Manifestul a fost scris in 1848 de catre Karl Marx si Engles, ideea principala pe

care o dezbat cei doi este aceea a luptelor de clasa sociala, scindarea societatii
intregi in doua mari
tabere dusmane, dupa cum spun cei doi: burgezia si proletariatul. Manifestul este
impartit in 4 parti:
1. Burghezi si proletari
2. Proletari si comunisti
3. Literatura socialista si comunista
4. Pozitia comunistilor in raport cu diferite partide de opozitie existente

Burghezi si proletari

Prima parte se concentreaza pe evolutia capitalismului si felul in care clasa

sociala dominanta distruge idealurile familiei, religiei, valorile morale si tot ce
este frumos si vad totul
ca pe o modalitatea de a face profit. Burghezia a desfintat totul si le-a redus la
o simpla relatie baneasca. Majoritatea societatii este reprezentata de clasa
muncitoare(proletariatul),
iar acestia sunt exploatati prin munca si sunt vazut doar ca pe o unealta de a face
cat mai multi bani si de a dezvolta capitalul social. Burghezia a pus bazele
capitalismului din zilele
noastre, acestia promovau concurenta intre clasa muncitoare. Ei incepeau sa
imbunatateasca sistemele de productie si sa le automatizeze si tehnologizeze, sa
caute noi moduri de productie
mai utile. Cei doi autori, critica globalizarea si evolutia industriei, pentru ca
ei considera ca oamenii si poporul se dezradacineaza, ca nu mai exista spirit
nationalist si nici cultura
proprie.
Burghezia este combustibilul capitalismului, antrenand toate natiunile in piata de
desfacere a bunirilor, autorii critica acest fapt, intrucat pietele locale,
productia materiala, cat si cea
spitiruala devine un bun universal. Nu mai exista nationalism. In viziunea lui Karl
si Engles, dezvoltaraea capitalista a industrilor si dezvoltarea mijloacelor de
productie, crearea unei
dependente a celor de la sat fata de cei de la oras si concentrarea proprietatilor
in mainile catorva oameni, ii inrobeste pe cei necivilizati(adica clasa
muncitoare/proletarii).
Ei descriu omul de rand ca o extensie a unei masinarii in fabricile care s-au creat
odata cu industrializarea.Toate micile afaceri, cele ale taranilor, ale oamenilor
de rand sunt infrante
de catre fabricile care produc produse ieftine pe banda rulanta.
Punctul de cotitura pe care acestia il evidentiaza, se refera la cresterea maselor
de proletari, care incep sa prinda voce, care se organizeaza, forta lui sporeste.
Incep sa apara ciocniri
intre clasem, iar proletarii sunt din e in ce mai vocali, acestia incep sa formeze
coalitii impotriva claselor burgheze, celor superioare. Acestia, cum spun si
autorii, incep sa castige
cate putin teren si sa sa uneasca in numar cat mai mare. Au inceput sa apara lupte
locale, si datorita industriei, oamenii au putut comunica intre ei, formand
coalitii la un nivel
mult mai mare.
"Dar burgehzia nu a faurit numai armele care ii aduc moartea: ea a creat si oamenii
care vor manui aceste arme,- muncitorii moderni, proletarii."
Cu timpul, parti insemnate ale burgheziei decad la rangul de simpli proletari, din
cauza progresului industrial, acest lucru sporeste miscarea proletara, ea fiind
imbogati-ta cu oameni
de cultura. Clasa dominanta incepe sa se dizolve, pierde din putere, lucru care ii
face pe unii burghezi sa se alature miscarii revolutionare, citam din manifest:
"(...) acum o parte
din burghezie trece in lagarul proletariatului(...)".
Paturile de mijloc formate din micii negustori, mestesugari, taranii, toti lupta
impotriva burgheziei pentru a-si salva existenta.
Proletarul ajunge la limita puterilor, el este lipsit de proprietate, relatiile cu
familia sunt intr-o stare groaznica, munca ii ocupa tot timpul.
Miscarea proletara este o miscare independenta a imensei majoritati, in interesul
majoritatii, Proletariatul reprezinta patura cea mai de jos, ea nu se poate ridica
din tarana in care se
afla fara a arunca in aer intreaga suprastructura a paturilor care alcatuiesc
societatea.
Deznodamantul este ca burghezia decade in fata proletariatului, cel din urma
ajungand la putere. Proletariatul rastoarna prin violenta burghezia si isi
intemeiaza propria dominatie.
"Conditia esentiala pentru existenta si dominatia clasei burgheze este acumularea
bogatiei in mainile unor particulari, formarea si sporirea capitalului, conditia
existentei capitalului
este munca salariata. Munca salariata se intemeiaza exclusiv pe concurenta
muncitorilor intre ei." Progresul industrial care s-a nascut cu ajutorul
burgheziei, duce la unirea revolutionara
a proletarilor prin asociatie. Burghezia a produs involuntar oamenii care i-au
sapat groapa, victoria proletarilor a fost inevitabila.

Proletari si comunisti