Testament

de Tudor Arghezi

Poezia ,,Testament’’ deschide volumul de debut ,,"Cuvinte potrivite’’ și face parte din
seria artelor poetice moderne ale literaturii române interbelice. Fiind prima poezie din
volumul de debut al autorului, ea a fost considerată un manifest literar care sintetizează
ideea din întregul volum.
O prima trăsătură care face posibilă încadrarea poeziei în modernism este estetica
urâtului. Limbajul este elementul fundamental de originalitate al lui Arghezi, care dă dreptul
de a fi poetice chiar și cuvintele ,,vulgare” (zdrențe, ocară, noroi). Estetica urâtului este
pusă în evidență și prin intermediul oximoronului ,,Veninul strâns l-am preschimbat în
miere/ Lăsând întreaga dulcea lui putere’’, sugerând ideea că până și cea mai urâtă formă
a realității poate fi transfigurată și poate primi un alt înțeles pentru a deveni ceva atrăgător.
O altă trăsătură este prezența ingambamentului raportat la versurile: " În seara răzvrătită
care vine/ De la străbunii mei până la tine,/Prin râpi și gropi adânci,/Suite de bătrânii mei
pe brânci", având ca scop potențarea în plan estetic muzical a ideilor conținute, și anume
drumul dificil al cunoașterii străbătut de înaintași.
Tema poeziei o reprezintă creația literară lăsată ca moștenire unui fiu spiritual.
Textul este conceput ca un monolog adresat de tată unu fiu (spiritual), căruia îi lasă drept
unică moștenire ,,cartea”. Un motiv literar prin care este susținută tema este trecerea de la
munca fizică la cea intelectuală("Ca să schimbăm, acum, întâia oară/ Sapă-n condei și
brazdă-n călimară) care arată cum realitatea urâtă este preschimbată, prelucrată în
poezie. Un alt motiv literar este relația stabilită dintre scriitor și cititor prin versul ’’Robul a
scris-o, Domnul o citește.’’, aici scriitorul este asemănat cu un rob care muncește pe
brânci pentru a compune, iar cititorul cu un domn, pentru că acesta nu trebuia să depună
deloc efort, ci doar să citească cartea pentru a evolua.
Titlul este un element care face trimitere la conceptul de arta poetică; în sens
denotativ face referire la un act prin care se lasă moștenire bunuri materiale, iar în sens
conotativ face referire la ideea de moștenire literară/spirituală, lăsată unui fiu imaginar,
metafora pentru cititor și un poet mai tânăr deopotrivă.
Textul poetic este structurat în 5 strofe cu număr inegal de versuri, încălcarea
regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului. Măsura de 9-11 silabe, ritm
variabil și rimă împerecheată.
Opera literară ,,Testament” de Tudor Arghezi se încadrează în modernism prin
valorificarea esteticii urâtului, ingambamentului și prin libertatea exprimării. Poetul
încercând, totodată, să scoată în prim plan prin intermediul concepției spirituale, culturale
și sociale, concepția literară.