmand rezultatele altor studii(5,11,19).
S-au folosit trei magnificari pentru fiecare evaluare,o metoda relativ simpla
pentru determinarea consistentei rezultatelor evaluarii.Limitarile in cazul
detectarii precise a smear layer-lui in tubulii dentinari, au putut fi suplimentate
9

prin estimarea gradului de comprimare intratubulara,la magnifieri de 1000x si

3000x(20).In acest studiu au fost folosite magnificarile de 750x.1500x si 2500 x.
Metoda prin care s-a determinat procentajul de smear layer inlatura
subiectivitatea examinatorilor,pe cand in alte studii examinatorii marcau canalele
cu un continut de smear layer de zero,mic,moderat si inalt.In acest studiu s-a
folosit analiza morfometrica,recomandata anterior de Siquera si colab.si
Barbizam si colab.(15,20).Aceasta metoda determina procentual cantitatea de
smear layer ramasa.
S-a demonstrat ca regiunea apicalaeste dificil de curatat,fapt prezent si in
acest studiu.Aceasta observatie poate fi atribuita diametrului apical mic ce
impiedica patrunderea irigantului si agentilor chelatori,rezultand un contact
minim cu peretele canalului radicular (1,11,20).
Rezultatele acestui studiu au demonstrat ca F-FIle nu a imbunatatit efectele de
indepartare a smear layer-ului de catre solutia de NaOCl,astfel agentii chelatori
sunt mai eficienti in indepartarea smear-layerului decat F-FIles combinat cu
NaOCl,dar sunt necesare si alte studii inaintea recomandarii acestor instrumente
intr-o situatie clinica.

Concluzii
Conform experimentului,s-a observat ca F-File(Plastic Endo) si NaOCl au
fost ineficienti in indepartarea smear layer-ului din canalele instrumentate,in
comparatie cu Glyde,RC-Prep si MTAD.

10

Bibliografie
1. Torabinejad M, Handysides R, Khademi AA, Bakland LK.
Clinical implications of the smear layer in endodontics: a
review. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol
Endod 2002; 94: 65866.
2. Jeon IS, Spngberg LS, Yoon TC, Kazemi RB, Kum KY.
Smear layer production by 3 rotary reamers with different
cutting blade designs in straight root canals: a scanning
electron microscopic study. Oral Surg Oral Med
Oral Pathol Oral Radiol Endod 2003; 96: 6017.
3. Machado-Silveiro LF, Gonzlez-Lpez S, GonzlezRodrguez MP. Decalcification of root canal dentine by
citric acid, EDTA and sodium citrate. Int Endod J 2004;
37: 3659.
4. Pashley DH, Michelich V, Kehl T. Dentin permeability:
effects of smear layer removal. J Prosthet Dent 1981; 46:
5317.
5. McComb D, Smith DC. A preliminary scanning electron
microscopic study of root canals after endodontic procedures.
J Endod 1975; 1: 23842.
6. Abbott PV, Heijkoop PS, Cardaci SC, Hume WR, Heithersay
GS. An SEM study of the effects of different irrigation
sequences and ultrasonics. Int Endod J 1991; 24:
30816.
7. Barkhordar RA, Watanabe LG, Marshall GW, Hussain
MZ.Removal of intracanal smear by doxycycline in
vitro. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod
1997; 84: 4203.
8. Calt S, Serper A. Smear layer removal by EGTA. J Endod
2000; 26: 45961.
9. Calt S, Serper A. Time-dependent effects of EDTA on
dentin structures. J Endod 2002; 28: 179.
10. Sen BH, Wesselink PR, Turkun M. The smear layer: a
phenomenon in root canal therapy. Int Endod J 1995;
28: 1418.
11. Zehnder M. Root canal irrigants: review. J Endod 2006;
32: 38998.
12. Teixeira CS, Felippe MC, Felippe WT. The effect of application
11

time of EDTA and NaOCl on intracanal smear

layer removal: an SEM analysis. Int Endod J 2005; 38:
28590.
13. Gutarts R, Nusstein J, Reader A, Beck M. In vivo debridement
efficacy of ultrasonic irrigation following handrotary
instrumentation in human mandibular molars. J
Endod 2005; 3: 16670.
14. Passarinho-Neto JG, Marchesan MA, Ferreira RB, Silva
RG, Silva-Sousa YT, Sousa-Neto MD. In vitro evaluation
of endodontic debris removal as obtained by rotary
instrumentation coupled with ultrasonic irrigation. Aust
Endod J 2006; 32: 1238.
15. Barbizam JV, Fariniuk LF, Marchesan MA, Pecora JD,
Sousa-Neto MD. Effectiveness of manual and rotary
instrumentation techniques for cleaning flattened root
canals. J Endod 2002; 28: 3656.
16. Fariniuk LF, Baratto-Filho F, da Cruz-Filho AM, de
Sousa-Neto MD. Histologic analysis of the cleaning
capacity of mechanical endodontic instruments
activated by the ENDOflash system. J Endod 2003;
29: 6513.
17. Baratto-Filho F, Carvalho JR Jr, Fariniuk LF, Sousa-Neto
MD, Pcora JD, Cruz-Filho AM. Morphometric analysis
of the effectiveness of different concentrations of sodium
hypochlorite associated with rotary instrumentation for
root canal cleaning. Braz Dent J 2004; 15: 3640.
18. Mayer BE, Peters OA, Barbakow F. Effects of rotary
instruments and ultrasonic irrigation on debris and
smear layer scores: a scanning electron microscopic
study. Int Endod J 2002; 35: 5829.
19. Baker NA, Eleazer PD, Averbach RE, Seltzer S. Scanning
electron microscopic study of the efficacy of various irrigating
solutions. J Endod 1975; 1: 12735.
20. Siqueira JF Jr, Arajo MC, Garcia PF, Fraga RC, Dantas
CJ. Histological evaluation of the effectiveness of five
instrumentation techniques for cleaning the apical third
of root canals. J Endod 1997; 23: 499502.
U. Tunga et al. F-File on Removal of the Smear Layer

12