Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PIAȚA VALUTARĂ
ROMÂNEASCĂ
Profesor: Stundent:
Prof. Univ. Dr. LUCIAN ALBU Varvaroi Raluca-Mihaela
1
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
CUPRINS
Biobliografie
2
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
Cursul valutar reprezintă raportul valoric dintre moneda unei țări și moneda altei țări sau
prețul unei valute exprimat în altă valută. Într-o altă formulare, cursul valutei exprimă prețul la
care o monedă națională se schimbă cu o altă monedă. Raportul de schimb dintre valute are un
caracter sintetic, deoarece permite compararea produsului intern brut, a prețurilor, a salariilor și a
productivității muncii.
3
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
Cursurile fixe se mențineau la același nivel prin intervenția autorității monetare pe piața
valutară, respectiv prin vânzarea și cumpărarea de valută din rezervele oficiale.
Cursul unic se aplică la toate operațiile unui stat iar cursurile multiple reprezintă raporturi
de schimb care se diferențiază în funcție de natura tranzacțiilor internaționale. Din practicarea
cursurilor multiple, rezultă restricții valutare în raporturile comerciale a unui stat cu alte state.
a. Unul din factorii cei mai importanți care influențează asupra cursului valutar, îl
constituie situația balanței de plăți. Echilibrul balanței de plăți externe este dependent de
valoarea exporturilor și a importurilor, de gradul de eficiență și competivitate al produselor, de
nivelul prețurilor, de serviciile internaționale și de conjunctura de pe piețele internaționale.
4
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
b. Raportul dintre cererea și oferta de valută, exercită influența cursului valutar. Cererea de
valută depinde de valoarea importurilor, de serviciile internaționale necesare, de
termenele de rambursare a creditelor, de nivelul dobânzilor și de ieșirile de capitaluri.
Oferta de valută este determinată de exportul de mărfuri, de încasările din servicii
internaționale, încasări din rambursări de credite și de dobânzi.
c. Creșterea masei monetare în circulație contribuie la deprecierea valutei, iar măsurile de
reducere a masei monetare determină aprecierea monedei.
d. Extinderea sau reducerea creditului influențează asupra economiei naționale și implicit
asupra cursului de schimb.
e. Dobânda ridicată descurajează solicitarea de credit, diminuează masa monetară în
circulație și generează efecte pozitive asupra cursului de schimb. O influență directă
asupra cursului de schimb exercită dobânzile bancare la împrumuturile acordate de bănci
și dobânzile, la titlurile de stat.
f. Raporturile dintre prețurile de export și prețurile bunurilor importate influențează asupra
cursului valutar.
g. Creșterea inflației interne determină deprecierea valutei, iar scăderea indicelui inflației se
reflectă pozitiv asupra cursului valutei.
h. Cumpărarea sau vânzarea de valută pe piața valutară de către bănci se reflectă asupra
cursului de schimb.
5
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
O creștere a ratei dobânzii în țara “A” în raport cu dobânzile din țara “B”, va determina o
deplasare a capitalurilor din țara “B”către țara “A”. Operatorii din țara “B” cumpără moneda țării
“A” pentru a o plasa în țara respectivă unde dobânzile sunt mai atractive. Cererea suplimentară
de monedă a țării “A” determină aprecierea valutei care corespunde deprecierii valutei țării “B”.
Exportatorii sunt supusi riscului valutar, în cazul în care la data încasării contravalorii
mărfurilor, valuta de contract se depreciază față de momentul încheierii contractului comercial
internațional. La rândul lor, importatorii suportă efectele riscului valutar, dacă valuta de contract
se apreciază în perioada de la încheierea contractului și până la scadență.
6
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
Poziția de schimb exprimă diferența între devizele primite și de primit și devizele care
urmează să fie predate pentru acoperirea unor obligații de plată din relațiile economice
internaționale. Poziția de schimb poate fi lungă, dacă devizele primite și de primit sunt mai mari
decât devizele ce urmează să fie predate; scurtă în cazul în care devizele sunt mai mici decât
devizele care urmează să fie predate; fermă, dacă cele două mărimi sunt egale.
Efectele riscului valutar pot fi prevenite sau atenuate prin aplicarea unor măsuri
contractuale care cuprind: alegerea valutei de contract, înscrierea în contract a unei clauze
valutare sau a unei clauze de revizuire a prețurilor. Măsurile extracontractuale constau în
contractarea unor credite paralele, recurgerea la termen, hedging valutar și operații de acoperire
pe piețele derivate.
- dreptul valutar are ca obiect relațiile sociale ce se nasc în procesul deținerii, circulației și
utilizării valutei, precum și a monedei naționale în afara teritoriului național;
7
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
Ca urmare a primului război mondial s-a creat o stare de haos monetar în care speculațiile
asupra monedelor naționale au luat o amploare deosebită. În aceste condiții, singura cale de a
pune capăt speculațiilor monetare a fost, introducerea unui regim restrictiv al comerțului cu
devize.
La 18 decembrie 1931 s-au introdus primele restricții valutare în Romania prin Jurnalul
Consiliului de Miniștri nr. 1854. astfel, prin Jurnalul Consiliului de Miniștri s-au stabilit normele
pentru efectuarea plăților particulare în străinatate, de natura cheltuielilor și taxelor pentru studii,
sănătate, turism, etc. De asemenea modificările regimului valutar s-au adus și prin Jurnalul
Consiliului de Miniștri nr. 2064 din 30 august 1939.
Ca urmare a izbucnirii celui de-al doilea război mondial, s-au introdus noi măsuri în
domeniul schimbului valutar printre care și înființarea Oficiului Schimburilor cu Străinatatea
care avea ca sarcină supravegherea comerțului exterior cât și a comerțului cu devize.
8
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
După cel de-al doilea război mondial și preluarea puterii de către comuniști a fost
înființată Comisia ministerială de redresare economică și stabilizare monetară.
În prezent, regimul valutar este reglementat în art. 10 din Legea nr. 312/2004. Astfel,
potrivit alin. 1, Banca Națională a României poate elabora reglementări privind monitorizarea și
controlul tranzacțiilor valutare pe teritoriul României și emite autorizații pentru operațiuni
valutare de capital, tranzacții pe piețele valutare și alte operații specifice.
Atribuțiile Băncii Naționale a României potrivit art.2 alin.2 din Legea 312/2004 sunt:
9
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
BNR, prin “Regulamentul nr.3 din 234 decembrie 1997”, privind efectuarea operațiunilor
valutare, a definit piața valutară ca fiind piața pe care au loc operațiuni de vânzare-cumpărare
contra monedă națională (leu) sau alte valute liber convertibile, la cursuri determinate pe piață, în
funcție de cerere și ofertă, prin intermediarii agreați, care participă în nume propriu sau în
numele clienților.
- programul de funcționare a pieței valutare interbancare este cuprins între orele 9 și 16, în zilele
bancare (lucrătoare);
- toți intermediarii care participă la piața valutară trebuie să afișeze, la loc vizibil, la ghișeele de
lucru cu clienții, cursurile de schimb “la vedere” (spot) și “la termen” (forward) cel puțin pentru
șase valute (dolar American, marca germană, lira sterlină, francul francez, francul elvețian și lira
italiană), iar de la 1 ian 2002 locul mărcii germane, francului francez și lirei italiene a fost luat de
moneda europeană “EURO”;
- intermediarii autorizați de BNR au obligația cotării de cursuri ferme sau informative pentru
clienți, cât și pentru ceilalți intermediari;
- marja dintre cursul de vânzare și cel de cumpărare se stabilește liber pe piața, nefiind impusă;
- băncile comerciale își stabilesc propriile cursuri, în funcție de politica valutară a fiecărei bănci;
- băncile comerciale au obligația raportării zilnice, între orele 8:30 și 9:30, a tuturor operațiilor
de vânzare-cumpărare de valută effectuate de rezidenți și nerezidenți.
Tranzacțiile efectuate în afara programului oficial al pieței valutare și în alte locuri (front-
office), se efectuează numai în situații excepționale și cu aprobarea conducerilor intermediarilor
autorizați.
11
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
Între instrumentele posibile, cea mai frecventă utilizare este preconizată pentru facilitățile
permanente reprezentate pe două tipuri opuse și complementare:
Aceste relații permanente între băncile centrale și instituțiile de credit din fiecare țară sunt
strâns legate de funcționarea sistemelor naționale de compensări sau față de sistemul de plăți și
compensări unificat TARGET. La sfârșitul zilei, băncile devin intens debitoare sau intens
creditoare față de sistemul de comensări. Până a doua zi, unele dintre ele devin deținătoare de
depozite care trebuie fructificate, iar altele devin debitoare și trebuie să obțină resurse pe termen
scurt pentru a face față obligațiilor specifice din sistemul de plăți. În mod firesc, cel mai eficient
intermediar în acest process este Banca Centrală Națională. Caracterul simetric al acestor operații
le asigură stabilitate și oferă terenul practicării unor dobânzi mai reduse.
12
Universitatea Hyperion, Facultatea Științe Economice, Contabilitate și Informatică de Gestiune
BIBLIOGRAFIE
RISCURILOR ÎN TRANZACȚIILE
INTERNAȚIONALE”
FINANCIARE INTERNAȚIONALE”
14