Sunteți pe pagina 1din 19

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE LITERE- CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
PROGRAMUL DE STUDIU PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

PROIECT DE CERCETARE
ȘTIINȚIFICĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: STUDENT ANUL II :


Lect.univ.dr. ACHIM FLORINA SENATOVICI MARIA-
ȘTEFANIA

BAIA MARE
2022

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE


UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE LITERE- CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
PROGRAMUL DE STUDIU PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

DEZVOLTAREA MENTALITĂȚII COPIILOR ÎN


CICLUL PREȘCOLAR

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: STUDENT


ANUL II :
Lect.univ.dr. ACHIM FLORINA SENATOVICI
MARIA-ȘTEFANIA

2
BAIA MARE
2022

CUPRINS

1. ARGUMENT

2. STUDIU ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI PREȘCOLAR

3. SCOPUL

4. IPOTEZA CERCETĂRII

5. OBIECTIVUL CERCETĂRII

6. SELECȚIA SUBIECȚILOR

7. METODE

8. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

9. CONCLUZII

3
10. REFLECȚII FINALE

1.Argument
„… în livadă ne place să avem copaci care rodesc mai devreme sau mai târziu [...] toate
aceste roade sunt bune, nici unul nu este de aruncat. De ce să nu acceptă m în şcoli, minţi mai
agere sau mai încete? De ce nu i-am ajuta? Pierdem timp dar câştigă m satisfacţie şi respect... ”
Comenius

Învățarea intenționată se bazează pe 2 mentalități


Carol Dweck în Mindset: The New Psychology of Success abordează subiectul mentalității într-
un mod inovator. Acesta împarte mentalitatea învățării intenționate în două sfere, una bazată pe
dezvoltare și una bazată pe curiozitate. Cel mai important aspect privitor la aceste tipuri de
mentalități este că ele pot fi atât însușite cât și înnăscute.

Despre mentalitatea bazată pe dezvoltare

Psiholog la Universitatea Stanford, Dweck susține că oamenii au niște opinii clare față de
abilitățile lor, acestea împărțindu-se în două categorii: mentalitate fixă și mentalitate bazată pe
dezvoltare.
 Mentalitatea fixă este reprezentată de ideea potrivit căreia caracteristicile
personalității, talentele și abilitățile sunt resurse finite ori fixe; acestea nu pot fi
schimbate și nici îmbunătățite.

4
 În mentalitatea bazată pe dezvoltare orice trăsătură poate fi dezvoltată, oamenii pot
evolua și se pot schimba; inteligența și capacitatea nu sunt trăsături înnăscute ci, mai
degrabă, pot fi cultivate în timp. O mentalitate bazată pe dezvoltare eliberează
persoana de iluzia perfecțiunii. Eșecurile și greșelile nu sunt indici ai limitelor
intelectuale ci instrumente de informare privind modul de dezvoltare.

Acest tip de mentalitate poate fi obținut prin modificarea dialogului interior. De exemplu,
în loc să gândim „Sunt groaznic la susținerea prezentărilor!“, putem să ne transmitem că „Am
nevoie de mai mult exercițiu. Trebuie să susțin mai multe prezentări în fața unui public!“
O mentalitate fixă este adesea adânc înrădăcinată, motiv pentru care ar putea dura o bună
perioadă până ce gândurile noastre își vor schimba forma.

Psihologia copilului studiază legile de dezvoltare a psihicului copilului, încercând să


stabilească în ce măsură acest proces este continuu sau în etape, în ce măsură influenţează
ereditatea şi în ce măsură influenţează socialul, ca mediu specific omului. Mult timp s-a crezut că
dezvoltarea copilului este un proces continuu, liniar, iar adolescenţa, de exemplu, nu este un
stadiu de dezvoltare, copilul fiind considerat un adult mai mic. Noţiunea de "stadiu de
dezvoltare" apare mai târziu şi defineşte totalitatea trăsăturilor specifice unei anumite etape de
viaţă comune pentru copiii de aceiaşi vârstă. Legat de această abordare apare termenul de
dezvoltare stadială (stadialitate).

Pentru a studia mai uşor dezvoltarea copilului trebuie să avem în vedere trei domenii
principale. Această divizare este foarte utilă pentru studiu, dar trebuie să ştim că foarte puţini din
factorii acestor domenii aparţin numai unuia, în general ei interacţionându-se.

Dezvoltarea mentalității pozitive a preșcolarului, reprezintă cheia de deschidere


universală pentru orice ușă a vitorului strălucit, bazat pe intractiune, formare, prefectionare și
exitență, într-un cuvânt, VIAȚĂ.

Modul în care preșcolarul mic își dezvoltă mentalitatea, atât fixa cât și bazată pe
dezvoltare, reflectă tipologia acestuia pentru adultul de mai târziu. Analizând preșcolarii
ierarhizați mai întâi pe anumite categorii dee vârstă, concomitent cu selecționarea lor în funție de
categoria socială în care s-au născut, copiii ajung să își dezvolte mentalitatea involuntar, însă sub
ghidarea celor din jurul lor.

5
Mediul reprezintă unul dintre cei mai semnificativi factori în dezvoltarea mentală a
preșcolarului mic, mai ales, familia, fiind principalul sprijin de formare a acestuia. Încă de la
naștere copilul tinde să repete fiecare gest, mișcare și numai pe care îl sesizează în jurul său,
această etapă dezvoltându-i principalele caracteristici ale personalității. După cum putem
observa, bebelușul reușește într-un timp relativ scurt să își dezvolte limbajul, trecând de la
gângureli, la silabisiri și imediat la pronunțarea prmelor cuvinte. Aceste etape sunt destul de
subit realizate de cei din jurul său, însă reprezintă o marja semnificativă în dezvoltarea limbajului
cognitiv și senzorial.

Am manifestat un interes destul de mare cu privire la tema pe care am ales-o având în


vedere locul de muncă pe care îl practic. Fiind educatoare am analizat zilnic fiecare progras pe
care preșcolarii gurpei mele l-au făcut din momentul intrării în grupa mică, subliniind modul și
timpul pe care aceștia îl practică astfel încât să treacă de la o etapă la alta. Curioasă din fire, i-am
analizat individual, sesiând cât de importanți pot fi următorii facotri: ereditatea și mediul din care
provin.

Pentru preşcolarii mici , sursa cea mai importantă de dezvoltare o constituie aprecierile
educatoarei sau ale părinţilor, la şcolarii mai mari această sursă se extinde şi la grupul de
prieteni. O stimǎ de sine pozitivǎ si realistǎ dezvoltǎ capacitatea de a lua decizii si abilitatea de a
face faţǎ presiunii grupului. Atitudinile pǎrinţilor, colegilor, prietenilor, contribuie la crearea
imaginii de sine a copilului.

Cu toate progresele făcute de ştiinţă , cunoaşterea copilului nu a fost epuizată. Fiecare copil
este unic în felul său, este o personalitate în devenire. Să-l cunoaştem îndeaproape, să-l călăuzim
pe treptele evoluţiei, să-i modelăm personalitatea, reprezintă competenţe prioritare. Aşadar,
copilul trebuie cunoscut, pentru a dirija cu cât mai multe şanse de succes dezvoltarea
personalităţii lui şi formarea unei imagini de sine cât mai aproape de adevăr . Pe temelia la care
contribuie adulţii ( părinţi şi cadre didactice ) se va clădii viitoarea personalitate a omului de
mâine. Consider că, în grădiniţă, se pun bazele formǎrii unei imagini de sine sănătoasă a
copilului.

Modul cum se percepe copilul pe el însuși este foarte important și își pune amprenta pentru
ce va fi el în viitor.Așa cum își formează în copilăria mică personalitatea și imaginea de sine, așa
le va avea mereu.

6
După o analiză atentă asupra copiilor în activitatea din grădiniță, am realizat că, deși în
aparență unii copii par îndrăzneți și hotărâți în tot ceea ce fac, de fapt, în spatele acestei
îndrăzneli se ascunde o timiditate care are nevoie de adulți în jur, de ajutorul lor, pentru a merge
mai departe.

Comportarea preșcolarului este îngrădită de un număr mare de reguli date de adulți, ceea ce
duce la formarea celor mai de seamă deprinderi de comportare civilizată în societate. Cunoscând
specificul copilăriei, nevoia de libertate și în același timp de ocrotire si securizare afectivă,
nevoia copilului de modele și norme, copilul trebuie învățat să se perceapă pe sine așa cum este,
să se cunoască și să știe să își formeze o părere corectă despre el. Trebuie învățat să nu se lase
influențat de părerea celor din jur. Dacă va reuși să își însușească această independență, va reuși
să aibă o imagine de sine corectă.

Toate aceste argumente prezentate anterior, dar și dorința de perfecționare, m-au


determinat să îmi aleg ca subiect de cercetare această temă.

2.Studiu asupra dezvoltării copilului preșcolar

Interesul ieșit din comun cu privire la analiza preșcolarilor aflați în procesul de dezvoltare
mentală, s-a apalnat atunci când am fost pusă în fața faptului împlinit, și anume intrarea mea în
sala de grupă și sesizarea unui preșcolar, introvertit cu o privire ațintită asupra mea.
Subiectul studiului: Dezvoltarea mentalității copilului de 36 de luni dintr-o familie în
curs de divorț comparativ cu grupa de preșcolare (3-4 ani) din familii normale.
Acest interes practic pare să meargă mai repede decât interesul științific. Astfel, nu se știu
prea multe despre psihologia acestor copii. Această lucrare se numără printre cei care încearcă să
umple acest gol în literatura științifică. Într-adevăr, din câte știm, el este primul care se
interesează de performanțele intelectuale și cognitive ale acestor minori neînsoțiți, semn al
dezvoltării lor mentale.

7
Dacă majoritatea copiilor la vârsta aceasta primesc atenție uneori exagrată din partea
tuturor celor din jurul lor, dezvoltarea lor fiind extrem de armonioasă și bazată pe afecțiune,
dragoste și protecție nemăsurbilă din partea familiei și a părinților în special. Acumularea
informațiilor fiind preentată din partea mai multor surse, astfel crescându-se stima de sine si
imaginea proprie asupra preșcolarului, fiind temelia spre formarea perosnalității mici, cazul pe ca
care l-am analizat pe parcursul unui an școlar, se bazează pe imposibilitatea de dezvoltare
suficientă și apariția nesiguranței, dar și a temerii de a nu fi părasit.
Pentru a colecta date am vizat grădinița în care preșcolarul este înscris, fostele
educatoare, dar și mediul familial în care acesta trăiește: mama divorțată de tatăl infidel, dar care
nu a primit custodie totală, mementan fiind în proces.
Subiectul anchetei este preșcolarul : Sorin Mariș, în vârstă de 3 ani și 4 luni( la începutul
anchetei) crescut într-o proporție de 90% de mama în vârstă de 32 de ani, care a divorțat de tatăl
copilului la doar 3 luni după nașterea acestuia, motivul fiind infidelitățile și dezinteresul acordat
familiei sale. Momentan mama preșcolarului se află în plin prces de custodie totală, însă instanța
amână sentița finală, motivul fiind, dorința tatălui de a-I convinge că minorul merită să stea cu
tatăl, mama neavând posibilitatea de a-l întreține și colectivul grupei mici.
Precizez faptul că, mama a înscris preșcolarul încă din grupa baby la o grădiniță private,
aceasta suportând toate cheltuielile, aferente.
Înainte de colectarea datelor din punct de vedere extern, am discutat cu cadrele didactice
pe care Sorin le-a avut în grupa baby, acestea afirmând faptul că era mereu dependent de
plușurile sale, pe o parte, nu am întrebat inițial de unde a primit preșcolarul plușurile,
preconizând că sunt 95% din partea mamei. Pe de altă parte, întâmplător, stând la discuții cu
minorul, l-am întrebat de unde are aceste plușuri atât de frumoase, acesta afirmând „ A plimit de
a Mihai.” , inițial nu am insistat asupra persoanei care i-a dăruit plușurile, însă la o ședință de
consiliere parentală, cu privire la modul în care se comportă Sorin în grădiniță am întrebat partea
maternă dacă pe tată îl cheamă Mihai, aceasta afirmând „ Pe băiatul iubitei actuale a tatălui îl
cheamă Mihai, iar Sorin a primit ursulețul de la el. Am încercat în nenumărate rânduri să îl iau,
ascund, fac să nu îl aibă permanent în preajma lui, însă făra succes!” , mama spunând aceste
lucruri destul de nedumerită. Am tratat situația ca atare, iar prin cunsultări cu prietena și colega
mea de la grupă, treptat am găsit o soluție pentru a-l face pe Sorin să renunțe la plușurile de care
era dependent.

8
Plângea mult, iar acest plâns era cauzat de multe ori din situții necunoscute sau
imprevizibil apărea, eram extrem de nedumerită că nu reușesc să intru în mintea lui ca să-l ajut,
însă totul până într-o zi, când mi-am consultat agenda cu notițele aferente dezvoltării lui, bazate
și pe fișele de observație de la grupă, concluzionând că principala cauza a plânsului era de fapt,
cu totul și cu totul una rațională: Lipsa afecțiunii și dezechilibtul mental cauzat de către părinți.
Avea un program extrem de sobru și absurd, bazat pe un orar haotic și extrem de instabil,
minorul fiind obisnuit la grădiniță cu o anumită rutină zilnică.
Își manifesta furia la fel de inexplicabil, prin loviri ale colegilor și nu numai, dar și prin
aruncări de jucării, comportament manifestat o lungă perioadă de timp. Situțiile critice cu care ne
luptam erau în zilele de luni, de obicei după un weekend petrecut cu tatăl. Mama era extrem de
deschisă spre colaborare, fiind interesată de dezvoltarea copilului, însă insuficinet de puternică
de a-l putea dirija în totalitate. Sorin era instabil emoțional în ultimul timp, vizitele destul de dese
la tatăl sau având repercursiuni grave asupra dezvoltării comportamentului. Limbajul s-a
dezvoltat corect, însă cu destul de multe cuvinte vulgare, fară a fi conștient de semnificația lor,
dar și cu gesturi nepotrivite colectivului. Am analizat fiecare gest, fiecare manifestare, iar în cel
mai scurt timp am consultat mama, tatăl refuzând să discute cu noi.
Am discutat cu prescolarul, dar și cu mama, iar în concomitent am reușit într-o proporție
de 80% să-l aducem pe minor la un echilibru emoțional, ridicându-I astfel stima de sine și
imaginea ascupra vieții.
Pe parcusul anchetei de cercetare, am analizat:
 limbajul și dezvoltarea particularităţilor psiho-sociale, fizice şi cognitive
caracteristice copiilor dintr-o categorie de vârstă.
 Acțiunile pe care le manifestă într-o anumită perioadă în funcție de mediul
declanșator
 Starea de spirit și viziunea asupra dezvoltării mentale
O etapă semnificativă asupra cercetării a fost ziua acestuia de naștere, care în acest an,
judecătorul a stabilit ca partea materială să fie suportată de tată. În ziua festivă a fost adus de
către mamă, plângând, la grădiniță și foarte trist, iar după preluare, l-am întrebat motivul tristeții,
acesta afirmând că tata a uitat de ziua lui, iar baloanele colorate nu au ajuns încă. L-am liniștit,
concomitent cu găsirea unei soluții plauzibile. Am contactat mama, care la scurt timp i-a
reamintit tatei că trebui să pregătească cele necesare sărbătoririi, astfel a ajuns cu baloanele

9
colorate și cu toate cele necesare, însă zâmbetul nu a apărut pe chipul lui Sorin, el subliniind în
continuare, faptul că nimeni nu îl iubește, iar tata a uitat de ziua lui.
Analiza profundă asupra acestui studiu, în prealabil, asupra subiectului meu, m-a
ajutat în dezvoltarea următoarelor stadii de cercetare.

3.Scopul cercetării

Scopul principal al cercetării constă în analizarea dezvoltării mentalității copiilor


preșcolari prin aplicarea unor tehnici și metode care mă vor ajuta în descoperirea modului prin
care copiii își dezvoltă mentalitatea atât fixă cât și axată pe decoperire și importanța acestui
lucru pentru dezvoltarea lor mentală pe viitor.

4.Ipoteza cercetării

Investigaţia experimentată având ca bază teoretică dezvoltarea mentală a preșcolarului în


ansamblu , dar particularizată la vârsta preşcolară și având ca punct de plecare faptul că mediul și
ereditatea au o importanță semnificativă la vârsta preşcolară, m-au facut să formulez
urmatoarele ipoteze:

 Dezvoltarea umană, ca problemă de studiu a psihologii dezvoltării, este una


destul de controversată. Ce este mai important, zestrea genetică, experienţa
personală a individului sau societatea în care se dezvoltă individul? Este
dezvoltarea un proces continuu, liniar sau un proces care se desfăşoară în etape?
 Societatea ca macrosistem prin posibilităţile medicale de care dispune trebuie să
asigure femeii gravide posibilitatea unor controale permanente, trebuie să ştie
ceea ce are importanţă în dezvoltarea fătului, dându-le posibilitatea să evite tot
ceea ce este nociv. Rolul tatălui este la fel de important. Ocrotirea şi încurajarea
mamei, participarea la naştere oferă echilibru mamei în această perioadă atât de
dificilă pentru ea.

10
 Dezvoltarea psiho-socială include nu numai factorii care ţin de dezvoltarea
emoţională, factori consideraţi a fi importanţi pentru dezvoltarea psihică a
copilului, dar şi relaţiile dintre părinţi şi influenţele socio-culturale.

5.Obiectivul cercetării

Analizarea caracteristicilor dezvoltării mentalității preşcolarilor cu vârste cuprinse între


3-4 ani, atât la cei care prezintă probleme pe parte familiara , emotivitate mai accentuatǎ, cât şi
la cei care au o dezvoltare armonioasă.

6.Selecția subiecților

Pe baza ipotezei și a obiectivelor formulate, cercetarea s-a efectuat asupra unui eșantion
constituit din 16 preșcolari cu vârsta cuprinsă între 3-4 ani, de ambele sexe, de la o grădiniță
particulară cu program prelungit din Baia Mare.

7.Metode utilizate
Metode de cunoaştere a individualităţii copilului :

În lucrarea de faţă am folosit următoarele metode : observaţia ,fișe de observație,


convorbirea-interviul, chestionarul, jocul didactic.

Metode folosite în prelucrarea informaţiei:

 Observări totale
 Observație statistică
 Observări parţiale
 Observări periodice
 Observări directe
 Observări indirecte
 Rapoarte statistice

11
Metode şi tehnici de organizare a informaţiei:

Tabele

Caiet de obervație

Fișe de analiză a comportamentului

Fișe de analiză psihopedagogică

Diagrame

Chestionar

Procedura utilizată
7.1 OBSERVAȚIA(totală, statistică, parţiale, periodice , directe, indirecte)

A fost analizat comportamentul subiectului S.M.(Sorin Mariș), prin toate tipurile de


observație, manifestate în concordanță cu analiza celorlați subiecți( colectivul de preșcolari),
accentul fiind pus asupra dezvoltării mentale, a progreselor, respectiv regreselor manifestate pe
parcursul întregului an școlar.

12
Fişă de observaţie a dezvoltării

Numele copilului: Sorin Mariș


Vârsta 3 Ani

Dezvoltarea motorie

13
1 2 3 4 5 DATA
1 Aleargă bine. X

2 Se caţără. X

3 Sare peste obstacole mici fără sprijin. X

4 Loveşte clar o minge cu piciorul. X

5 Pedalează tricicleta corect. X

6 Sare pe ambele picioare. X

7 Stă într-un picior pentru scurt timp. X

8 Aruncă o minge fără să o scape. X

9 Sare pe un picior. X

10 Aleargă pe vârfuri. X

11 Prinde mingea cu ambele mâini. X

12 Ţine creionul corect. X

13 Întoarce paginile unei cărţi câte una. X

14 foloseşte foarfecele corect. X

15 Toarnă apă fără să dea pe dinafară. X

16 Construieşte turnuri din cuburi. X

17 Copiază forme, contururi cu acurateţe. X

18 Potriveşte corect forme identice. X

19 Desenează imagini recognoscibile. X

20 Aranjează corect până la 25 de piese puzzle. X

14
Comunicarea

Dezvoltarea psihosocială

1 2 3 4 5
1 Dezvoltă
uşor relaţii
cu adulţii
2 Intră uşor în
relaţii cu
colegii
3 Ajută la
curăţenie/fac
e ordine
4 Se
îmbracă/dez
bracă singur
5 Îşi
leagă/dezlea
gă şireturile
6 Îşi desface
nasturi,
fermoare
7 Se joacă cu
ceilalţi
8 Dovedeşte
15
creativitate
în joc
9 Îi plac
jocurile de
imaginaţie
2 3 Participă la
1 Ascultă cu atenţie poveştile jocurile de
2 Memorează cântece şi versuri grup
3 Urmează instrucţiuni simple
4 Vorbeşte clar
5 Vorbeşte în propoziţii
6 Ia parte la discuţii
7 Defineşte obiecte simple
8 Cunoaşte/potriveşte culorile
9 Comunică cu ceilalţi copii
10 Comunică cu adulţii
11 Îşi recunoaşte numele de familie
12 Poate să îşi spună prenumel
13 Ascultă cu atenţie poveştile
10
11 Îşi alege
singur
activităţi

Dezvoltarea emoţională

1 2 3 4 5
1 Se concentrează un timp mai
îndelungat
2 Are încredere în el atunci când
acţionează
3 Este motivat pentru activitate
4 Se comportă diferenţiat în funcţie de
situaţie

Dezvoltarea cognitivă

16
1 2 3 4 5
1 Învaţă repede
2 Are iniţiativă în învăţare
3 Învaţă sub ghidarea adultului
4 Manifestă curiozitate epistemică
5 Memorează şi reţine informaţia o
perioadă mai lungă

(pe o scală de la 1 la 5, cu 1= slab şi 5= foarte bine)

17
18

S-ar putea să vă placă și