OPERE LITERARE BACALAUREAT

1. Moara cu noroc de Ioan Slavici

*Publicatie:1881, in volumul “Novele din popor”
*Specie literara: nuvela psihologica
*Tema: o reprezintă consecințele negative pe care setea de îmbogățire le aduce asupra
destinului omenesc.
*Curent literar: realism
*Perspectiva narativa: Pespectiva narativa este obiectiva, deoarece relatarea faptelor se face
la persoana a III-a, de catre un narator omniscient, omniprezent, detasat si impersonal.
*Locul si timpul actiunii: între Sfântul Gheorge și Noaptea de înviere (Paștele ); la răscruce
de drumuri, Ineu, Arad, Bihor, Oradea, Banat, Fundureni
*Personaje principale: Ghița, Ana, Lică Sămădăul
*Incipit: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea
colibei tale te face fericit.”
*Final: „Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost data.”

2. Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

*Publicatie: Convorbiri literare, la 1 august 1877,
*Specie literara: basm cult
*Tema: lupta dintre bine si rau, initerea si maturizarea fiului de Crai, formarea tanarului prin
diferite probe care au scopul de a-l pregati sa ajunga imparat
*Curent literar: realismul popular
*Perspectiva narativa: Narațiunea la persoana a III - a este realizată de un narator omniscient
,dar nu și obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflecții, unele adresate
interlocutorilor ipotetici, adică cititori, lectori sau ascultători.
*Locul si timpul actiunii: imparatiile celor doi frati si in imprejurimile acestora, precum si in
imparatia imparatului Ros, iar timpul este vag precizat .
*Personaje principale: Harap-Alb
*Incipit: „Amu cică era odată într-o ţară un craiu care avea trei feciori”
*Final: “[..]Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo bea și
mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă”

1
3. Ion de Liviu Rebreanu
*Publicatie: 20 noiembrie 1920
*Specie literara: roman obiectiv
*Tema: problematica pamantului, dublata de o tema secundara, cea a iubirii, amandoua stand
la baza celor doua capitole principale aleromanului „Glasul pamantului” si „Glasul iubirii”.
Rebreanu evidentiind dramataranului ardelean care traieste intr-o societate unde pamantul,
mai mult decat unmijloc de trai, este un criteriu al valorii individuale.
*Curent literar: realism
*Perspectiva narativa: perspectiva narativă este obiectivă, iar întâmplările sunt relatate la
persoana a treia. Naratorul este omniscient și omniprezent, expunând în mod obiectiv cele
observate,focalizare zero
*Locul si timpul actiunii: acţiunea se desfăşoara în satul Pripas din Bistriţa Năsăud, în primul
deceniu al secolului XX
*Personaje principale: Ion
*Incipit: “Din soseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărăsind Somesul când în dreapta, când
în stânga, până la Cluj s,i chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia,
trece râul […]
*Final: “Drumul trece prin Jidovita, pe podul de lemn, acoperit, de peste Somes, si pe urmă
se pierde în , soseaua cea mare si fără început...”

4. Enigma Otiliei de George Călinsescu

*Publicatie: 1938, Editura Națională Ciornei
*Specie literara: roman de tip balzacian si citadin
*Tema: viaţa burgheziei bucureştene de la începutul secolului al XX-lea, accentuând
problematica familiei, moştenirii şi pe cea a paternităţii
*Curent literar: roman realist, obiectiv, balzacian.
*Perspectiva narativa: narațiunea are loc la persoana a III-a, perspectiva narativă fiind una
extradiegetică. Perspectiva obiectivă presupune prezența unui narator obiectiv și detașat
*Locul si timpul actiunii: Inceputul fixeaza cadrul temporal, respectiv:”intr-o seara de la
inceputul lui iulie 1909 “Si descrie strada Antim din Bucuresti
*Personaje principale: Otilia Marculescu,Felix Sima,Costache Giurgiuveanu,Leonida
Pascalopol,Aglae Tulea,Simion Tulea,Olimpia si Stanica Ratiu(sotul Olimpiei)
*Incipit: “Intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909, cu putin inainte de orele zece, un tanar
de vreo optsprezece ani,..” *Final:” „Aici nu stă nimeni!“

2
5.” Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu
*Publicatie: 1930
*Specie literara: Roman interbelic subiectiv psihologic
*Tema: romanul abordează atat tema iubirii,a cuplului care esuează, cat si pe cea a
intelectualului.
*Curent literar: modernism
*Perspectiva narativa: perspectiva narativa subiectiva,naratiunea se realizeaza la persoana I
*Locul si timpul actiunii: Valea Prahovei,Campulung,Bucuresti; primavara anului 1916
*Personaje principale: Stefan Gheorghidiu,
*Incipit: “În primavara anului 1916 ,ca sublocotenent praspat,intaia oara concentrat,luasem
parte,cu un regiment de infanterie din capitala, la fortificarea Vaii Prahovei, intre Busteni si
Predeal..;”
*Final: deschis ,I-am scris ca-i las absolut tot ce e în casa, de la obiecte de pret la carti... de
la lucruri personale, la amintiri. Adică tot trecutul...”

6.”Baltagul” de Mihail Sadoveanu

*Publicatie: noiembrie 1930
*Specie literara: roman social de tip traditional
*Tema: tema vietii şi a mortii, a iubirii, a datoriei şi a initierii care permite totodata realizarea
monografiei satului moldovenesc de munte
*Curent literar: roman social, taranesc
*Perspectiva narativa: perspectiva narativa este obiectiva pentru ca naratiunea se face la
persoana a III-a
*Locul si timpul actiunii: locul este vast, punctele limita sunt satele Sabasa si Magura
Tarcaului; actiunea se desfasoara la inceputul secolului 20.
*Incipit: “Domnul Dumnezeul, dupa ce a alcatuit lumea,a pus randuiala si semn fiecarui
neam..” – legenda spusă de Nechifor Lipan

*Final: Planurile Vitoriei Lipan pentru revenirea la viața obișnuită

7. Morometii de Marin Preda

*Publicatie: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, în 1955 (volumul I) și în 1967 (volumul
II)
*Specie literara: roman social

3
*Tema: "Morometii" plaseaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si criza
familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii, astfel ca romanul
unei familii este si un roman al deruralizarii satului. O alta tema este criza comunicarii,
absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa. Tema timpului viclean,
nerabdator, relatia individ-istorie nuanteaza tema sociala.
*Curent literar: realism
*Perspectiva narativa: Perspectiva narativa se exprima prin naratiunea la persoana a III-
a(obiectiva)
*Locul si timpul actiunii:(volumul I) 1937 de la începutul pânǎ la sfârşitul verii(Silistea
Gumesti,Campia Dunarii,Teleorman)
(volumul II) din 1938 pânǎ în 1962(24 de ani)
*Personaje principale: Ilie Moromete,Catrina si copiii
*Incipit: Incipitul romanului plasează acţiunea în Câmpia Dunării, în satul Siliştea-Gumeşti
cu câţiva ani înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, când se pare că timpul avea cu
oamenii nesfârşită răbdare. (“În câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea
război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici
fără conflicte mari”) - Vol.1
*Final: ce desemneaza ultima unitate a textului, este exprimat cand drama Morometilor este
narata si, prin ea, imaginea vietii linistite este spulberata, prozatorul revenind asupra notatiei
despre timp de la inceput: „Trei ani mai tarziu, izbucnea al Doilea Razboi Mondial. Timpul
nu mai avea rabdare.” Vol.1

8. Iona de Marin Sorescu

*Publicatie: 18 Ianuarie 1968
*Specie literara: parabolă dramatică
*Tema: Tema dramei este singuratatea fiintei umane si ilustreaza conflictul interior, strigatul
tragical individului insingurat, care face eforturi disperate pentru a-si regasi identitatea
*Curent literar: neomodernism
*Perspectiva narativa: perspectiva narativa obiectiva
*Locul si timpul actiunii:
*Personaje principale: Iona

4
9. O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale
*Publicatie: anul 1884, publicată în revista „Convorbiri literare”
*Specie literara: comedie de moravuri
*Tema: viața burgheziei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea
*Curent literar: clasicism(prin critica moravurilor, caracterul satiric)
*Perspectiva narativa: perspectiva narativă lipsește, naratorul nefiind implicat efectiv în
evenimentele prezentate (textul dramatic nu are perspectivă narativă)
*Locul si timpul actiunii: Acțiunea comediei este clasată „În capitala unui județ de munte, în
zilele noastre”, adică la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un interval de 3 zile.
*Personaje principale: Ștefan Tipătescu; Zaharia Trahanache; Tache Farfuridi; Nae
Cațavencu; Agamemnon Dandanache
*Incipit-final: Incipitul comediei "O scrisoare pierdută" este în opoziție față de final, deoarece
deși la început s-a pierdut scrisoare compromițătoare ,iar panica si frica erau pretutindeni, la
final aceste stări s-au transformat în fericire ,comedia sfârșindu-se printr-o petrecere.

10. Plumb de George Bacovia

*Publicatie: scrisa în 1900, finisată în 1902[2] și publicată în 1916 în revista „Versuri”,sub
pseudonimul George Andoni.
*Specie literara: poezie
*Tema: condiția individului într-o societate care limitează. O temă secundară este moartea ,
redată prin „sicriu”, „mort”, „somn”, „dormeau adânc”, „cavou”, „coroane”, „era frig”, „era
vânt” și tema singurătății. Celelalte motive – „amorul”, „tristețea”, „singurătatea” - sunt
secundare, dar ajută la reliefarea ideii esențiale de alunecare inevitabilă spre moarte și neant.
*Curent literar: simbolism
*Perspectiva narativa:subiectiva
*Locul si timpul actiunii: Cadrul temporal nu este precizat, dar atmosfera macabra poarta
sugestia nocturnului
*Personaje principale: /
*Incipit-final: Relaţia de simetrie este dată de prezenţa simbolului "plumb", aşezat ca rimă, de
sintagma "flori de plumb", aflată la începutul versului al doilea din fiecare strofă.Poezia
"Plumb" este o confesiune lirică, Bacovia exprimându-şi stările prin mărcile persoanei I
singular în sintagma "stăm singur", care se regăseşte simetric la începutul versului al treilea
din fiecare strofă.Imaginile surprinzătoare şi inedite dau o profundă semnificaţie stărilor
sufleteşti exprimate, poetul alăturând simbolului "plumb" alte cuvinte, formând sintagme
5
extrem de sugestive: "flori de plumb" (viaţă-moarte), "amor de plumb" (oboseala psihică)
Poezia este structurată pe două planuri. Pe de o parte, realitatea exterioară, prezentă prin
cimitir, prin cavou; o lume ce-l determină la izolare, iar pe de altă parte, realitatea interioară
care are în vedere sentimentul iubirii a cărui invocare se face cu disperare fiind condiționat de
natura mediului. Este de fapt încercarea poetului de a evada din lumea închisă, izolată în care
se zbate.
(“Dormeau adânc sicriele de plumb...”
“Și-i atârnau aripile de plumb”)

11. Floare albastră de Mihai Eminescu

*Publicatie: 1 aprilie 1873 în revista Convorbiri literare.
*Specie literara: poezie
*Tema: ema poeziei este cea a iubirii în cadrul naturii. Aceasta este ilustrată prin secventa a
3-a a poezie, visul fetei, care își imaginează împlinirea dragostei, având ca unic martor
natura ce-i înconjoară. Tot specifică lui Eminescu este conditia omului de geniu regăsită în
secvența I, vizibilă în încercarea fetei de a-l chema spre ea, în timp ce acesta este cufundat în
studiu, departe de planul fizic în care se află fata.

Viziunea despre lume este profund romantică, cea a geniului neînțeles. Acesta este
condamnat la tristețe și nefericire prin neputința de a atinge idealul iubirii și prin
imposibilitatea de a-și găsi sufletul pereche care să înțeleagă natura sa.
*Curent literar: romantism
*Perspectiva narativa:
*Locul si timpul actiunii: se vorbeste despre un cadru natural,rustic; vara
*Personaje principale:
*Incipit-final: Incipitul este, de fapt, un monolog al indragostitei, exprimarea dorintei acesteia
de a retine atentia poetului, de a-l face sa isi uite gandurile si sa caute fericirea imediata, cea
reala, concreta. Finalul apartine eului liric, poetului care, desi atat de adancit in "stele/ Si-n
nori si-n ceruri nalte", dupa disparitia subita a iubitei, mai mult o creatie a imaginatiei sale,
recunoaste ca "iubirea" a murit si "Totusi este trist in lume", deci intre incipit si final este
vorba de o relatie de simetrie, des intalnita in poezia eminesciana.

12. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga

*Publicatie: in “Poemele luminii” in 1919

6
*Specie literara: poezie
*Tema: Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în fața marilor taine ale Universului,
cunoașterea lumii în planul creației poetice fiind posibilă numai prin iubire.În poezie există 2
imagini poetice care arată tema; prima secvență si opoziția „lumina altora”.
*Curent literar: modernism
*Perspectiva narativa: /
*Locul si timpul actiunii:/
*Personaje principale: /
*Incipit-final:incipitul este dat de reluarea titlului, iar sensul său, îmbogățit prin seria de
antiteze și de metafore, se întregește cu versurile finale: „Eu nu strivesc corola de minuni
alumii/ […] / căci eu iubesc / și flori și ochi și buze și morminte”. Universul armonios este
numit prinmetafora revelatorie „corola de minuni” și este o sumă permanentă de taine,
imaginate capetalele unei corole uriașe, care se revelează eului liric într -o enumerare
metaforică: „flori”, „ochi”,„buze”, „morminte”. Iubirea este o cale de cunoaștere a misterelor
lumii prin trăirea nemijlocită aformelor concrete, iar poezia înseamnă iubirea în particular a
universului.(“Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu ucid cu mintea tainele, ce le-
ntâlnesc în calea mea/ în flori, în ochi, pe buze ori morminte...”)

13.Leoaică tânără, iubirea” de Nichita Stanescu

*Publicatie: din volumul O viziune a sentimentelor, apărut în 1964.
*Specie literara: poezie
*Tema: intalnirea neasteptata cu iubirea, ca “intamplare a fiintei”. Aparitia
brusca,surprinzatoare a iubirii, intruzimea ei violenta, agresiva in existenta umana transforma
definitiv perceptiabarbatului indragostit asupra lumii si asupra sa. Iubirea este o stare de
vibratie continua, o cale spre revelatiesi o modalitate de integrare in armoniile universale.
*Curent literar:neomodernism
*Perspectiva narativa: /
*Locul si timpul actiunii: Spatiul fluctuant, ce-si modifica permanent dimensiunile, amintind
de cautarea initiatica a caii de intrare in Shambala, din nuvela "Secretul doctorului
Honigberger", de Mircea Eliade
*Personaje principale: /
*Incipit-final:Titlul e reluat în incipit şi sugerează forţa, agresivitatea, eleganţa, nobleţea.
Titlul e oapoziţie care constă în explicaţia că iubirea e asemănată unei leoaice tinere care

7
năvălind în spaţiulsensibilităţii poetice are efecte devastatoare. Eul liric se află în ipostaza de
vânat ( el nu mai cunoscusesentimentul iubirii care acum, la apariţia sa simte că-l devorează).
(“Leoaica tânără, iubirea mi-ai sărit în faţă...
“încă-o vreme,/şi-ncă-o vreme...”)

14. Flori de mucigai de Tudor Arghezii

*Publicatie: scris în perioada 1918–1919
*Specie literara: poezie
*Tema: Tema poeziei este creatia, eul liric marturisind renuntarea la maniera traditionala de a
scrie despre lucruri frumoase ci alege sa evidentieze estetica uratului. Tema este sustinuta in
text de printr-un camp semantic al ideii de creatie: „Şi m-am silit să scriu cu unghiile de la
mâna stângă” (este o prefata care explica poeziile ce urmeaza sa in volum).
*Curent literar:modernismul
*Incipit-final: Incipitul debutează cu o mărturisire a eului cu privire la condiţiile creaţiei:
„Le-am scris cu unghia pe tencuială/Pe un părete de firidă goală lipsa instrumentelor de scris
facactul creator dificil căci în cdţ impropriicreaţia devine un sacrificiu.Finalul este construit
pe baza relaţiei de simetrie cu imaginea poetică iniţială, cuaccent pe actul creaţiei care devine
dureros: „Şi m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă”

15. Luceafarul de Mihai Eminescu:

*Publicatie: începută încă din 1873, dar scrisă și finisată de-a lungul multor ani până la
publicarea sa în aprilie 1883 în Almanahul societății studențești România Jună din Viena
*Specie literara: poem
*Tema: Tema poemului „Luceafărul” este condiția omului de geniu, dar și felul în care acesta
se raportează la lumea din jur, la iubire, la cunoaștere.
*Curent literar: romantism
*Perspectiva narativa: /
*Locul si timpul actiunii: Locul desfășurării acțiunii din Luceafărul este în povești (se află
într-un castel aproape de codru, pe pământ. Iar când Hyperion îi cere Părintelui să devină
muritor, acțiunea se petrece în Univers, de unde Luceafărul poate vedea ce se întâmplă pe
pământ.)
Timpul desfășurării acțiunii este demult, pe timpul când poveștile luau naștere.
Atât locul cât și timpul sunt dezvăluite încă de la început "A fost odată ca-n poveşti,

8
A fost ca niciodată, Din rude mari împărăteşti..."
*Personaje principale: /
*Incipit-final: Incipitul poemului "Luceafarul" il constituie strofa I, in care este prezentata
frumoasa fata de imparat. A fost odată ca-n poveşti,/ A fost ca niciodată, /Din rude mari
împărăteşti, /O prea frumoasă fată.
Plasata intr-un illo tempore specific basmului, pamanteanca va trai, de-a lungul poemului,
complexul luciferic al "caderii".In final (ultima strofa) ea este integrata "cercului" "stramt" al
destinului muritorilor, in timp ce Luceafarul/geniul ramane etern. Trăind în cercul vostru
strâmt/ Norocul vă petrece,/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece.

16. În grădina Ghetsemani de Vasile Voiculescu

*Publicatie: face parte din volumul ”Pârgă” din 1921
*Specie literara: poem iconografic, cu elemente ale tradiționalismului, de inspirație
ortodoxiă, ca coordonată fundamentală a spiritualității românești.
*Tema: este una predilecta in cadrul liricii religioase, si anume suferinta lui Iisus, reliefata
prin reinterpretarea unei scene biblice ai anume rugaciunea de pe muntele maslinilor. Dintre
motivele lirice ce sustin tema se remarca aparitia cu precadere a elementelor cu valoare
metaforica. Astfel furtuna se asociaza laturii divine, in timp ce paharul sau cupa se identifica
in plan symbolic cu rolul predestinate lui iisus de dumnezeu tata.
*Curent literar: poem din perioada interbelica,traditionalism,neomodernism
*Perspectiva narativa: obiectiva, naratiunea este realizata la persoana a III a,viziunea asupra
evenimentelor este “ dindarat”, iar focalizarea zero, naratiunea nonfocalizata avand rolul de-a
sublinia autenticitatea operei.
*Locul si timpul actiunii: cronotopul este real si sustine caracterul realist al romanului.
evenimentele sunt plasate in realitatea satului transilvanean interbelic,)ripas, toponim
fictional inspirat de satul natal al scriitorului, Prislop, insa suntprezente si toponime care nu
corespund in plan real, precum “ 'apele dracului,“cismeaua mortului”. Contextul temporal
este reprezentat de fixarea actiunii la inceputul secolului 20
*Personaje principale: Ion
*Incipit-final:: incipitul romanului prezinta drumul pana la Pripas si secontinua cu secventa
horei care are loc in curtea Todosiei, unde se aduna tot satul.Inca de la inceput este prezentat
con"ictul dintre Ion, personajul principal si Vasile Baciu, tatal Anei, fata cu care Ion vrea sa
se casatoreasca, atras mai mult de avereaacesteia decat de “ glasul inimii.Finalul romanului
cuprins in capitolul “ sfarsit “,simetric si, totodata, in raport de antonimie cu primul capitol “
9
Inceputul “,surprinde din nou intreaga colectivitate- tarani si intelectuali- adunata de
dataaceasta la sfntirea bisericii. tot in mod simetric naratiunea se incheie cu aceeasiimagine a
drumului, dar de data aceasta iesind din Pripas

17. Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu

*Publicatie: publicată inițial în 1924, fiind apoi integrată în 1930 în antologia “Joc secund”
*Specie literara: poem alegoric/balada
*Tema: este, la fel ca în cazul Luceafărului eminescian, incompatibilitatea dintre două ființe
care provin din lumi diferite. Poezia este structurată în două părți, fiecare dintre le prezentând
câte o nuntă, formula compozițională fiind cea a povestirii în ramă.
*Curent literar: traditionalismul si modernismul
*Perspectiva narativa: /
*Locul si timpul actiunii: Riga Crypto trăiește într-un spațiu caracterizat prin umezeala
permanentă, un spațiu impur, în care sunt amestecate elementele primordiale, apă și pământ.
Lapona vine din ținuturi înghețate și aspiră la soare și lumină.
*Personaje principale: Riga Crypto și Lapona Enigel
*Incipit-final: este sugestivă pentru această operă. Incipitul este dat de formula deadresare
folosită de nuntașul care încearcă să convingă menestrelul să cânte povestea tristă aregelui
Crypto și a laponei Enigel. Atmosfera lumească este de „chef”,iar povestea a mai fost spusă o
dată.Finalul este trist, deoarece Crypto se transformă într-o ciupercă otrăvitoare, iar
încercareaființei inferioare de a-și depăși limitele este pedepsită cu nebunia.Relațiile de
simetrie sunt date de cele trei chemări descântece ale rigăi și de cele trei refuzuriale fetei. În
prima chemare, Crypto își îmbie aleasa cu „dulceață” și cu „fragi” (elemente aleexistenței
vegetale), însă fata îl refuză. Craiul îi oferă lumea peste care domnește, iar refuzul Laponei îl
pune într-o situație dilematică, de asemenea, puterea sacrificiului și prezentareavalorilor
supreme ale lumii lui „somnul fraged” și „uitarea”.Relațiile de opoziție sunt evidențiate la
nivelul celor doi protagoniști, reliefându-se caracteristicile lor: opoziția copt – necopt, soare
roată albă, dar și prin ideile lor care nu corespund, de aceea, nu poate avea loc nicio nuntă.

Redactare, Tomoiu Ștefania, clasa a XI-a,

Liceul Teoretic David Prodan Cugir

10