Sunteți pe pagina 1din 12

Teoria şi metodologia instruirii

1) Procesul de învăţământ constă în îmbinarea a trei funcţii fundamentale:


a) predare, învăţare, comportament;
b) predare, învăţare, evaluare;
c) educaţie, ereditate, gândire;
d) educaţie permanentă, abilităţi, cerinţe educaţionale;

2) Cum este concepută predarea:


a) activitatea de comunicare, de transmitere de cunoştinţe;
b) de formare a unor deprinderi şi compatibilităţi
c) organizarea şi conducerea proceselor de învăţare, înzestrarea elevilor cu
cunoştinţe,îmbogăţirea reprezentărilor şi noţiunilor, de conducere control şi evaluare a
activităţii lor independente
d) dialogul continuu între dascăl şi elevi, formarea de competenţe şi elaborarea unor răspunsuri.

3) Predarea constă în:


a) transmiterea unui volum de operaţii propriu unei anumite discipline de studiu
b) a cere elevilor ca, în ora următoare să redea informaţiile furnizate de profesor
c) presupune acţiuni şi operaţii sistematice în vederea organizării, desfăşurării şi îndrumării
optime a activităţii elevilor
d) formarea unui bagaj de cunoştinţe folosite interdisciplinar

4) Ce fel de factor este predarea?


a) care declanşează, stimulează şi orientează activităţile elevului, fixează şi consolidează noul,
controlând evaluarea conţinutului asimilat
b) dobândirea de cunoştinţe de cultură generală
c) exersează capacitatea de atenţie voluntară şi memorare conştientă
d) factor semi-activ, rolul principal avându-l profesorul

5) Care este rolul profesorului în predare?


a) stabileşte direcţiile învăţării, anunţă obiectivele şi pune elevii în relaţie cu noul conţinut
b) expune lecţia, controlează temele şi menţine ordinea în clasă
c) evaluează cele prezentate anterior, notează răspunsurile elevilor, ţine legătura cu conducerea
şcolii şi părinţii
d) asigură materialul intuitiv şi mânuieşte tehnicile audio-vizuale necesare în predare

6) Concluzionaţi predarea:
a) formarea şi dezvoltarea unor aptitudini necesare
b) evaluarea cunoştinţelor transmise şi verificarea temelor
c) înarmarea elevilor cu cunoştinţe generale despre lume şi viaţă;
d) transmiterea de cunoştinţe şi formarea de tehnici de muncă;

7) Ce se înţelege prin cunoştinţe?


a) perceperea corectă a materialului didactic şi mânuirea tehnicilor audio-vizuale
b) informaţii sub formă de reprezentări, noţiuni, principii, etc., referitoare la lumea
înconjurătoare şi la relaţiile dintre ele
c) învăţarea zi de zi a celor predate şi elaborarea de răspunsuri competente
d) dezvoltarea vocabularului activ al elevului
8) Ce înţelegeţi prin învăţarea şcolară?
a) un complex de norme de comportament social şi achiziţii intelectuale?
b) repetarea anumitor cunoştinţe până când devin automatisme?
c) memorarea şi reproducerea celor predate la clasă?
d) activitatea intelectuală şi fizică desfăşurată sistematic pentru însuşirea unor informaţii şi
formarea unor abilităţi pentru dezvoltarea personalităţii?

9) Ce procese sunt implicate în învăţarea şcolară?


a) de achiziţie mnezică, asimilare activă de informaţii, de formare de operaţii intelectuale, de
strategii cognitive, motorii, de atitudini
b) procesele de memorare, gândire concretă, abstractizare, generalizare
c) trăsături temperamentale, comportament şi dialog social, atenţia voluntară şi involuntară
d) formarea de deprinderi prin însuşirea materialului teoretic şi aplicarea lui în practică

10) Ce presupune învăţarea şcolară?


a) activarea unor cunoştinţe anterioare prin studiu individual şi învăţarea de zi cu
b) acţiuni practice în cabinete, laboratoare, terenuri sportive, unde pot fi fixate şi consolidate
c) munca asiduă la birou, în clasă şi bibliotecă
d) cererea de informaţii suplimentare de la profesori sau completarea cunoştinţelor prin
învăţământ paralel

11) Care sunt elementele care asigură eficienţa învăţării?


a) formarea motivaţiei şcolare
b) implicarea familiei elevului în controlul efectuării temelor şi legătura acesteia cu şcoala
c) asigurarea unui climat stenic şi unor mijloace materiale necesare învăţării
d) activizarea învăţării, exersarea strategiilor de cunoaştere, centrarea pe elev a instruirii,
promovarea autonomiei educative

12) Care sunt etapele procesuale ale învăţării?


a) pregătirea pentru lecţie cu evaluare din lecţia anterioară, evaluarea şi notarea, titlul noii lecţii,
prezentarea lecţiei;
b) control igienico – sanitar al clasei, predarea noilor noţiuni ce urmează a fi învăţate, exerciţii
de memorare, reproducerea fidelă
c) receptarea materialului, înţelegerea, însuşirea cunoştinţelor, fixarea în memorie, aplicaţii,
actualizarea cunoştinţelor, transferul cunoştinţelor
d) dialog introductiv, expunerea cunoştinţelor ce vor fi învăţate, folosirea tablei şi a manualului,
evaluarea;

13) Ce activităţi întreprind elevii în etapa de receptare a materialului?


a) inducerea unei stări de atenţie voluntară şi motivare, folosirea a cât mai mulţi analizatori în
percepţie, înregistrarea activă a datelor concrete şi verbale
b) citirea materialului, mobilizarea strategiei de învăţare, întrebări asupra celor învăţate,
prezentarea celor învăţate
c) pregătirea rechizitelor şcolare, orientarea atenţiei, dialog cu profesorul
d) activităţi de repetare în vederea memorării

14) Cum se procedează fixarea în memorie a materialului?


a) repetare de mai multe ori în prezenţa materialului şi în absenţa lui
b) stocarea cunoştinţelor în memorie, memorarea lor prin repetiţii şi reluarea lor în forme diferite
c) formarea de echipe de elevi care să memoreze pe părţi şi schimbarea celor de memorat
d) repetarea cu voce tare cu întreaga clasă a materialului memorat
15) Ce se înţelege prin motivaţia învăţării?
a) aplicarea unui complex de măsuri care să ducă la implicarea tuturor factorilor activi în
învăţare
b) dorinţa de autorealizare, de întrecere cu alţi colegi
c) ansamblu de motive care declanşează acţiunea de învăţare ajungând la scop
d) care reprezintă rezultatul aşteptat al acţiunii

16) Etapele elaborării deprinderilor:


a) în elaborarea deprinderilor ne bazăm pe predarea cunoştinţelor în mod accesibil, de la uşor la
greu;
b) etapa pregătitoare – asigurare materială, de conţinut – prin expunerea materialului de învăţat şi
de evaluare.
c) familiarizarea cu acţiunea, organizarea şi sistematizarea, automatizare şi consolidare.
d) etapa de trezire a interesului pentru acţiune, verificarea efectuării temelor şi însuşirea
cunoştinţelor predate, predarea noilor cunoştinţe, fixarea.

17) Elementele de bază ale formării şi consolidării deprinderilor, exerciţiile pot fi:
a) introductive, de bază, paralele, iar ca natură a sarcinilor de rezolvat: reproductive şi creative.
b) de fixare a deprinderilor.
c) de demonstrare a felului în care s-au format şi consolidat deprinderile
d) activităţile de ordin practic.

18) Aptitudinile şi formele lor:


a) posibilităţi native ale individului de a desfăşura anumite activităţi: pot fi intelectuale sau
practice.
b) sunt componente senzo-motorii, cognitive, afectiv-motivaţionale şi voliţionale asigurând
desfăşurarea cu succes a unei activităţi; sunt generale şi speciale.
c) rezolvarea în ritm susţinut a unor sarcini fără implicarea directă a acumulărilor şcolare: pot fi
aptitudini primare şi secundare (care decurg din cele primare).
d) este o însuşire psiho-individuală care permite obţinerea rapidă a unor performante cu efort
minim. Ele pot fi aptitudini artistice sau meşteşugăreşti.

19) Care sunt etapele principale ale procesului de învăţământ?


a) pregătirea pentru lecţie, verificarea lecţiei precedente, predarea, fixarea şi tema pentru acasă
b) încunoştiinţarea elevilor cu cele ce vor fi predate: expunerea schematica pe tabla a noilor
cunoştinţe; completarea cu ajutorul manualelor: în fixare, folosirea materialului didactic.
c) predarea şi asimilarea parţiala; fixare şi consolidare, formarea priceperilor şi deprinderilor,
aplicarea în practica, evaluarea şi notarea .
d) predarea cunoştinţelor noi; verificarea însuşirii celor predate; evaluarea şi notarea lecţiei
precedente.

20) Care este ponderea de asimilare de către elevi a conţinutului ideatic transmis de profesor?
a) 20-25%
b) 30-40%
c) 70-80%
d) 60-65%

21) Care sunt etapele învăţării?


a) perceperea obiectelor, fenomenelor, proceselor, formarea reprezentărilor, sensibilizarea,
motivaţia, familiarizarea cu ce trebuie învăţat prin efort propriu.
b) mobilizarea atenţiei voluntare, legarea cunoştinţelor anterioare de cele actuale, realizarea feed-
back-ului.
c) perceperea celor învăţate, notarea în caiete, evaluarea cunoştinţelor.
d) memorizarea celor predate, crearea, prin exerciţii a unor stereotipi dinamici, tema de casa.

22) Rolul avut în învăţare de percepere, sensibilizare şi familiarizare.


a) acestea au un rol secundar pe primul plan situându-se motivaţia şcolară.
b) rol de prim ordin începând cu percepţia, sensibilizarea care orientează atenţia şi familiarizarea
elevului cu ce are de învăţat prin efort propriu.
c) perceperea are rol important bazându-se numai pe noile achiziţii sensibilizarea şi
familiarizarea având rol secundar.
d) familiarizarea are rol preponderent în învăţare ea conducând în mod direct la însuşirea
cunoştinţelor, la atingerea scopului,

23) Care sunt condiţiile de îndeplinit pentru o buna percepere?


a) crearea motivaţiei intrinseci; folosirea termenilor cunoscuţi de elevi; ierarhizarea materialului
de învăţat
b) prezentarea atractiva a materialului; folosirea materialului didactic, folosirea mijloacelor
moderne în predare; feed-back-ul realizat de elevi.
c) receptarea fenomenului în integralitatea sa; asigurarea activismului intelectual; elaborarea
inhibiţiei de diferenţiere; integrarea elementelor componente ale stimulilor complecşi în
sisteme integratoare; valorificarea interacţiunii intre obiectual şi relaţional.
d) folosirea metodelor active de învăţare, abordarea euristica a curriculumului; angrenarea a unui
număr mare de analizatori în percepţie.

24) De ce este necesara sau nu includerea în percepţie a unui mare număr de analizatori în percepţie
a) funcţionează legea sumaţiunii care arata că acţiunea complexa a tuturor însuşirilor unui obiect
= un rezultat mai sigur, fiziologic folosirea alternativa a diferiţilor analizatori în percepţie
elimină oboseala nervoasa şi fizică
b) prin includerea a mai multor analizatori în activitatea de percepţie apare, după un anumit timp,
oboseala, lipsa de concentrare, superficialitatea.
c) incluzând mai mulţi analizatori se distinge atenţia, elevii preferând percepţia simplă.
d) prin mai mulţi analizatori în percepţie se va ajunge la dispersia materialului, la contradicţii
interne.

25) Este benefică crearea unei zone cerebrale cu excitabilitate optima?


a) este benefica în măsură în care acele zone au fost folosite anterior.
b) da, daca nu sunt introduse elemente de noutate.
c) daca se introduce noul se va face prin simpla prezentare a materialului necunoscut de elevi-
obiecte, date, fapte, fenomene, evenimente, etc.
d) are rol deosebit în orientarea atenţiei spre noutate; elevii înţeleg şi reţin faptele mult mai bine
daca conţin elemente de noutate, care le trezeşte interesul, curiozitatea.

26) Ce este inhibiţia de diferenţiere?


a) posibilitatea copilului, pe plan mintal, de a alege demersul optim în învăţare.
b) este procesul psihic care ajuta la sesizarea asemănărilor dintre obiecte, fenomene, procese
îndepărtate şi a deosebirilor intre cele apropiate.
c) este foarte importanta pentru a ajuta copilul sa facă diferenţa dintre bine şi rău.
d) este procesul psihic prin care copilul se încadrează în realitatea spatio-temporala.
27) Ce puteţi spune despre valorificarea interacţiunii dintre obiectual şi real?
a) in interacţiune rolul predominant îl are raţionalul care informează SNC despre lumea
înconjurătoare .
b) predarea şi asimilarea presupun stimularea activităţii comune a celor doua nivele de acţiune,
este calea logica prin care elevii ajung de la reprezentări la noţiuni
c) noţiunile se formează prin însumarea percepţiilor şi reprezentărilor fără procese de
abstractizare şi generalizare deci interacţiunea dintre obiectual şi real trece în plan secund.
d) este vorba de interacţiune în stadiile de formalizare şi sensibilizare.

28) Realizarea metodica a însuşirii noţiunilor se poate face:


a) inductiv: pornind de la fapte concrete şi cu ajutorul operaţiilor gândirii se ajunge la definirea
noţiunii.
b) deductiv: pornind de la definiţia noţiunii extinzându-se la cazuri particulare.
c) analogic: pornind de la noţiuni şi cunoştinţe generale ajungând la o noua noţiune prin
analogie.
d) depinde de natura şi complexitatea noţiunii, depinde de modul şi specificul formarii ei. Pentru
a introduce o noţiune elevii trebuie sa fie pregătiţi.

29) Fixarea şi consolidarea cunoştinţelor se refera la:


a) activitatea cognitivă ce stabilizează legăturile condiţionate, formate în însuşirea parţiala a
materialului nou; este etapa de formare a priceperilor şi deprinderilor intelectuale şi practice.
b) sunt activităţi comune la baza cărora stă repetiţia care duce la formarea de stereotipi dinamici
trainici.
c) parcurgerea unor etape obligatorii şi astfel, prin răspunsuri la obiect elevii vor însuşi noile
cunoştinţe care pot fi şi evaluate .
d) folosirea vechilor achiziţii în etapa de predare a noilor noţiuni, refacerea, în condiţii noi a
legăturilor temporale

30) Ce se înţelege prin recapitulare?


a) readucerea în memoria elevului date despre obiectele, fenomenele, evenimentele, etc. trăite
anterior.
b) completarea achiziţiilor anterioare cu achiziţii noi şi folosirea noţiunilor astfel refăcute.
c) este activitatea didactica care consta în reactualizarea şi rememorarea cunoştinţelor anterioare
şi are ca scopuri: clasificarea noţiunilor şi a raporturilor dintre ele, aprofundarea cunoştinţelor
şi asigurarea durabilităţii lor, relaţionarea sistematizarea şi structurarea deprinderilor practice
şi intelectuale ale elevilor, sistematizarea şi ierarhizarea cunoştinţelor.
d) recapitularea prin întrebări a celor predate anterior, răspunsuri obţinute pe cale orala.

31) Conceptul de „tehnologie a instruirii” presupune, din perspectiva didacticii moderne:


a) abordarea sistemică a tuturor componentelor implicate în procesul instruirii
b) rezultatele procesului de învăţare
c) formele de organizare a instruirii
d) evaluarea procesului de instruire

32) Tehnologia instruirii şi autoinstruirii îşi propune:


a) să deplaseze accentul dinspre predare spre învăţare şi rezultatele învăţării
b) să păstreze variantele tradiţionale de predare
c) să accentueze aspectul informativ al educaţiei

33) Metodologia instruirii reprezintă:


a) totalitatea mijloacelor de învăţământ
b) teoria şi practica metodelor şi procedeelor didactice
c) totalitatea formelor de organizare a învăţării
d) totalitatea mijloacelor de evaluare

34) Termenul de „metodă” provine:


a) din limba latina
b) din limba greacă, în care „methodos” înseamnă drum, cale de urmat spre, către
c) din limba engleză
d) din limba română

35) Metoda poate fi considerată un sistem omogen de procedee, acţiuni şi operaţii, selecţionate în
funcţie de caracteristicile situaţiei de învăţare, subordonat metodei respective.
a) numai la anumite obiecte de învăţământ
b) fals
c) adevărat
d) ambiguu

36) Sistemele metodologice reprezintă:


a) ansambluri de metode şi procedee didactice între care se stabilesc relaţii reciproce şi care
acţionează convergent
b) proiectarea procesului de predare – învăţare
c) mijloacele didactice moderne
d) strategii didactice moderne

37) Euristica reprezintă o orientare care:


a) vizează acumularea rapidă de informaţii
b) recomandă ca materia de învăţat să nu fie dată elevilor gata prelucrată, ci să necesite
reorganizare şi transformare, investigaţie, descoperire
c) presupune prezentare de date şi evenimente
d) o înşiruire de date privind învăţarea evaluarea

38) Metodologia abordării euristice presupune:


a) angajarea celor care învaţă în sarcini de instruire/de cunoaştere
b) neangajarea celor educaţi în sarcini de instruire
c) efectuarea de exerciţii aplicative
d) realizarea de exerciţii demonstrative

39) Principalele deprinderi mintale dezvoltate în învăţământul primar sunt:


a) citit, scris, socotit
b) deprinderea de a merge
c) deprinderea de a vorbi
d) deprinderea de a învăţa

40) Conţinutul instructiv-educativ cuprinde:


a) noţiuni, concepte, structuri conceptuale, reguli, legi, principii, teorii, categorii, concepţii
generale
b) numai definiţii ale conceptelor fundamentale
c) răspunsuri la probleme complexe
d) strategii şi metode complexe educaţionale
41) Învăţarea prin descoperire este:
a) manieră de evaluare a cunoştinţelor
b) metodă prin care profesorul îndrumă procesul de descoperire efectuat de elevi
c) metodă de muncă frontală
d) metodă exhaustivă de învăţare

42) Între descoperire şi problematizare este:


a) relaţie strânsă, ambele presupunând demersuri euristice
b) relaţie de excludere reciprocă
c) relaţie de ierarhizare
d) relaţie de subordonare

43) Învăţarea prin descoperire presupune:


a) confruntarea subiecţilor cu o situaţie-problemă pe care o soluţionează
b) operarea cu modelul
c) organizarea datelor anterioare
d) demonstrarea propriu-zisă a unei situaţii

44) Demersurile metodei descoperirii sunt:


a) confruntarea cu situaţia-problemă, căutarea independentă a soluţiilor problemei şi realizarea
actului descoperirii, formalizarea rezultatului descoperirii şi etapa de exersare în ceea ce a fost
descoperit
b) confruntarea cu situaţia-problemă, căutarea independentă a soluţiilor problemei şi realizarea
actului descoperirii
c) confruntarea cu situaţia-problemă, căutarea independentă a soluţiilor problemei şi realizarea
actului descoperirii, formalizarea rezultatului descoperirii
d) confruntarea cu situaţia –problemă şi formalizarea rezultatului

45) Tipurile de descoperiri utilizate în practica instruirii sunt:


a) descoperiri inductive, deductive şi transductive
b) descoperiri deductive, analogice şi transductive
c) descoperiri inductive, deductive, analogice şi transductive
d) descoperiri inductive, deductive şi pluridictive

46) Reuşita aplicării metodei problematizării este condiţionată de:


a) întrunirea condiţiilor psihologice, pedagogice şi materiale ale activităţii didactice
b) valorificarea flexibilităţii metodice a problematizării şi de întrunirea condiţiilor psihologice,
pedagogice şi materiale ale activităţii didactice
c) de întrunirea condiţiilor psihologice şi materiale ale activităţii didactice
d) întrunirea condiţiilor de învăţare

47) Învăţarea prin problematizare reprezintă:


a) strategie de lucru euristică, o modalitate de participare activă şi interactivă a copiilor în
procesul de învăţământ
b) un mod de studiere aprofundată a teoriilor contemporane despre învăţare
c) condiţie a evaluării finale
d) o metodă a evaluării

48) Învăţarea prin cercetare reprezintă:


a) un criteriu de apreciere a activităţii profesorului
b) un mijloc de învăţământ modern
c) modalitate de participare autonomă a elevilor în procesul didactic, în care sunt situaţi în
ipostaza cercetătorului
d) o modalitate de apreciere a actului de predare învăţare

49) Învăţarea prin cooperare presupune:


a) dezvoltarea comportamentelor sociale ale elevilor
b) dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonală, a interacţiunilor, competenţelor şi
comportamentelor sociale ale elevilor
c) dezvoltarea interacţiunilor elevilor
d) dezvoltarea componentelor psiho-sociale ale elevilor

50) Principalele modalităţi de eficientizare şi modernizare a metodologiei didactice sunt:


a) asigurarea unui caracter dinamic şi deschis metodologiei didactice, diversificarea
metodologiei didactice, valorificarea metodelor în direcţia asigurării caracterului
complementar al activităţii de predare-învăţare, reconsiderarea metodelor tradiţionale,
accentuarea caracterului formativ al metodelor, valorificarea metodelor în direcţia activizării
elevilor şi valorificarea metodelor interactive, centrate pe elevi
b) asigurarea unui caracter dinamic şi deschis metodologiei didactice, valorificarea metodelor în
direcţia activizării elevilor şi valorificarea metodelor interactive, centrate pe elevi
c) reconsiderarea metodelor tradiţionale, accentuarea caracterului formativ al metodelor,
valorificarea metodelor în direcţia activizării elevilor şi valorificarea metodelor interactive,
centrate pe elevi
d) valorificarea şi revalorificarea strategiei didactice

51. Conceperea proiectelor de activităţi didactice se realizează în funcţie de :


a) obiectivul fundamental şi natura conţinutului ştiinţific;
b) cunoştinţele de specialitate;
c) mijloacele de învăţământ
d) cunoştinţe didactice

52. Partea introductivă a unui proiect didactic conţine:


a) obiectul de învăţământ, subiectul lecţiei, scop şi evaluare;
b) informaţii despre conţinutul propriu zis al unităţii de învăţare;
c) demersul didactic
d) scenariu didactic

53. Termenul „lactie /lactio” provine din:


a) limba română
b) limba greacă
c) limba latină
d) limba franceză

54. Dimensiune funcţională a unei lecţii presupune:


a) scop şi obiective
b) comportamentul elevilor
c) cercetarea pedagogică adecvată
d) activitatea didactică a cadrului didactic

55. Obiectivele unei lecţii nu se confundă cu:


a) subiectul lecţiei;
b) disciplina de clasă a elevilor;
c) tipul lecţiei
d) atribuţiile elevilor

56. Resursele care pot fi asociate unei activităţi de învăţare pot fi:
a) materiale, umane, procedurale;
b) sociale şi psihologice;
c) biologice şi materiale
d) umane, procedurale

57. Proiectul de lecţie are un caracter:


a) orientativ;
b) flexibil;
c) dinamic
d) obligatoriu

58. Conceperea proiectelor de activităţi didactice se realizează în funcţie de:


a) obiectivul fundamental şi natura conţinutului ştiinţific;
b) strategiile cognitive şi metacognitive;
c) înţelegerea logicii conţinuturilor
d) metodele folosite

59. Activităţile comune din grădiniţă au în vedere:


a) activităţile de educare a limbajului, cu conţinut matematic şi de cunoaştere a mediului;
b) activităţi sportive, de consolidare;
c) activităţi de cunoaştere a mijloacelor de învăţământ
d) activităţi de cunoaştere a legislaţiei şcolare

60. Proiectarea didactică săptămânală în grădiniţă de către profesorul educativ cuprinde:


a) activităţile de dezvoltare personală;
b) programarea temelor şi activităţilor, stabilirea mijloacelor de învăţământ necesare acestuia;
c) activităţile de consolidare a cunoştinţelor
d) activităţi de evaluare a cunoştinţelor

61. Atenţia copiilor la grădiniţă se poate capta prin:


a) stabilirea unor sarcini concrete pentru copii;
b) folosirea materialelor ilustrative;
c) lecturarea unor povestiri
d) prelegere

62. Proiectele unităţilor de învăţare se elaborează în mod:


a) ritmic, pe parcursul anului şcolar;
b) periodic, semestrial;
c) sporadic, anual
d) periodic, anual

63. Fiecărei unităţi de învăţare proiectării didactice îi vor fi asociate:


a) mijloacele de învăţământ;
b) resursele materiale, resursele umane şi resurse procedurale valorificate;
c) achiziţiile comportamentale
d) tehnici şi metode de învăţare

64. Elaborarea strategiei de instruire şi autoinstruire presupune stabilirea următoarelor elemente:


a) tipul de experienţă de învăţare, sistemul metodologic, sistemul mijloacelor de învăţământ formele
de organizare a activităţii elevilor;
b) sistemul de evaluare, formele de organizare a instituţiei şcolare;
c) sistemul strategiilor, formele şi metodele didactice utilizate în activităţile şcolare şi extraşcolare
d) sistemul tehnicilor didactice

65. Stabilirea strategiei de evaluare didactică presupune:


a) modalităţi de evaluare, tehnici şi instrumente de evaluare;
b) reguli, norme şi valori;
c) modalităţi de alegere a metodelor şi tehnicilor de predare – învăţare
d) tehnici, metode de predare –învăţare

66. Planificarea activităţilor instructiv – educative din grădiniţă cuprinde:


a) descriptori de performanţă;
b) teste;
c) modalităţi de optimizare a demersului didactic
d) indicatori standardizaţi

67. Proiectul de lecţie are:


a) portofoliu;
b) caracter orientativ şi o structură flexibilă;
c) variante de activităţi
d) teste

68. Designul educaţional reprezintă un demers care se raportează la:


a) proiectarea secvenţială a activităţii de învăţare;
b) activitatea anterioară secvenţei proiectate;
c) proiectarea actelor normative
d) proiectarea semestrială a activităţilor

69. La nivel micro proiectarea didactică înseamnă:


a) relaţionarea şi interrelaţionarea între obiectivele operaţionale, strategiile de evaluare şi autoevaluare;
b) nivelul general al procesului de învăţământ;
c) nivelul minimal al procesului de învăţământ
d) nivelul mediu al procesului de învăţământ

70. Finalitatea realizării designului instrucţional este:


a) proiectarea, organizarea şi desfăşurarea un or activităţi instructiv – educative eficiente;
b) proiectarea didactică anuală;
c) demersul administrativ formal
d) proiectarea didactică semestrială

Răspunsuri:

1 b 16 c 31 A 46 B 61 b
2 c 17 a 32 A 47 A 62 a
3 c 18 b 33 B 48 C 63 b
4 a 19 c 34 B 49 B 64 a
5 a 20 d 35 C 50 A 65 a
6 d 21 a 36 A 51 a 66 a
7 b 22 b 37 B 52 a 67 b
8 d 23 c 38 A 53 b 68 b
9 a 24 a 39 A 54 a 69 a
10 b 25 d 40 A 55 b 70 a
11 d 26 c 41 B 56 a
12 c 27 b 42 A 57 a
13 a 28 d 43 A 58 a
14 b 29 a 44 A 59 a
15 c 30 c 45 C 60 b

S-ar putea să vă placă și