Manifestul a fost scris in 1848 de catre Karl Marx si Engles, tema integratoare pe care o dezbat cei doi

este aceea a luptelor de clasa sociala, scindarea societatii intregi in doua mari tabere dusmane, dupa
cum spun cei doi: burgezia si proletariatul.
Manifestul este impartit in 4 parti:
1. Burghezi si proletari
2. Proletari si comunisti
3. Literatura socialista si comunista
4. Pozitia comunistilor in raport cu diferite partide de opozitie existente

Burghezi si proletari

Prima parte se concentreaza pe evolutia capitalismului si felul in care clasa sociala dominanta
distruge idealurile familiei, religiei, valorile morale si tot ce este frumos si vad totul
ca pe o modalitatea de a face profit. Burghezia a desfintat totul si le-a redus la o simpla relatie baneasca.
Majoritatea societatii este reprezentata de clasa muncitoare(proletariatul), iar acestia sunt exploatati
prin munca si sunt vazuti doar ca pe o unealta de a face cat mai multi bani si de a dezvolta capitalul
social. Burghezia a pus bazele capitalismului din zilele noastre, acestia promovau concurenta intre clasa
muncitoare. Ei incepeau sa imbunatateasca sistemele de productie si sa le automatizeze si
tehnologizeze, sa caute noi moduri de productie mai utile. Cei doi autori, critica globalizarea si evolutia
industriei, pentru ca ei considera ca oamenii si poporul se dezradacineaza, ca nu mai exista spirit
nationalist si nici cultura proprie.
Burghezia este combustibilul capitalismului, antrenand toate natiunile in piata de desfacere a
bunurilor, autorii blameaza acest fapt, intrucat pietele locale, productia materiala, cat si cea
spitiruala devine un bun universal. Nu mai exista nationalism. In viziunea lui Karl si Engles, dezvoltaraea
capitalista a industrilor si dezvoltarea mijloacelor de productie, crearea unei dependente a celor de la
sat fata de cei de la oras si concentrarea proprietatilor in mainile catorva oameni, ii inrobeste pe cei
necivilizati(adica clasa muncitoare/proletarii).Ei descriu omul de rand ca o extensie a unei masinarii in
fabricile care s-au creat odata cu industrializarea.Toate micile afaceri, cele ale taranilor, ale oamenilor de
rand sunt infrante de catre fabricile care produc produse ieftine pe banda rulanta.
Punctul de cotitura pe care acestia il evidentiaza, se refera la cresterea maselor de proletari,
care incep sa prinda voce, care se organizeaza, forta lui sporeste. Incep sa apara ciocniri
intre clase, iar proletarii sunt din ce in ce mai vocali, acestia incep sa formeze coalitii impotriva claselor
burgheze, celor superioare. Acestia, cum spun si autorii, incep sa castige cate putin teren si sa sa
uneasca in numar cat mai mare. Au inceput sa apara lupte locale, si datorita industriei, oamenii au putut
comunica intre ei, formand coalitii la un nivel mult mai mare."Dar burgehzia nu a faurit numai armele
care ii aduc moartea: ea a creat si oamenii care vor manui aceste arme,- muncitorii moderni, proletarii."
Cu timpul, parti insemnate ale burgheziei decad la rangul de simpli proletari, din cauza
progresului industrial, acest lucru sporeste miscarea proletara, ea fiind imbogatita cu oameni
de cultura. Clasa dominanta incepe sa se dizolve, pierde din putere, lucru care ii face pe unii burghezi sa
se alature miscarii revolutionare, citam din manifest: "(...) acum o parte din burghezie trece in lagarul
proletariatului(...)".
Paturile de mijloc formate din micii negustori, mestesugari, taranii, toti lupta impotriva burgheziei
pentru a-si salva existenta.Proletarul ajunge la limita puterilor, el este lipsit de proprietate, relatiile cu
familia sunt intr-o stare groaznica, munca ii ocupa tot timpul.
Miscarea proletara este o miscare independenta a imensei majoritati, in interesul majoritatii,
Proletariatul reprezinta patura cea mai de jos, ea nu se poate ridica din tarana in care se
afla fara a arunca in aer intreaga suprastructura a paturilor care alcatuiesc societatea.
Deznodamantul este ca burghezia decade in fata proletariatului, cel din urma ajungand la putere.
Proletariatul rastoarna prin violenta burghezia si isi intemeiaza propria dominatie.
"Conditia esentiala pentru existenta si dominatia clasei burgheze este acumularea bogatiei in
mainile unor particulari, formarea si sporirea capitalului, conditia existentei capitalului
este munca salariata. Munca salariata se intemeiaza exclusiv pe concurenta muncitorilor intre ei."
Progresul industrial care s-a nascut cu ajutorul burgheziei, duce la unirea revolutionara
a proletarilor prin asociatie. Burghezia a produs involuntar oamenii care i-au sapat groapa, victoria
proletarilor a fost inevitabila.

Proletari si comunisti

Comunistii sustin interesele comune clasei proletare, independente de nationalitate, acestia

reprezinta interesele msicarii in totaliatea lor. Principalul scop al comunistilor este Acela de a forma un
partid proletar, sa faca din ei o clasa sociala, nu numai o minoritate. Un alt scop al acestora este
desfintarea proprietatii private care se afla in mainile burgehziei. Vor sa smulga din mainile lor lucrurile
pe care nu le-au castigat prin munca cinstita, ci pe spatele muncitorilor exploatati. Cei doi autori
subliniaza faptul ca prin lipsa proprietatii private si prin sporirea colectivizarii, se pierde caracterul de
clasa si toti oamenii vor fi egali .
Ei vad munca ca pe o unealta de a largi si a imbogati, a usura procesul de viata al muncitorilor, in
societatea burgheaza era fix pe dus, munceai pentru a spori capitalul celor de la putere.
“Comunismul nu ia nimanui putinta de a-si insusi produse sociale, el ia doar putinta ca prin aceasta
insusire sa fie aservita muncii altuia.”
Comunistii critica felul in care burghezia vede familia, ca pe capital, ca pe un castig privat. Familia
burgheze, din cauza felului in care este vazuta, va disparea usor, usor. Vizionarii, asa cum se considera
ei(comunistii) critica exploatarea copiilor de catre parinti si felul in care educatia este promovata in
societate. Ei vor ca toti sa aiba acces la invatamant. Pe parcurusl capitolului, sunt aduse critici, precum
ca: femeia in familia burgeza este vazuta ca o simpla unealta de productie.
Citam autorii “O data cu disparitia antagonismului dintre clase in sinul natiunii, va disparea si dusmania
dintre natiuni.”
Ei incearca sa obtina puterea politica prin intermediul proletarilor si cu ajutorul acestora, incearca sa
smulga burgheziei tot ce au si sa ofere aceste unelte statului, adica indirect in mana proletarilor.
Comunistii propun 10 idei fundamentale:

In mare, trecerea proprietatilor private in mana statului(a burgheziei, emigrantilor, rebelilor), impozite
progresive, desfintarea dreptului de a mosteni bunuri, cresterea numarului fabricilor detinute de stat,
munca devine oblgatorie pentru toti, imbinarea muncii agricole cu cea industrial(pt a inlatura opozitia
oras-sat), implementarea invatamantului public gratuitt pt toti.

Literatura socialista si comunista

In partea a treia a manifestului, cei doi autori ne prezinta cele trei tipuri socialism: socialismul
reactionar, socialismul conservator sau burghez si socialismul critic-utopic.

Primul, se opune obiectivelor Partidului Comunist, dupa cum spune si numele acestui tip, este ostil in
fata progresului. Ei crticau burghezia numai literar si nu actionau pentru a o da jos de la putere.

Al doilea, se refera la o parte din burghezie care vrea ca totul sa se petreaca pasnic, ea vrea sa
tamaduiasca relele sociale, ea voia sa faca lucruri in interesul clasei muncitoare pentru a-si mentine
dominatia.

Al treilea, se refera la cei care incearca sa slabeasca lupta de calsa si sa impace cele doua parti
antagoniste, fara spirit revolutionar, ei se opun mscarilor politice ale claselor muncitoare, sunt impotriva
schimbarii reformei politice si sociale.

Pozitia comunistilor in raport cu diferite partide de opozitie existente

In ultima parte a manifestului, autorii sustin ca partidul communist, in genere comunistii, sustin orice
miscare revolutionara impotriva oranduirii sociale si politice existente. Ei lupta pentru infaptuirea
scopurilor si idealurilor clasei muncitoare, ei prezinta viitorul revolutionar.
El se termina cu faimosul indemn : Proletari din toate tarile, uniti-va!

Opinia personala

Opinia personala
Cartea crtica capitalismul, dar fara el, am ramane in urma ca civilizatie. Inceputul capitalismului de la
acea vreme a fost raul necesar pentru evolutia tehnologica si industriala, chiar daca aceste lucruri s-au
intamplat prin munca Barbara facuta de oameni. In carte este crtiticata globalizarea si extinderea
afacerilor, lucru prostesc, este criticat importul de bunuri. Piata libera este un lucru benefic dezvoltarii
economice globale si nationale.
Felul manipulator de a-si expune manifestul se adreseaza maselor de oameni care muncesc pe branci,
fara a avea prea multi bani. Comunistii se descriu ca a fi cea mai buna miscare politica, ideile lor sunt
decente, dar pana la momentul in care au luat puterea. Atunci cand ajungi la putere, uiti de discursul din
timpul campaniei de asimilare a puterii.