Analiza Gestionara 2

TEMA 1.
ANALIZA PROGRAMULUI DE PRODUCŢIE

ŞI COMERCIALIZARE
Aprecierea generală a îndeplinirii

programului de producţie şi comercializare
(mii lei)
Indicatori Anul Anul curent Abaterea absolută În % faţă de
precedent (+, -) faţă de
program realizat anul program anul program
precedent precedent
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2 6 = 3/1x100 7 = 3/2x100
1.Volumul 18428 x 25022 + 6594 x 135,78 x
producţiei
fabricate la
preţuri
comparabile
2. Volumul 20268 x 29808 + 9540 x 147,07 x
producţiei
fabricate la
preţuri
curente ale
anului
respectiv
3. Volumul x 28740 29808 x + 1068 x 103,72
producţiei
fabricate la
preţuri
programate
4.Venitul 14763 21820 20633 + 5870 - 1187 139,76 94,56
din vânzări
5.Volumul 19431 17256 26384 + 6953 + 9128 135,78 152,90
vânzărilor
nete
6. Valoarea 6976 - 11051 + 4075 - 158,41 -
adăugată
3
Aprecierea îndeplinirii programului
de producţie pe sortimente
Feluri de produse Cantitatea Preţ Volumul producţiei % Obţinut în

unitar, fabricate, mii lei îndepl. lim. sort.
program realizat lei programat realizat progra progr, mii
m. lei
A 1 2 3 4=1x3 5=2x3 6 7
1. Costume 8000 10700 1200 9600 12840 133,75 9600
bărbaţi, unităţi
2. Pantaloni 7800 7124 250 1950 1781 91,33 1781
bărbaţi, unităţi
3. Paltoane bărbaţi, 600 670 900 540 603 111,67 540
unităţi
4. Alte produse, x x x 6338 9798 154,59 6338
mii lei
Total x x x 18428 25022 135,78 18259
Ks = x 100 = x 100 = 99,08%

∆VPF = 18259 – 18428 = - 169,0 mii lei.
Din tabelul 1.3. rezultă că la întreprinderea analizată programul de
producţie pe sortimente a fost îndeplinit în proporţie de 99,08%, ceea ce a
condus la reducerea VPF cu 169,0 mii lei. Suma producţiei pierdute poate
fi considerată ca rezervă internă de majorare a VPF pe viitor.
Aprecierea îndeplinirii programului
de producţie după structură
Feluri de Volumul producţiei fabricate Îndeplinirea Producţia Realizat în
produse Programat Realizat programului realizată după lim. sructurii
suma, pon- suma, pon- de structura programate,
mii lei derea, mii lei derea, producţie, programată, mii lei
% % % mii lei
A 1 2 3 4 5 6 7
1. Costume 9600 52,09 12840 51,31 133,75 13034 12840
bărbaţi,
unităţi
2. Pantaloni 1950 10,58 1781 7,12 91,33 2647 1781
bărbaţi,
unităţi
3. Paltoane 540 2,93 603 2,41 111,67 733 603
bărbaţi,
unităţi
4. Alte 6338 34,40 9798 39,16 154,59 8608 8608
4
produse, mii
lei
Total 18428 100 25022 100 135,78 25022 23832
În baza datelor din tabel se calculează coeficientul mediu de structură.
În cazul în care el este subunitar, se determină suma producţiei pierdute de
pe urma nerespectării structurii programate ca diferenţa dintre numărătorul
şi numitorul din formula de calcul.
Kstr. = x 100 = 95,24%
∆VPF = 23832 – 25022 = - 1190 mii lei.
În baza datelor din tabelul 1.4. se poate constata că la întreprinderea
analizată programul de producţie după structură a respectat numai la nivelul
de 95,24%, ceea ce a contribuit la reducerea VPF cu 1190 mii lei. Suma
producţiei pierdute poate fi considerată ca rezervă internă de majorare a
VPF pe viitor.
Aprecierea calităţii producţiei vândute

în baza reclamaţiilor în dinamică
Nr. Indicatori Anul Anul de Abaterea

precedent gestiune (+, -)
A B 1 2 3
1 Volumul producţiei vândute, mii 14763 20633 + 5870
lei
2 Valoarea produselor reclamate – 810 775 - 35
total, mii lei
3 Ponderea produselor reclamate în 5,49 3,76 - 1,73
volumul total al producţiei
vândute, % (rd.2 ‫ ׃‬rd.1) x 100
Din tabel rezultă că la întreprinderea analizată se observă o tendinţă
pozitivă de reducere a ponderii produselor reclamate în volumul total al
producţiei vândute faţă de anul precedent de la 5,49 la 3,76%. Această
situaţie ilustrează o îmbunătăţire a calităţii producţiei fabricate şi vândute,
deşi valoarea produselor reclamate este încă destul de înaltă.
5
O deosebită importanţă prezintă analiza calităţii producţiei diferenţiate
pe clase de calitate (sorturi).
Pentru a efectua analiza calităţii producţiei diferenţiate pe clase de
calitate se pot utiliza următoarele procedee:
• prin intermediul preţului mediu ponderat, care se determină ca
raportul dintre valoarea totală a produsului fabricat şi cantitatea lui în
unităţi naturale:
P= ,
unde:
P – preţul mediu ponderat (în lei);
q – cantitatea de produse din fiecare clasă de calitate;
p – preţul de vânzare (lei/bucata) din fiecare clasă de calitate.
Apoi se calculează procentul îndeplinirii programului după calitate la
produsul respectiv ca raportul dintre preţul mediu efectiv şi cel programat.
La etapa următoare a analizei se calculează influenţa următorilor doi
factori care au contribuit la modificarea totală a valorii produsului, ţinând
cont de calitatea respectivă a acestui produs, şi anume:
1) modificarea cantităţii totale a produsului fabricat:
∆VPV = [(qef. – qpr.) x Ppr.];
2) modificarea preţului mediu ponderat al produsului:
∆VPV = [(Pef. – Ppr.) x qef.].
• prin intermediul coeficientului mediu de calitate, care se
determină conform relaţiei:
Kc = ,
unde:
pmax – preţul de vânzare (lei/bucata) din clasa de calitate
superioară.
Procentul îndeplinirii programului după calitate se calculează ca
raportul dintre coeficientul mediu de calitate programat şi cel efectiv.
Influenţa modificării calităţii producţiei asupra modificării valorii
totale a produsului se determină conform relaţiei:
∆VPV = [(Kcpr. – Kcef.) x qef. x Pmax..].
6
1.6. Analiza îndeplinirii programului de producţie după
ritmicitate
Aprecierea ritmicităţii producţiei fabricate pe trimestre
Trimestre Volumul producţiei fabricate

programat realizat obţinut în limitele
suma, ponderea, suma, ponderea, ritmicit. programate,
mii lei % mii lei % mii lei
A 1 2 3 4 5
Trimestrul I 4600 24,96 4300 17,18 4300
Trimestrul II 4610 25,02 4550 18,18 4550
Trimestrul III 4600 24,96 7500 29,97 4600
Trimestrul IV 4618 25,06 8672 34,67 4618
Total 18428 100 25022 100 18068
Krt. = x 100 = x 100 = 98,05%

În cazul când acest indicator este subunitar, se determină suma
producţiei pierdute din cauza nerespectării ritmicităţii programate ca
diferenţa dintre numărătorul şi numitorul din formula de calcul.
∆VPF = VPFlim. – VPFpr. = 18068 – 18428 = - 360 mii lei.
Din tabelul 1.6. rezultă că la întreprinderea analizată programul de
producţie privind ritmicitatea a fost realizat numai la nivelul de 98,05%,
ceea ce a condus la reducerea VPF cu 360 mii lei. Suma producţiei pierdute
poate fi considerată ca rezervă internă de majorare a VPF pe viitor.
1.7. Analiza venitului din vânzări
VV = VPV + VVM + VPS + VCC + VAA,
unde:
VV – venitul din vânzări;
VPV – volumul producţiei vândute sau venitul din vânzarea
produselor finite;
VVM – venitul din vânzarea mărfurilor;
VPS – venitul din prestarea serviciilor;
VCC – venitul din contractele de construcţie;
VAA – venitul din alte feluri de activităţi care constituie
pentru întreprindere activitatea operaţională (de bază).
TEMA 2. ANALIZA ASIGURĂRII CU RESURSE UMANE
7
ŞI A EFICIENŢEI UTILIZĂRII ACESTORA
Coeficientul calificării medii a muncitorilor (Km) se determină conform

formulei medii aritmetice ponderate:
Km = ,
unde:
k – coeficientul tarifar;
m – numărul de muncitori din categoria respectivă.
Gradul de complexitate a lucrărilor executate se determină prin relaţia:
Kt = ,
unde:
k – categoria lucrărilor;
v – volumul de lucrări din fiecare categorie.
Din compararea acestor doi indicatori rezultă modul de utilizare a
forţei de muncă calificată:
 Kt > Km , când există lucrări de categorii superioare efectuate
de muncitori cu calificare inferioară;
 Kt < Km , când există lucrări de categorie inferioară efectuate
de muncitori cu calificare superioară;
 Kt = Km , când există concordanţă deplină între complexitatea
lucrărilor şi calificarea muncitorilor.
2.3. Analiza utilizării timpului de muncă

Sistemul factorial ce stă la baza modificării fondului de timp
utilizat, în om-ore:
Th = Nm x Z x h,
unde:
Nm – numărul mediu scriptic al muncitorilor;
Z – numărul mediu de zile lucrate de un muncitor pe
parcursul perioadei de gestiune;
h – durata medie a zilei de lucru.
2.4. Analiza productivităţii muncii
8
Productivitatea muncii este o categorie economică semnificativă care
determină eficienţa utilizării resurselor umane în economia naţională la
diferite niveluri şi în diferite activităţi.
Analiza generală a productivităţii muncii
Indicatori Semne Anul de gestiune Abaterea În % faţă de

conven. programat efectiv (+, - ) nivelul
programat
A B 1 2 3=2-1 4=2/1x100
1.Volumul produc- VPF 18428 25022 + 6594 135,78
ţiei fabricate, mii lei
2.Numărul mediu Ns 570 585 + 15 102,63
scriptic al salaria-
ţilor, persoane
3.Numărul mediu Nm 500 506 +6 101,2
scriptic al munci-
torilor, persoane
4.Ponderea munci- Pm 87,719 86,496 - 1,223 98,61
torilor în numărul
total al salariaţilor,
% (rd.3 : rd.2)x100
5.Productivitatea Ws 32329,8 42772,6 + 10442,8 132,3
medie anuală a unui
salariat, lei
(rd.1 : rd.2)x100
6.Productivitatea Wm 36856,0 49450,6 + 12594,6 134,17
medie anuală a unui
muncitor, lei
(rd.1 : rd.3)x100
Date iniţiale privind analiza factorială

a profitului mediu brut pe un salariat
Indicatori Semne Anul Anul de Abaterea

convenţionale precedent gestiune ( +, - )
A B 1 2 3=2–1
1.Volumul producţiei VPF 18428 25022 + 6594
fabricate, mii lei
(rd.821, f.nr.1-P)
9
2. Venitul din vânzări, mii lei VV 19431 26384 + 6953
( rd.10, f.nr.2)
3. Profitul brut, mii lei Pb 1003 1362 + 359
(rd.30, f.nr.2)
4. Numărul mediu scriptic al Ns 570 585 + 15
salariaţilor, persoane
5.Productivitatea medie Ws 32329,8 42772,6 + 10442.8
anuală a unui salariat, lei
(rd.1 : rd.4) x 1000
6.Corelaţia dintre venitul din Cr 1,054 1,054 -
vânzări şi volumul producţiei
fabricate
(rd.2 : rd.1)
7.Rentabilitatea venitului din Rw 5,16 5,16 -
vânzări, %(rd.3 : rd.2) x 100
8. Profitul mediu brut pe un Pbs 1759,6 2328,2 + 568,6
salariat, lei
(rd.3 : rd.4) x 1000
2.5. Calculul influenţei factorilor de muncă la devierea

volumului producţiei fabricate
1. Calculul şi aprecierea factorilor generali de muncă (în baza

sistemului cu doi factori):
VPF = Ns x Ws.
2. Calculul şi aprecierea factorilor detaliaţi de muncă (în baza sistemului
factorial cu cinci sau patru factori):
VPF = Ns x Pm x Z x h x Wh
sau
VPF = Nm x Z x h x Wh.
Baza informaţională privind analiza eficienţei utilizării forţei de muncă
Semne Anul de gestiune Abaterea

Indicatori convenţio- programat efectiv (+, -)
nale
A B 1 2 3
1.Volumul producţiei fabricate, VPF 18428 25022 + 6594
10
mii lei
2.Numărul mediu scriptic al salari- Ns 570 585 + 15
aţilor, persoane
3.Numărul mediu scriptic al munci- Nm 500 506 +6
tărilor, persoane
4.Ponderea muncitorilor în numă- Pm 87,719 86,496 - 1,223
rul total al salariaţilor, %
5.Timpul efectiv utilizat în total, Tz 116000 115874 - 126
om-zile
6.Timpul efectiv utilizat în total, Th 835200 869055 + 33855
om-ore
7.Numărul mediu de zile lucrate Z 232 229 -3
de un muncitor pe an, zile
(rd.5 : rd.3)
8.Durata medie a zilei de lucru, ore h 7,2 7,5 + 0,3
(rd.6 : rd.5) x 1000
9.Productivitatea medie anuală a Ws 32329,8 42772,6 +10442.8
unui salariat, lei
(rd.1 : rd.2) x 1000
10.Productivitatea medie anuală a Wm 36856,0 49450,6 +12594,6
unui muncitor, lei
(rd.1 : rd.3) x 1000
11.Productivitatea medie pe oră a Wh 22,064 28,792 + 6,728
unui muncitor, lei
(rd.1 : rd.6)
TEMA 3. ANALIZA ASIGURĂRII CU MIJLOACE FIXE

ŞI A EFICIENŢEI UTILIZĂRII ACESTORA
11
1) coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe (Kreîn.) care se determină ca
raportul dintre valoarea mijloacelor fixe intrate într-o anumită perioadă
de gestiune şi valoarea tuturor mijloacelor fixe la finele acestei
perioade:
Kreîn. = x 100;
2) coeficientul de ieşire a mijloacelor fixe (Kieşire) care se determină ca
raportul dintre valoarea mijloacelor fixe ieşite şi transferate într-o
anumită perioadă de gestiune şi valoarea tuturor mijloacelor fixe la
începutul acestei perioade:
Kieşire = x100.
În practica analitică se apreciază pozitiv situaţia în care ambii
coeficienţi corespund condiţiei:
Kreîn. > Kieşite (%).
Pentru a analiza starea funcţională a mijloacelor fixe ale întreprinderii

se folosesc următorii doi indicatori relativi:
1) coeficientul uzurii acumulate a mijloacelor fixe (Kuzur.) care se
calculează ca raportul dintre suma uzurii acumulate la finele anului de
gestiune şi valoarea totală a mijloacelor fixe la finele acestui an.
Kuzur. = x 100;
2) coeficientul utilităţii mijloacelor fixe (Kutil.) care se calculează ca
diferenţa dintre 100 şi mărimea coeficientului uzurii acumulate a
mijloacelor fixe:
Kutil. = 100 – Kuzur.
De regulă, cu cât coeficientul uzurii acumulate a mijloacelor fixe este
mai mic, cu atât utilitatea acestora este mai pronunţată şi viceversa.
3.3. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
1. Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre

volumul producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de
producţie:
12
Rmf = (lei),
unde:
VPF – volumul producţiei fabricate;
MF – valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie.
2. Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) care este un indicator invers
proporţional cu randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie
a mijloacelor fixe de producţie ce revine la un leu producţie fabricată.
Cmf = x 100 (bani).
3. Înzestrarea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a
mijloacelor fixe de producţie ce revine la un muncitor în schimbul cu
durată maximă:
Îmf = x 1000 (lei),
unde:
Nmax – numărul total al muncitorilor în schimbul cu durată
maximă.
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
de producţie în baza indicatorilor generalizatori sintetici
Indicatori Semne Anul de gestiune Abaterea Ritmul,

convenţio- programat efectiv absolută %
nale (+,-)
A B 1 2 3 4
1.Volumul producţiei fabricate, VPF 18428 25022 + 6594 135,78
mii lei
2.Numărul de muncitori în Nmax 500 506 +6 101,2
schimbul cu durată maximă,
persoane
3.Valoarea medie a mijloacelor MF 8376 10785 + 2409 128,76
fixe de producţie, mii lei
4.Productivitatea medie a unui Wmax 36856 49450,6 + 12594,6 134,17
muncitor în schimbul cu dura-
tă maximă, lei
5.Înzestrarea muncii cu mijloace Îmf 16752 21314 + 4562 127,23
fixe, lei [(rd.3 : rd.2) x 1000]
6.Capacitatea mijloacelor fixe, Cmf 45,45 43,10 - 2,35 94,83
bani [(rd.3 : rd.1) x 100]
13
7.Randamentul mijloacelor fixe, Rmf 2,20 2,32 + 0,12 105,45
lei (rd.1 : rd.3)
Baza informaţională pentru analiza
eficienţei utilizării mijloacelor fixe de producţie
Indicatori Semne
Anul de gestiune Abaterea
convenţio- programat efectiv (+, -)
nale
A B 1 2 3=2–1
1.Volumul producţiei fabricate, VPF 18428 25022 + 6594
mii lei
2.Valoarea medie a mijloacelor MF 8376 10785 + 2409
fixe de producţie, mii lei
3.Numărul mediu de utilaj insta- U 250 252 +2
lat, unităţi
4.Valoarea medie a maşinilor şi MFa 4845 4950 + 105
utilajelor (părţii active a mijloa-
celor fixe), mii lei
5.Fondul de timp efectiv de lucru, Tu/h 417600 432810 + 15210
utilaj-ore
6.Ponderea părţii active în valoa- Ppa 57,84 45,90 - 11,94
rea medie totală a mijloacelor
fixe de producţie, %
(rd.4 : rd.2) x 100
7.Valoarea medie a unei unităţi Vu 19380 19642,86 + 262,86
de utilaj (preţul mediu al
unităţii de utilaj), lei
(rd.4 : rd.3) x 1000
8.Durata medie de lucru a unei Dh 1670,4 1717,5 + 47,1
unităţi de utilaj pe an, utilaj-ore
(rd.5 : rd.3)
9.Productivitatea medie pe utilaj- Wh 44,1284 57,8129 + 13,6845
oră, lei (rd.1 : rd.5) x 1000
10.Randamentul mijloacelor fixe rmf 3,80 5,055 + 1,255
active, lei (rd.1 : rd.4)
11.Randamentul mijloacelor fixe Rmf 2,20 2,32 + 0,12
de producţie, lei (rd.1 : rd.2)
14
3.4. Analiza folosirii utilajului
1. Coeficientul folosirii extensive a maşinilor şi utilajelor (Kext.) care se
calculează ca raportul dintre fondul de timp efectiv utilizat în utilaj-ore şi
fondul de timp programat:
Kext. = x 100 (%).
1. Coeficientul folosirii intensive a maşinilor şi utilajelor (Kint.) care se
calculează ca raportul dintre productivitatea medie pe utilaj-oră
efectivă şi productivitatea medie pe utilaj-oră programată:
Kint.= x 100 (%).
2. Coeficientul folosirii integrale a maşinilor şi utilajelor (Kinteg.) care
se determină ca produsul dintre Kext. şi Kint. împărţit la 100:
Kinteg. = (Kext. x Kint.) : 100 (%).
Cu cât coeficientul integral este mai mare, cu atât gradul de folosire a

maşinilor şi utilajelor este mai pronunţat.
TEMA 4. ANALIZA APROVIZIONĂRII ŞI ASIGURĂRII

ÎNTREPRINDERII CU RESURSE MATERIALE ŞI A
EFICIENŢEI UTILIZĂRII ACESTORA
Aprecierea generală a îndeplinirii planului

de aprovizionare a întreprinderii cu resurse materiale
15
Feluri de materiale, Programat Efectiv Abaterea % îndepl.
unitatea de măsură (necesarul) absolută planului de
(+, -) aprovizionare
A 1 2 3=2-1 4 = (2:1)x100
Stofă, m 24000 32100 + 8100 133,75
Pardoseală, m 22600 22000 - 600 97,35
Nasturi, unităţi 112000 150000 + 38000 133,93
Aţă, m 160000 200000 + 40000 125,0
Fermuare, unităţi 8000 6000 - 2000 75,0
Kap=(Ap efectiv/Neces Ap)*100%=6000/8000*100%=75%
4.4. Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale în baza

indicatorilor generalizatori sintetici
1. Randamentul resurselor materiale consumate (Rrm) care se

determină ca raportul dintre volumul producţiei fabricate şi consumul
total de materiale prin relaţia:
Rrm = (lei),
unde:
CM – consumul total de materiale.
2. Consumul specific de materiale (Csm) care se determină ca raportul
dintre consumul total de materiale şi volumul producţiei fabricate prin
relaţia:
Csm = x 100 (bani)
sau
Csm = x 100 (bani).
Din punct de vedere al conţinutului economic, cu cât consumul
specific de materiale este mai mic, cu atât eficienţa utilizării resurselor
materiale este mai mare şi viceversa.
coeficientul utilizării materialului concret (Kum) care se determină ca
raportul dintre consumul efectiv al unui material concret pe unitate de
produs (CMef.) şi norma stabilită în unităţi naturale (CMpr.).
Kum. = x 100 (%).
16
Calculul influenţei factorilor privind aprovizionarea, asigurarea
şi utilizarea materialului la fabricarea produsului concret
Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenţei Rezultatul

factorilor influenţei
(+, -), buc
A B 1 2
1.Modificarea stocului [(Si1 – Si0) : nc0] + 113
de material la începutul
perioadei de gestiune
2.Modificarea primirii [(I1 – I0) : nc0] + 2367
materialului de la furni-
zori
3.Modificarea normei [-(nc1 – nc0) x q : nc0]- -( )x +5
de consum pe unitate
de produs 10700
4.Modificarea stocului [- (Sf1 – Sf0) : nc0] -( ) + 215
de material la finele pe-
rioadei de gestiune
Total x
TEMA 5. ANALIZA CONSUMURILOR ŞI CHELTUIELILOR

ÎNTREPRINDERII
5.2. Analiza structurii costului producţiei
Consumurile incluse în costul producţiei cuprind următoarele elemente:
- consumuri de materiale;
- consumuri privind retribuirea muncii;
- consumuri indirecte de producţie.
5.3. Analiza consumurilor la 1 leu producţie fabricată
17
Consumurile la 1 leu producţie fabricată reflectă efortul depus de
întreprinderea analizată la obţinerea producţiei fabricate (lucrărilor
executate şi serviciilor prestate) şi se calculează prin următoarea relaţie:
Cla 1 leu = x 100 (bani),
unde:
CPT – costul producţiei – total;
VPF – volumul producţiei fabricate.
Cu cât valoarea acestui indicator este mai mică, cu atât utilizarea
consumurilor care formează costul producţiei este mai eficace şi
viceversa.
Calculul influenţei factorilor asupra modificării
consumurilor directe în costul producţiei
(mii lei)
Anul de gestiune Abaterea inclusiv sub influenţa
absolută volumului structurii nivelului
Indicatori programat recalculat efectiv (+, -) producţiei şi sorti- de consum
fabricate mentului pe unitate
producţiei de produs
fabricate
A 1 2 3 4=3-1 5 6 7
1.Materii prime şi 734736 890110 1341430 + 606694 + 262888 - 107514 + 451320
materiale
2.Combustibil şi 18667 21535 34080 + 15413 + 6679 - 3811 + 12545
energie consumate
în scopuri tehnologice
3.Alte consumuri 560609 604302 1023464 + 462855 + 200586 - 156893 + 419162
directe de materiale
4.Total consumuri 1314012 1515947 2398974 +1084962 + 470153 - 268218 + 883027
de materiale în cos-
tul producţiei
(rd.1 + rd.2 + rd.3)
5.Consumuri directe 11310000 11241110 11005500 - 304500 +4043140 - 4112030 - 235610
privind retribuirea
muncii
6.Contribuţii la asi- 4290000 4263869 4174500 - 115500 +1534962 -1561093 - 89369
gurările sociale şi
medicală
7.Total consumuri 15600000 15504979 15180000 - 420000 +5581680 -5676701 - 324979
privind retribuirea
muncii (rd.5 + rd.6)
8.Costul producţiei 18096610 18204201 18801876 +705266 x x x
18
5.5. Analiza consumurilor indirecte în costul producţiei
Pe lângă consumurile directe, în costul producţiei se includ şi

consumurile indirecte de producţie care după natura sa reflectă
consumurile aferente deservirii şi gestionării subdiviziunilor de producţie
în cadrul întreprinderii. Acestea cuprind:
- consumurile privind menţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie de
producţie în stare de lucru;
- uzura mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie;
- consumurile aferente perfecţionării tehnologiei şi organizării
producţiei;
- valoarea materialelor utilizate în scopul asigurării unui proces
tehnologic normal;
- salariile muncitorilor auxiliari şi ale personalului administrativ din
subdiviziunile de producţie etc.
În funcţie de volumul producţiei fabricate (lucrărilor executate şi
serviciilor prestate), consumurile indirecte de producţie pot fi divizate în:
a)consumuri variabile şi
b)consumuri constante.
De regulă, consumurile variabile se modifică proporţional cu volumul
activităţii de bază, iar cele constante rămân stabile, deci, nu depind de
acest volum.
TEMA 6. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE ŞI A

RENTABILITĂŢII
Profitul reprezintă sursa principală de dezvoltare a întreprinderii şi se
determină ca diferenţă dintre venitul total obţinut din desfacerea
produselor fabricate, a lucrărilor şi serviciilor cu caracter industrial şi din
alte activităţi şi cheltuielile aferente acestor venituri.
Profitul (pierderea) = Venituri – Consumuri şi cheltuieli
19
Rentabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a produce profit,
oglindind într-o formă sintetică eficienţa întregii activităţi economice a
întreprinderii.
PPI = RAO ± RAI ± RAF ± RE;
unde:
PPI – profitul (pierderea) până la impozitare;
RAO – rezultatul din activitatea operaţională;
RAI – rezultatul din activitatea de investiţii;
RAF – rezultatul din activitatea financiară;
RE – rezultatul excepţional.
RAO = PB (PG) + AVO – CC – CGA - ACO,
unde:
RAO – rezultatul financiar din activitatea operaţională;
PB(PG) – profitul brut (pierderea globală);
AVO – alte venituri operaţionale;
CC – cheltuieli comerciale;
CGA – cheltuieli generale şi administrative;
ACO – alte cheltuieli operaţionale.
Rata medie a marjei comerciale = x100
Rentabilitatea = x100
În literatura de specialitate, indicatorii rentabilităţii sunt grupaţi în trei
categorii:
- indicatorii rentabilităţii producţiei;
- indicatorii rentabilităţii activelor;
- indicatorii rentabilităţii capitalului.
Tabelul 6.7.
Caracteristica generală a indicatorilor rentabilităţii
Indicatori Modul de calcul Caracteristica
relaţia de calcul sursa
1 2 3 4
1. Rentabilitatea
producţiei:
1.1. Rentabilitatea Reflectă profitul brut
x100 x100
veniturilor din vînzări obţinut la 1 leu venituri
20
din vînzări
1.2. Rentabilitatea pe Reflectă profitul obţinut
x100 x100
produs la 1 leu de vînzări.
sau sau
Reflectă profitul obţinut
x100 la 1 leu de cost.
x100
2. Rentabilitatea
activelor:
2.1. Rentabilitatea Reflectă profitul pînă la
x100 x100
economică a activelor impozitare obţinut, în
medie, la 1 leu de active.
2.2. Rentabilitatea Exprimă eficienţa cu
x100 x10 care sunt utilizate
activelor cu destinaţie
de producţie 0 activele cu destinaţie de
producţie pentru
obţinerea profitului
până la impozitare.
3. Rentabilitatea
capitalului:
x100 x100
financiară a care este utilizat
capitalului propriu capitalul propriu pentru
obţinerea profitului net.
financiară a x100 x10 care este utilizat
capitalului 0 capitalul permanent
permanent(DTL+CP) pentru obţinerea
) profitului net sau a
profitului pînă la
impozitare.
6.7. Analiza rentabilităţii veniturilor din vînzări
Rv = 100,
La etapa următoare se efectuează analiza factorială a ratei
rentabilităţii veniturilor din vînzări, calculându-se:
a) modificarea structurii şi sortimentului produselor vîndute (mărfurilor şi
serviciilor prestate);
21
b) Ra = - ,
c) modificarea costului pe unitatea de produs vîndut (marfă sau serviciu
prestat);
d) Rb = - ,
e) modificarea preţului de vînzare pe unitatea de produs (marfă sau
serviciu prestat).
f) Rc = - .
6.8. Analiza rentabilităţii pe produs
P' = p'  c' ;

unde:
p' - preţul de vânzare pe produs (fără impozite)
c' - costul pe unitatea de produs
Rp = x 100 sau x100.
Din relaţia de mai sus rezultă că devierea nivelului rentabilităţii pe
produs este determinată de influenţa a doi factori:
a) modificarea costului pe unitatea de produs;
b) modificarea preţului de vînzare pe produs.
Ra = (poc1)/c1  100  Rpo ;
Rb = Rp1  (poc1)/c1  100 ;
6.9. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic

Punctul critic, numit şi punct de echilibru sau prag de rentabilitate
marchează acea dimensiune a producţiei pentru care veniturile din vînzări
acoperă complet cheltuielile – altfel spus, punctul de la care întreprinderea
începe să devină rentabilă.
Determinarea punctului critic se poate obţine plecînd de la egalitatea
ce există în acest punct între vînzări şi cheltuieli. Veniturile din vînzări
22
(VV) depind de doi factori: cantitatea vîndută (q) şi preţul de vînzare
unitar (p):
VV = q x p;
Avînd în vedere gruparea cheltuielilor în fixe şi variabile, suma lor
totală (CT) se calculează astfel:
CT = (cv x q) + CC;
unde:
cv – cheltuieli variabile unitare;
q – volumul producţiei;
CC - cheltuieli fixe.
În punctul critic există identitate perfectă între venituri şi cheltuieli.
Deci:
VV = CT,
sau
q x p = (cv x q) + CC,
sau
q x (p – cv) = CC
de unde:
q= .
Deoarece profitul reprezintă o mărime uşor cuantificabilă, pe baza unei
rate pronosticate de revenire a investiţiei (exprimată în procente), se va
obţine o nouă ecuaţie ce va include profitul dorit:
q= ,
unde:
Pb– profitul total scontat.
6.10. Analiza rentabilităţii economice a activelor
Rata rentabilităţii economice a activelor (Re) caracterizează eficienţa

elementelor materiale angajate în activitatea întreprinderii.
Re = 100 ,
unde:
TA – valoarea medie a activelor.
23
Relaţia poate fi scrisă şi astfel:
Re = (  )  100 ,
unde:
raportul – viteza de rotaţie a activelor (nr. de rotaţii);
– rata rentabilităţii veniturilor din vînzări.
Din model rezultă factorii care determină modificarea ratei
rentabilităţii economice a activului:
a) viteza de rotaţie a activelor;
b) rata rentabilităţii veniturilor din vînzări.
6.11. Analiza rentabilităţii financiare a capitalului
Rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu (RCPr), calculată ca

raport dintre profitul net(PN) şi capitalul propriu (CP).
RCPr = ( )100;
Rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu este influenţată de:
a) modificarea ratei rentabilităţii economice a activelor;
RTA= PPI/TA*100
b) modificarea pârghiei financiare;
Pârghia financiară este un indicator care caracterizează structura
activelor întreprinderii şi se calculează ca raportul dintre totalul activului şi
capitalul propriu.
Pf = ; TA = CP + D;
unde: TA – totalul activelor; CP – capitalul propriu; D – datoriile
întreprinderii.
c) modificarea presiunii fiscale.
Presiunea fiscală se determină potrivit relaţiei:

Pr fisc = ,
RCPr = Pr fisc  Pf RTA;
24
Rentabilitatea capitalului permanent, ca şi rentabilitatea capitalului
propriu, este o caracteristică a politicii de finanţare a întreprinderii.
Rcpermanent = *100,
Capitalul permanent = CPr + DTL,
La nivel factorial este influențată de următorii factori:
a. modificarea ponderii capitalului propriu în capitalul permanent
P=CPr/Cpermanent*100
b. modificarea corelației dintre profitul impozabil și profitul net
C=PPI/PN
c. modificarea rentabilității financiare a Cpropriu
RCpropriu= PN/Cpropriu*100
TEMA 7. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

Analiza situaţiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate
de întreprindere, indiferent de sursele de finanţare a acestora.
Necesitatea analizei situaţiei patrimoniale şi financiare rezultă din
importanţa informaţiei obţinute în urma analizei pentru elaborarea
deciziilor de diferit gen din partea utilizatorilor numeroşi ai Rapoartelor
financiare.
În general, interesaţi în cunoaşterea situaţiei financiar-patrimoniale
sînt:
 proprietarii (acţionarii), care vor să cunoască evoluţia averii şi cîştigul
pe care-l aşteaptă; (În funcţie de situaţia dată vor adopta măsurile
corespunzătoare referitoare la politica de investiţii, dividende şi, în ultimă
instanţă, la modul de administrare a întreprinderii);
 managerii întreprinderii, pentru detectarea unor eventuale situaţii de
dezechilibru financiar care afectează securitatea financiară, cu consecinţe
care decurg dintr-o astfel de stare;
 băncile cu care întreprinderea este în relaţii, sînt interesate să cunoască
bonitatea acesteia în operaţiuni de creditare, garanţiile pe care le prezintă
în recuperarea împrumuturilor acordate;
25
 partenerii de afaceri, sînt interesaţi să amplifice operaţiile pe care le
derulează în măsura în care le măreşte profitul propriu;
 concurenţa, este interesată să cunoască potenţialul tehnico-economic şi
financiar, pentru a-şi elabora politica de consolidare a poziţiei proprii;
 organele administrative locale şi centrale, pentru care fiecare
întreprindere constituie o sursă de venit şi un mijloc de a soluţiona
anumite probleme economico-sociale;
 organele judecătoreşti, în operaţiuni de vînzare, fuzionare, lichidare,
sechestru etc;
 sindicatele, pot fi şi ele interesate în cunoaşterea situaţiei financiar-
patrimoniale, în cadrul negocierilor privind majorarea de salarii şi
încheierea contractului colectiv de muncă.
În practica analitică, în dependenţă de faptul din ce surse sînt

constituite elementele patrimoniale, se deosebesc:
 valoarea reală a patrimoniului întreprinderii;
 şi valoarea netă a acestuia.
Valoarea reală a patrimoniului cuprinde bunurile economice create
atît din surse proprii, cît şi din cele împrumutate.
Valoarea netă a patrimoniului reprezintă partea averii proprii a
întreprinderii creată numai din surse proprii.
Analiza structurală a patrimoniului are ca obiectiv dinamica acestuia
precum şi a raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale şi a
schimbărilor intervenite în situaţia mijloacelor şi surselor, determinate de
activitatea desfăşurată în cursul exerciţiului.
În practica mondială sînt răspîndite mai multe metode de analiză a
situaţiei patrimoniale:
 analiza orizontală – această metodă cuprinde calcularea ritmul
creşterii pe posturi aparte a bilanţului contabil. Rezultatele calculelor se
compară şi se fac concluzii despre schimbările în structura activelor.
 analiza pe verticală – această metodă cuprinde calcularea ponderii
fiecărui capitol şi subcapitol în suma totală a patrimoniului întreprinderii
la valoarea reală.
26
 metoda ratelor – în acest caz se calculează şi ser interpretează sistemul
de coeficienţi privind structura patrimoniului întreprinderii
În procesul unei analize mai aprofundate aprecierea structurii

activelor întreprinderii se poate efectua şi prin metoda ratelor:
Rata imobilizărilor =
Rata activelor curente =
Rata patrimoniului cu Mijloace fixe la + Stocuri de mărfuri
destinaţie de producţie = valoarea de bilanţ şi materiale
Total active
Pentru caracterizarea mai detaliată a potenţialului productiv al
întreprinderii se studiază rata compoziţiei tehnice a activelor:
Rata compoziţiei tehnice a activelor = ,
Patrimoniul întreprinderii poate fi analizat nu numai la valoarea de

bilanţ, dar şi la valoarea netă a acestuia. În ultimul caz se foloseşte
noţiunea patrimoniului net (activelor nete). În practica economică
internaţională se aplică două variante de definire şi, respectiv, de calculare
a patrimoniului net.
Prima abordare defineşte patrimoniul net ca valoare a activelor,
diminuată cu mărimea datoriilor (pe termen lung şi scurt).
Patrimoniul net = Total active – (Datorii pe termen lung + Datorii pe
termen scurt) =Cpropriu
Patrimoniul net = Total active – Datorii pe termen scurt= Cpermanent
Analiza ratelor de rotaţie a activelor

Ratele de rotaţie a activelor măsoară viteza de transformare a
activelor întreprinderii în lichidităţi. Analiza vitezei de rotaţie a activelor
vizează în principal următoarele probleme:
a) dinamica indicatorilor vitezei de rotaţie;
b) analiza factorială a accelerării sau încetinirii vitezei de rotaţie;
c) evidenţierea căilor posibile de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor.
27
În teoria şi practica economică sunt utilizate trei modalităţi de
apreciere a ratelor de rotaţie a activelor prin determinarea:
 numărul de rotaţii (n), exprimat prin relaţia:
n= ,
unde:
VV – venitul din vînzări;
TA – valoarea medie a activelor.
Acest indicator arată de cîte ori mijloacele plasate în activele
întreprinderii au fost recuperate din vînzări. În literatura de specialitate se
recomandă ca numărul de rotaţii ale activelor la întreprinderile industriale
să fie mai mare de 2,5. Un nivel mai mic decît nivelul recomandat,
semnifică faptul că întreprinderea nu comercializează suficiente produse
faţă de activele pe care le utilizează.
 rata înzestrării veniturilor din vînzări cu active (Rîva):
Rîva = .
Această rată caracterizează de cîte active are nevoie întreprinderea
pentru generarea veniturilor din vînzări în valoare de un leu.
 durata de rotaţie a activelor (Dz)
Dz = ,
unde: T – numărul de zile calendaristice în perioada analizată.
(T = 360 zile, 180 zile sau 90 în funcţie de perioada pentru care se
face calculul).
Dacă în locul activelor totale a întreprinderii introducem în formulă
părţile componente ale activelor, atunci obţinem indicatorii particulari ai
vitezei de rotaţie :
 pentru stocuri de materiale
(Sm  T) / Cheltuieli cu materiale.
 pentru producţia în curs de execuţie
(Sm  T) / Costul producţiei exerciţiului.
 pentru produse finite şi semifabricate destinate livrării
(Sm  T) / Venituri din activitatea operaţională
unde: Sm – soldul mediu al elementului respectiv
28
Consecinţele accelerării sau încetinirii vitezei de rotaţie se
materializează în eliberări sau imobilizări de active.
Suma eliberării sau imobilizării de active se stabileşte pe baza relaţiei:
(Dz1 – Dzo)  ( ).
7.5. Analiza creanţelor şi datoriilor pe termen scurt
Apariţia creanţelor este determinată în principal de relaţiile care se

formează între întreprindere, în calitate de furnizor şi clienţii săi.
În cadrul analizei se cercetează în primul rînd evoluţia creanţelor şi
obligaţiilor, în raport cu veniturile sau cifra de afaceri (pentru a pune în
evidenţă raportul dintre imobilizarea capitalului întreprinderii şi cel care
priveşte folosirea surselor atrase).
Rezultă că creanţele şi obligaţiile cresc într-un ritm inferior celui

aferent venitului din vînzări, ceea ce influenţează favorabil fluxul de
disponibilităţi.
Această influenţă este accentuată şi de raportul dintre creanţe şi
obligaţii, care este subunitar.
La etapa următoare se determină şi se apreciază evoluţia următorilor
indicatori:
 Numărul de rotaţii al creanţelor reflectă viteza de transformare a
datoriilor debitoare în numerar şi se calculează prin relaţia:
NC = ,
unde: VV – venitul din vînzări; CVM – valoarea medie a creanţelor.
Orice unitate economică cu activitate de producţie trebuie să tindă
spre o performanţă maximă a acestui indicator, ceea ce reflectă
eficacitatea colaborării întreprinderii cu clienţii săi.
 Durata de rotaţie a creanţelor
DC = ,
unde: T – numărul de zile în perioada analizată.
29
Accelerarea rotaţiei creanţelor se interpretează ca o tendinţă pozitivă.
 Numărul de rotaţii a datoriilor pe termen scurt indică viteza de plată a
datoriilor întreprinderii către terţi.
ND = ,
unde: DTSVM – valoarea medie a datoriilor pe termen scurt.
 Durata de folosire a surselor atrase
Df = ,
Cunoaşterea evoluţiei acestor indicatori este necesară pentru a
putea previziona necesarul de surse pentru activitatea operaţională, în
viitor.
Creanţele şi obligaţiile trebuie să fie analizate şi în raport de gradul de
vechime. Intervalele de vechime utilizate sînt diferite. În mod normal,
acestea ar trebui să fie pînă la 30 zile, între30 şi 90 zile şi peste 90 zile.
7.6. Analiza fondului de rulment net.

Fondul de rulment (FR) reprezintă partea din capitalul permanent
destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii curente operaţionale.
Mărimea absolută a fondului de rulment (FR) poate fi determinată
prin două variante de calcul:
FR = Cperm. – ATL(AI),
FR = AC – DTS(DC),
Din comparaţia FR existent şi a normativului acestuia, stabilit în baza
duratei ciclului financiar şi a vînzărilor medii zilnice se stabilesc trei
situaţii:
- cînd valoarea efectivă a fondului de rulment net coincide cu mărimea
programată – această situaţie ideală se observă destul de rar în viaţa
economică.
- excedentul (surplusul) fondului de rulment, în cazul cînd valoarea lui
depăşeşte mărimea necesară.
- deficitul (lipsa) fondului de rulment net, în cazul cînd valoarea lui este
mai mică decît mărimea necesară.
Este de menţionat faptul că ambele abateri (excedentul şi deficitul)
influenţează negativ asupra situaţiei financiare a întreprinderii.
30
Deficitul fondului de rulment este mult mai periculos şi nedorit, pentru că
poate crea:
 staţionări în procesul desfăşurării activităţii operaţionale din cauza
lipsei resurselor materiale;
 greve din cauza reţinerii salariilor;
 amenzi, penalităţi de plătit creditorilor, furnizorilor, bugetului în
legătură cu încălcarea termenelor de achitare;
 faliment
excedentul fondului de rulment, cu toate că este mai preferabil, are, de
asemenea, o serie de urmări financiare negative:
 micşorarea rentabilităţii (capitalului investit în stocurile activelor
curente peste norme nu aduce profit);
 învechirea, deteriorarea şi pierderea stocurilor excedente de mărfuri şi
materiale;
 cheltuieli suplimentare privind păstrarea şi asigurarea stocurilor
excedente de mărfuri şi materiale.
7.7. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii
Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se

transforma în bani (aceasta constituie un criteriu de grupare a posturilor
de bilanţ).
Solvabilitatea – reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă
obligaţiilor sale băneşti, respectiv de a-şi onora plăţile la termenele
scadente.
 Lichiditatea absolută reflectă în ce măsură întreprinderea este capabilă
să-şi onoreze imediat obligaţiile curente:
La =
Lichiditatea absolută are valoare optimală între 0,20 şi 0,25.
Aceasta înseamnă că la fiecare leu datorii curente întreprinderea
trebuie să dispună de 20-25 bani în numerar.
 Lichiditatea intermediară indică capacitatea întreprinderii de a-şi
regla datoriile pe termen scurt fără a fi obligată să negocieze stocurile.
31
Acest indicator este solicitat de instituţiile bancare, şi se examinează
cînd întreprinderea pretinde la credite bancare pe termen scurt şi lung.
Li =
Rata lichidităţii intermediare în condiţiile favorabile pentru activitatea
de producţie trebuie să tindă spre o mărime unitară (între 0,7 – 1,0).
 Lichiditatea curentă reflectă posibilitatea mijloacelor curente de care
dispune întreprinderea conform datelor din bilanţul contabil de a se
transforma într-un termen scurt în lichidităţi necesare pentru a satisface
obligaţiile de plată curente.
Acest indicator îi interesează mai mult pe proprietari (acţionari).
Lc =
De regulă, se apreciază o rată a lichidităţii curente favorabilă în
condiţiile cînd acest indice are o mărime supraunitară (între 2,0 şi 2,5)
În cadrul studiilor de evaluare economică, în special în cazul
transmiterii dreptului de proprietate, practica recomandă folosirea
următorilor indicatori:
 Rata solvabilităţii generale (Sg), exprimă gradul de acoperire a
capitalului împrumutat cu activele totale de care dispune întreprinderea şi
se determină cu ajutorul relaţiei:
Sg = >2.0
unde:TA – total general activ; DT – total datorii pe termen lung şi pe
termen scurt.
 Rata solvabilităţii patrimoniale (Sp) exprimă gradul de acoperire a
datoriilor pe termen lung cu capitalul propriu şi se determină cu ajutorul
relaţiei:
Sp = >1.0
CP – reprezintă capitalul propriu; DTL – datorii pe termen lung
7.8. Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti
O componentă importantă a analizei situaţiei financiar- patrimoniale,

o constituie cercetarea fluxurilor mijloacelor băneşti întrucît, în practica
32
economică, se consideră că orice activitate trebuie să “degaje bani”, să
rezulte un surplus de capital faţă de cel investit în afaceri. O întreprindere
poate să fie rentabilă, să realizeze profit, dar să nu fie solvabilă, din cauza
lipsei de lichidităţi ca urmare a decalajului dintre încasările şi plăţile pe
care le face în cadrul ciclului financiar.
Principalele componente ale încasărilor:
 încasări din vînzarea produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate din
perioada curentă şi precedentă;
 vînzări de valori imobiliare şi mobiliare;
 contractarea de împrumuturi sau vînzări de titluri;
 încasări din chirii, dobînzi, dividende şi alte venituri.
În cadrul plăţilor se cuprind:
 plata pentru cumpărări de mărfuri, materii prime, materiale, prestări de
servicii de către terţi;
 plăţi pentru salarii;
 achitarea impozitelor, taxelor şi altor datorii faţă de buget;
 achiziţii de active pe termen lung;
 plata dobînzilor şi ratelor scadente;
 răscumpărarea acţiunilor emise de întreprindere;
 achitarea dividendelor şi alte plăţi.
Diferenţa între plăţile şi încasările întreprinderii efectuate, de regulă,
pe parcursul unui an (unui exerciţiu financiar) se concretizează la finele
exerciţiului financiar într-o sumă de disponibilităţi nete, denumită Free
Cash Flow, pe care întreprinderea poate să o distribuie parţial furnizorilor
de capital (dividende acţionarilor şi dobînzi creditorilor), restul rămînînd
la dispoziţia acesteia, concretizîndu-se prin variaţia trezoreriei nete.
Practic, lucrurile stau altfel datorită operaţiunilor care intervin în cadrul
ciclului financiar al întreprinderii, care presupune luarea în considerare a
imobilizărilor şi respectiv eliberărilor de capital. Aşa de exemplu, o
creştere a soldurilor conturilor de creanţe sau de stocuri reprezintă
imobilizări, pe cînd majorarea obligaţiilor se transformă în surse
suplimentare de finanţare.
33
În consecinţă, analiza fluxului de mijloace băneşti presupune
stabilirea rezultatului acestuia (plus de mijloace băneşti sau deficit) şi
evoluţia sa faţă de perioada precedentă.
La etapa iniţială a analizei se studiază modificările survenite în
mărimile absolute şi relative ale fluxurilor mijloacelor băneşti în
comparaţie cu perioada precedentă şi nivelul programat.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul la analiza mărimii şi
evoluţiei fluxurilor mijloacelor băneşti pot fi determinate: abaterea
absolută a acestora, ritmul creşterii, sporul creşterii, % îndeplinirii
planului şi % abaterii faţă de plan.
Aprecierea informaţiilor obţinute se efectuează pornind de la
următoarele considerente:
 Desfăşurarea reuşită a activităţii operaţionale trebuie să genereze
fluxul net pozitiv.
 Menţinerea şi dezvoltarea potenţialului economic al întreprinderii
condiţionează fluxul net negativ din activitatea de investiţii.
 Fluxurile pozitive din activitatea operaţională şi cea financiară
trebuie să compenseze fluxul negativ din activitatea de investiţii.
Nerespectarea primei şi ultimei condiţii provoacă scăderea soldului
mijloacelor băneşti şi insolvabilitatea întreprinderii. Neglijarea celui de-al
doilea aspect determină reducerea potenţialului întreprinderii în
perspectivă.
La următoarea etapă se efectuează analiza factorială a fluxurilor
mijloacelor băneşti. Scopul acestei etape constă în determinarea cauzelor
principale ce au provocat modificări esenţiale în fluxurile mijloacelor
băneşti. Pentru atingerea acestui obiectiv se foloseşte metoda balanţieră,
întrucît există legătura aditivă dintre indicatorul rezultativ şi factorii
influenţi:
FNMB = (ÎMBO – PMBO) + (ÎMBI – PMBI) + (ÎMBF – PMBF) +
+ (ÎMBE – PMBE),
unde:
FNMB – fluxul net total de mijloace băneşti;
ÎMBO – încasările băneşti operaţionale;
PMBO – plăţile băneşti operaţionale;
ÎMBI – încasările băneşti din activitatea de investiţii;
34
PMBI – plăţi băneşti din activitatea de investiţii;
ÎMBF – încasările băneşti din activitatea financiară;
PMBF – plăţi băneşti din activitatea financiară;
ÎMBE – încasările băneşti excepţionale;
PMBE – plăţi băneşti excepţionale.
TEMA 8. MODELE DE ANALIZĂ COMPLEXĂ A EFECTELOR

UTILIZĂRII RESURSELOR ASUPRA REZULTATELOR
Obiective:
► Caracteristica întreprinderii ca sistem.

► Explicarea importanţei analizei complexe a activităţii
întreprinderii.
► Examinarea diverselor modele de analiză complexă a activităţii
întreprinderii.
8.1. Întreprinderea ca sistem
Pe lîngă cercetarea analitică a diferitelor secţiuni ale activităţii

întreprinderii este necesară o analiză complexă, care să pună în evidenţă
un şir de corelaţii, de interdependenţe, ceea ce permite determinarea de pe
poziţia unei abordări sistematice a eficienţei valorificării resurselor intrate
în circuitul economic.
Întreprinderea, ca sistem, reprezintă un ansamblu de elemente
organizate pe baza legăturilor de condiţionare dintre ele, care-şi
desfăşoară activitatea într-un mediu dinamic pe care îl influenţează şi de
care este influenţată cu scopul de a realiza anumite obiective.
35
Rezultă că în abordarea sistematică a întreprinderii urmează să
reliefăm obiectivele – adică suportul motivator, raţiunea de a fi a
întreprinderii, elementele sau entităţile care alcătuiesc componenţa
constructivă, relaţiile sau raporturile dintre elementele sistemului, care
reprezintă o componentă funcţională.
Elementele şi relaţiile sistemului încadrat într-o configuraţie bine
determinată şi relativ stabilă alcătuiesc structura acestuia, care constituie o
caracteristică determinantă a sistemului.
Într-o accepţiune generală, structura o definim ca mod de asociere a
elementelor constitutive ale unui sistem. De pe poziţia definirii
întreprinderii ca sistem structural, putem stabili cinci elemente definitorii,
şi anume: resurse, relaţii, activităţi, rezultate şi eficienţă.
Stabilirea elementelor definitorii ale întreprinderii constituie punctul
de plecare în analiza întreprinderii ca un complex de structuri. Adîncind
procentul de analiză de tip structural se urmăresc componentele fiecărui
element definitoriu, cu alte cuvinte, se pătrunde în activitatea sistemului
“întreprindere” din treaptă în treaptă, utilizînd analiza structurală.
Abordarea sistematică a întreprinderii deplasează accentul pe
cercetarea întregului şi deduce informaţiile despre componente din
studierea comportamentului de ansamblu.
Întreprinderea, ca sistem, prezintă un şir de caracteristici, ea este un
sistem socio – economic, dinamic, complex, probabilistic, deschis, relativ
stabil, autoreglabil şi autoorganizabil.
În interiorul întreprinderii, ca sistem, distingem subsisteme (sectoare,
secţii, activităţi, funcţiuni): acestea funcţionează semiindependent, fiind
integrate ansamblului întreprinderii care este orientat spre realizarea
anumitor obiective.
Analiza activităţii întreprinderii, prin prisma teoriei sistemelor, oferă
posibilitatea de a releva eficienţa sistemului “întreprindere”, a organizării
şi conducerii lui, modul în care diferitele subsisteme îşi aduc contribuţia
la rezultatele de ansamblu, disfuncţionalităţile care pot apare. Analiza
serveşte în continuare ca instrument de elaborare a deciziilor de reglare a
sistemului în scopul valorificării maxime a resurselor pe care le are la
dispoziţie întreprinderea.
36
8.2. Modele de analiză complexă a întreprinderii
Orice model de analiză complexă reprezintă un instrument de

cercetare bazat pe simplificarea realităţii. În modelele de analiză a
rezultatelor (în special a producţiei), unul din aspectele de bază care
priveşte simplificarea realităţii se referă la faptul că producţia, ca rezultat
esenţial al activităţii întreprinderii, a fost explicată, în mod izolat, prin
prisma unui singur factor al procesului de producţie. Ca urmare cele trei
modele fundamentale, corespunzătoare celor trei factori ai procesului de
producţie, au apărut astfel:
VPF = Th x Wh,
în care sînt puşi în evidenţă cei doi factori (unul cantitativ şi altul
calitativ) ai forţei de muncă:
Th – numătul de ore lucrate de toţi lucrătorii;
Wh – productivitatea medie orară a muncii.
VPF = Nu x ,
în care sînt puşi în evidenţă cei doi factori (unul cantitativ şi altul
calitativ) ai mijloacelor de muncă:
Nu – numărul de utilaje instalate;
 - productivitatea medie anuală a unui utilaj.
VPF = ,
în care apar cele două variabile ale obiectelor muncii:
Ct – consumul total de materiale;
Cs – consumul specific de materiale.
La prima etapă de analiză este important de a efectua analiza
influenţei tuturor factorilor (forţa de muncă, mijloacele de muncă şi
obiectele muncii) izolat unul faţă de altul asupra volumului de producţie.
Datele pentru analiza respectivă se iau din rapoartele statistice 1-m
Munca, 1–P Producţie, 5–C Consumurile şi cheltuielile întreprinderii,
Anexa la Bilanţul contabil din raportul financiar anual şi altele.
Analiza volumului de producţie fabricată în dependenţă de influenţa
forţei de muncă asupra lui se efectuează prin metoda diferenţelor absolute.
Modelul analitic este: VPF = Th x Wh (R = a x b).
37
Tabelul 8.1.
Calculul influenţei factorilor de muncă
asupra modificării volumului de producţie
Anul Anul de Abaterea inclusiv sub
Indicatori precedent gestiune (+, -) influenţa
Th Wh
A 1 2 3 4 5
1.Volumul producţiei
fabricate, mii lei 18428 25022 +6594 - 20 +6614
2.Numărul de ore
lucrate de toţi
muncitorii, ore 116000 115874 - 126
3.Productivitatea
medie orară a muncii,
lei 158,86 215,94 +57,08
(- 126) x 158,86 = - 20016lei;
(+ 57,08) x 115874 = +6614088lei.
Balanţa influenţei factorilor: (- 20016) + 6614088 = +6594 (mii lei)
Reieşind din rezultatele obţinute se poate constata că la întreprinderea
analizată volumul de producţie s-a majorat în anul curent, faţă de anul
precedent cu +6594 mii lei. Analiza factorială a arătat că asupra acestei
modificări a influenţat pozitiv majorarea productivităţii medii orare a
muncii care a contribuit la majorarea volumului producţiei fabricate cu
+6614088lei. Totodată, volumului de producţie s-a diminuat sub influenţa
negativă a micşorării numărului de ore lucrate de toţi muncitorii cu –
20016 lei. Aşadar, întreprinderea analizată dispune de rezerve de sporire a
volumului de producţie în mărime de – 20016 lei.
Analiza următorului model fundamental, corespunzător mijloacelor
de muncă, de asemenea se efectuează prin metoda diferenţelor absolute.
Modelul analitic de calcul este: VPF = Nu x  (R = a x b).
Tabelul 8.2.
Calculul influenţei mijloacelor de muncă
Anul Anul de Abaterea inclusiv sub influenţa
Indicatori preced. gestiune (+,- ) Nu 
1.Volumul producţiei
38
fabricate, mii lei 18428 25022 +6594 +147 +6447
2.Numărul de utilaje
instalate, mii lei 250 252 +2
3.Productivitatea medie
anuală a unui utilaj,lei 73712 99294 +25582
(+2) x 73712 = +147 mii lei;
(+25582) x 252 = +6447 mii lei.
Balanţa influenţei factorilor: 147 + 6447 = +6594 (mii lei).
Conform rezultatelor obţinute se poate constata că la întreprinderea
analizată volumul de producţie în anul curent în comparaţie cu anul
precedent s-a majorat cu +6594 mii lei. La modificarea acestui indicator
au influenţat doi factori: modificarea numărului de utilaje instalate a
contribuit la majorarea volumului de producţie cu +147 mii lei şi
modificarea productivităţii medii anuale a unui utilaj a influenţat pozitiv
volumul de producţie majorîndu-l cu – 6447 mii lei.
Şi, în sfîrşit, analiza ultimului model fundamental, corespunzător
obiectelor muncii, se efectuează prin metoda substituirii în lanţ. Modelul
analitic de calcul: VPF = (R = ).
Ct0 = 1314012 lei
Ct1 = 2398974 lei
Cs0 = 7,1305 bani
Cs1 = 9,5875 bani
Influenţa modificării consumului total de materiale se determină astfel:
Ra = - = +15216 (mii lei)
Influenţa modificării consumului specific de materiale se determină
astfel:
Rb = – = 25022 – 33644 = - 8622 (mii lei)
Balanţa influenţei factorilor: 15216 + (- 8622) = +6594 (mii lei)
Rezultatele calculelor arată că asupra modificării volumului de
producţie a influenţat pozitiv majorarea consumului total de materiale,
care a contribuit la majorarea volumului de producţie cu + 15216 mii lei.
În urma majorării consumului specific de materiale volumul de producţie
s-a diminuat cu - 8622 mii lei.
39
În fiecare din aceste modele se face abstracţie de ceilalţi doi factori ai
procesului de producţie. Întrucît cei trei factori sînt interdependenţi,
înseamnă că producţia nu se poate obţine decît prin acţiunea simultană a
lor. Se pune, deasemenea, problema substituibilităţii factorilor procesului
de producţie (de exemplu: în ce măsură se înlocuieşte forţa de muncă cu
mijloace de muncă).
Dacă se operează izolat cu fiecare din cele trei modele de mai sus,
sporul de producţie se explică prin prisma unui singur factor al procesului
de producţie. Se obţine astfel un spor al producţiei triplu faţă de cel real.
În consecinţă, din punct de vedere metodologic, apare necesară
constituirea unor modele în care să fie cuprinşi toţi cei trei factori ai
procesului de producţie cu relaţiile dintre ei.
O modalitate simplă de a rezolva repartizarea sporului producţiei pe
factori ar fi de a diviza toate influenţele cu trei, ceea ce ar echivala cu
ideea că importanţa celor trei factori este egală în procesul de producţie.
În realitate, rolul factorilor este diferit în diverse ramuri şi întreprinderi.
Apare, în acest sens, ideea unei ponderări a influenţelor, care s-ar putea
face, de exemplu, în funcţie de ponderea fiecărui factor reflectată în
costuri.
O altă variantă de a construi un model complex de analiză porneşte de
la modelul VPF = Th x Wh (care se referă la forţa de muncă), în care se
dezvoltă productivitatea medie orară a muncii avînd în vedere că ceilalţi
doi factori sintetizaţi în mijloace de producţie (MF) influenţează asupra
productivităţii muncii prin gradul de înzestrare a forţei de muncă cu
mijloace de producţie (ÎMF) şi prin eficienţa folosirii mijloacelor de
producţie (). Raţionamentul poate fi redat în modul următor:
Wh = VPF  Th,
VPF = MF x ,
= VPF  MF,

ÎMF = MF  Th,
Wh = (MF x )  Th = ÎMF x ,
deci: VPF = Th x ÎMF x ,
unde:
40
Th – numărul de ore lucrate de toţi muncitorii;
ÎMF – înzestrarea muncii cu fonduri;
 – randamentul fondurilor.
Datele iniţiale pentru această analiză se culeg din rapoartele statistice
1-P Producţie, 1-m Munca, Anexa la Bilanţul contabil şi alte documente.
Analiza se efectuează prin metoda substituirii în lanţ sau metoda
diferenţelor absolute.
Tabelul 8.3.
Date iniţiale pentru analiză
Indicatori Anul prece- Anul de Abaterea
dent gestiune (+,-)
1.Volumul producţiei fabricate,
mii lei 18428 25022 +6594
2.Valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe de producţie,
mii lei 8376 10785 +2409
3.Numărul de ore lucrate de toţi
muncitorii, ore 835200 869055 +33855
4.Înzestrarea muncii cu mijloace
fixe, lei 10,03 12,41 +2,38
5.Randamentul mijloacelor fixe,
lei 2,20 2,32 +0,12
În acest model se vor îmbina cei trei factori ai procesului de

producţie (forţa de muncă, mijloacele de muncă şi obiectele muncii). Cu
ajutorul metodei diferenţelor absolute sau a substituirii în lanţ se separă
influenţele celor trei factori asupra sporului producţiei. Primul factor se
referă la cantitatea de forţă de muncă utilizată (timpul cheltuit), al doilea
reprezintă o îmbinare între mijloacele de producţie şi forţa de muncă
(reflectă şi substituirea forţei de muncă cu mijloace de muncă), iar al
treilea se referă la eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie.
Tabelul 8.4.
Calculul influenţei factorilor
Nr. Nr. factorii VPF Calculul Rezultatu Denumirea
calc. subs. Th ÎMF  influenţe l factorilor
41
i influenţei
factorilor factorilor
1 0 835200 10,03 2,20 18428 - - -
2 1 869055 10,03 2,20 19177 19177- +749 Mod. Th
18428
3 2 869055 12,41 2,20 23727 23727- +4550 Mod. ÎMF
19177
4 3 869055 12,41 2,32 25022 25022- +1295 Mod. 
23727
Balanţa influenţei factorilor: 749 + 4550 + 1295 = +6594 (mii lei)
Conform rezultatelor obţinute se poate constata că asupra volumului
de producţie au influenţat pozitiv trei factori şi anume: numărul de ore
lucrate de toţi muncitorii cu + 749 mii lei, înzestrarea muncii cu mijloace
fixe cu +4550 mii lei şi randamentul mijloacelor fixe cu + 1295 mii lei.
O altă cale de a construi modele complexe o constituie trecerea de la
un model la altul potrivit circuitului economic prin înlocuiri succesive. Ca
exemplu poate servi următorul model:
=( )x( )x( )x( ),
unde: P – profitul;
MF – mijloace fixe;
Mc – mijloace curente;
VPG – volumul producţiei globale;
VPV – volumul producţiei vîndute.
Se constată că numărătorul dintr-un raport devine numitor în raportul
următor. Fiecare raport (coeficient) are o anumită valoare cognitivă.
O altă modalitate de a studia acţiunea complexă a factorilor
procesului de producţie o constituie funcţiile de producţie.
Funcţia de producţie pune în evidenţă dependenţa funcţională dintre
mărimea factorilor de producţie, care reprezintă intrările în sistem, şi
rezultatul procesului de producţie (producţie fizică, producţie globală,
producţie netă, venit naţional etc.), care reprezintă ieşirile din sistem.
Altfel, funcţia de producţie reflectă într-un model raportul real dintre
resurse şi producţie.
42
Construirea funcţiei de producţie, ca a oricărui model, presupune
două etape:
- identificarea factorilor esenţiali şi definirea formei funcţiei (analiza
calitativă a modelului);
- parametrizarea funcţiei de producţie, adică calculul valorilor numerice
ale parametrilor cu ajutorul unor date statistice pe baza analizei de
corelaţie şi regresie (analiza cantitativă a modelului).
Funcţiile de producţie pot fi construite static (sincron), pe baza unei
mulţimi de indicatori la un moment determinat (interval de timp), sau
dinamic (diacronic), pe baza unor serii de date care reflectă dinamica
fenomenului.
Într-o formă generală funcţia de producţie se scrie astfel:
Y = F (x1, x2, ……..xn),
unde: Y – producţia (ieşirea din sistem);
x1, x2,……….xn - mărimea factorilor de producţie.
Funcţia de producţie trebuie să satisfacă anumite cerinţe de ordin
logic, economic şi matematic, dintre care cele mai importante sunt:
- toate variabilele care intră în funcţia de producţie trebuie să fie
măsurabile;
- producţia este imposibilă fără cheltuirea de resurse;
- toate resursele cuprinse în funcţia de producţie sunt necesare procesului
de producţie, adică în termeni matematici, în absenţa uneia dintre ele
producţia este egală cu zero;
- se consideră că resursele sunt într-o anumită măsură interşanjabile
(interschimbabile), iar în cazurile limită ele pot intra în proporţii strict
determinate;
- dacă mărimea unei resurse este limitată, atunci producţia nu poate
creşte la infinit;
- toate variabilele trebuie să aibă sens economic clar;
- funcţia de producţie este crescătoare în raport cu toate argumentele
sale.
Estimarea parametrilor funcţiei de producţie se efectuează, de obicei,
prin metoda celor mai mici pătrate. Determinarea gradului de dependenţă
dintre variabilele independente şi cea dependentă se realizează prin
43
utilizarea dispersiei, a abaterii medii pătratice, a coeficientului de corelaţie
simplă şi multiplă.
În general, în aplicaţiile practice sunt preponderente funcţiile de
producţie bifactoriale de tip Cobb – Donglas, în care factorii de producţie
sunt forţa de muncă (L) şi mijloacele de producţie (capitalul, K):
Y = F (L, K)
Referitor la primul factor de producţie, respectiv forţa de muncă, în
general, se măsoară în unităţi naturale şi se referă la numărul mediu al
întregului personal sau numărul mediu al muncitorilor. Se poate face şi o
cuantificare valorică, în sensul: fondul de retribuţie al personalului
respectiv.
Cu privire la cel de-al doilea factor, datorită caracterului său eterogen,
măsurarea se face valoric. În mod normal, trebuie cuprinse atît mijloacele
fixe, cît şi cele curente, ambele constituind mijloace de producţie. În unele
modele sunt cuprinse numai cele fixe, ca avînd un rol determinant în
procesul de producţie.
Este important de subliniat faptul că în legătură cu ambii factori
intervin modificări structurale, judecate după diferite criterii, care
influenţează asupra rezultatului (producţiei, profitului); aceste modificări
trebuie avute în vedere prin coeficienţi de ponderare stabiliţi pe baza unei
analize temeinice economico – statistice.
Pe baza unor asemenea consideraţii teoretice, se construiesc tipuri
concrete de funcţii de producţie care să servească procesului de analiză şi
decizie. Forma primară a funcţiei Cobb Douglas este:
F (L, K) = AL K
Coeficienţii  şi 1 -  (respectiv ) sunt coeficienţi de elasticitate a
producţiei în raport cu fiecare din factorii procesului de producţie (arată
cu cît creşte producţia cînd factorul respectiv creşte, iar celălalt rămîne
constant). Aceşti coeficienţi se stabilesc pe baze statistice.
Funcţiile de producţie au fost dezvoltate pentru a pune în evidenţă, în
mod independent, şi alţi factori ai procesului de producţie, cum ar fi
progresul tehnico – ştiinţific, calificarea forţei de muncă, importul de
mijloace de producţie etc. Se pun în atenţia cercetătorilor şi alte direcţii de
dezvoltare a funcţiilor de producţie, cum ar fi: estimarea resurselor
naturale consumate şi a materialelor refolosibile; luarea în considerare a
44
decalajului în timp între momentul efectuării cheltuielilor şi momentul
obţinerii producţiei; reflectarea specificului diferitelor ramuri ale
economiei naţionale.
Funcţiile de producţie reprezintă astfel un instrument util pentru
analiza economică, pentru planificare şi prognoză în vederea punerii în
evidenţă a dependenţei producţiei (venitul naţional) de consumul de
resurse, de factori calitativi şi cantitativi, a eficienţei producţiei în
condiţiile schimbării dimensiunii acesteia, a dezvoltării întreprinderilor,
ramurilor şi subramurilor etc.
RAPORTUL FINANCIAR
AL ANULUI DE GESTIUNE 2018
Unitatea (întreprinderea) SA „Ionel”

Judeţul (municipiul) Chişinău
Tipul de activitate industrie
Cod fiscal 271699
Adresa Chişinău, str. Bulgară
Contabil şef Negară Olesea
BILANŢUL CONTABIL
la 31 decembrie 200_
Nr. ACTIV Cod La finele La finele

rînd perioadei de anului de
gestiune curente gestiune
precedent
1. ACTIVE PR TERMEN LUNG
1.1. Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 010 35395 22223
Amortizarea activelor
nemateriale (113) 020 (9500) (6250)
Valoarea de bilanţ a activelor
nemateriale (rd.010 – rd.020) 030 25895 15973
1.2. Active materiale pe termen
lung
45
Active materiale în curs de 040 1250000 2702328
execuţie (121)
Terenuri (122) 050 3351286 4528300
Mijloace fixe (123) 060 10785000 8376000
Resurse naturale (125) 070
Uzura şi epuizarea activelor
materiale pe termen lung (124, 080 (3019800) (2680320)
126)
Valoarea de bilanţ a activelor
materiale pe termen lung
(rd.040 + rd.050 + rd.060 + 090 12366486 12926308
rd.070 – rd.080)
1.3. Active financiare pe termen
lung
Investiţii pe termen lung în părţi 100 14182 17282
nelegate (131)
Investiţii pe termen lung în părţi
legate (132) 110
Modificarea valorii investiţiilor
pe termen lung (133) 120
Creanţe pe termen lung (134) 130 15000 15000
Active amânate privind
impozitul pe venit (135) 140
Avansuri acordate (136) 150 6500 3400
Total s.1.3. (rd.100 + rd.110 ±
rd.120 + rd.130 + rd.140 + 160 35682 35682
rd.150)
1.4. Alte active pe termen lung
(141, 142) 170 3271
Total capitolul 1 (rd.030 +
rd.090 + rd.160 + rd.170) 180 12431334 12977963
2. ACTIVE CURENTE
2.1. Stocuri de mărfuri şi materiale
Materiale (211) 190 12170 2500
Animale la creştere şi îngrăşat 200
(212)
Obiecte de mică valoare şi scurtă
durată (213-214) 210 590 2250
Producţie în curs de execuţie 220 23520 21480
46
(215)
Produse (216) 230 3987773 2821596
Mărfuri (217) 240 12230 7500
Total s.2.1. (rd.190 + rd.200 +
rd.210 + rd.220 + rd.230 + 250 4036283 2855326
rd.240)
2.2. Creanţe pe termen scurt
Creanţe aferente facturilor
comerciale (221) 260 370367 659976
Corecţii la datorii dubioase (222) 270 ( ) ( )
Creanţe ale părţilor legate (223) 280 20514
Avansuri acordate (224) 290 146948 377637
Creanţe privind decontările cu
bugetul (225) 300 187672 51124
Taxa pe valoarea adăugată de
recuperat (226) 310
Creanţe ale personalului (227) 320 32091 22704
Creanţe privind veniturile
calculate (228) 330 31177 4324
Alte creanţe pe termen scurt 340 226771 428763
(229)
Total s.2.2. (rd.260 – rd.270 +
rd.280 + rd.290 + rd.300 +
rd.310 + rd.320 + rd.330 + 350 1015540 1544528
rd.340)
2.3. Investiţii pe termen scurt
Investiţii pe termen scurt în părţi
nelegate (231) 360 15000 15000
Investiţii pe termen scurt în părţi
legate (232) 370
Diminuarea valorii investiţiilor
pe termen scurt (233) 380 ( ) ( )
Total s.2.3. (rd.360 + rd.370 –
rd.380) 390 15000 15000
2.4. Mijloace băneşti
Casa (241) 400 1250 4500
Cont curent (242) 410 10293 59750
Cont valutar (243) 420 16450 24500
Alte mijloace băneşti (244, 245, 430 50
47
246)
Total s.2.4. (rd.400 + rd.410 +
rd.420 + rd.430) 440 28043 88750
2.5. Alte active curente (251, 252) 450 5633
TOTAL capitolul 2 (rd.250 +
rd.350 + rd.390 + rd.440 + 460 5094866 4509237
rd.450)
TOTAL GENERAL ACTIV
(rd.180 + rd.460) 470 17526200 17487200
3. CAPITAL PROPRIU
3.1. Capital statutar şi suplimentar
Capital statutar (311) 480 7300928 7300928
Capital suplimentar (312) 490
Capital nevărsat (313) 500 ( ) ( )
Capital retras (314) 510 ( ) ( )
Total 3.1. (rd.480 + rd.490 –
rd.500 – rd.510) 520 7300928 7300928
3.2. Rezerve
Rezerve stabilite de legislaţie 530 181315 58130
(321)
Rezerve prevăzute de statut 540 120876 38754
(322)
Alte rezerve (323) 550 4837557 6424746
Total s.3.2. (rd.530 + rd.540 +
rd.550) 560 5139748 6521630
3.3. Profit nerepartizat (pierdere
neacoperită)
Corectarea rezultatelor
perioadelor precedente (331) 570
Profitul nerepartizat (pierderea
neacoperită) al anilor precedenţi
(332) 580
Profitul net (pierderea) al
perioadei de gestiune (333) 590 1208766 387537
Profit utilizat al anului de
gestiune (334) 600 ( ) ( )
Total s.3.3. (±rd.570 ± rd.580
±rd.590 – rd.600) 610 1208766 387537
3.4. Capital secundar
48
Diferenţe din reevaluarea
activelor pe termen lung (341) 620 106475
Subvenţii (342) 630
Total s.3.4. (±rd.620 + rd.630) 640 106475
rd.560 ± rd.610 ± rd.640) 650 13649442 14316570
4. DATORII PE TERMEN
4.1. LUNG
Datorii financiare pe termen
lung 660 417670
Credite bancare pe termen lung
(411, 412)
Împrumuturi pe termen lung 670
(413)
Alte datorii financiare pe termen
lung (414) 680
Total s.4.1. (rd.660 + rd.670 +
rd.680) 690 417670
4.2. Datorii pe termen lung
calculate
Datorii de arendă pe termen lung 700
(421)
Venituri anticipate pe termen
lung (422) 710
Finanţări şi încasări cu destinaţie
specială (423) 720
Avansuri primite (424) 730 24600 16700
Datorii amânate privind
impozitul pe venit (425) 740
Alte datorii pe termen lung
calculate (426) 750 764606 484142
Total s.4.2. (rd.700 + rd.710 +
rd.720 + rd.730 + rd.740 + 760 789206 500842
rd.750)
rd.760) 770 789206 918512
5. DATORII PE TERMEN
5.1. SCURT
Datorii financiare pe termen
49
scurt 780 950000
Credite bancare pe termen scurt
(511, 512)
Împrumuturi pe termen scurt 790
(513)
Cota curentă a datoriilor pe
termen lung (514) 800
Alte datorii financiare pe termen
scurt (515, 516) 810 58915
Total s.5.1. (rd.780 + rd.790 +
rd.800 + rd.810) 820 1008915
5.2. Datorii comerciale pe termen
scurt
Datorii privind facturile 830 899584 572728
comerciale (521)
Datorii faţă de părţile legate 840
(522)
Avansuri primite (523) 850
Total s.5.2. (rd.830 + rd.840 +
rd.850) 860 899584 572728
5.3. Datorii pe termen scurt
calculate
Datorii privind retribuirea 870 119500 132100
muncii (531)
Datorii faţă de personal privind
alte operaţii (532) 880 24550 9050
Datorii privind asigurările (533) 890 132450 145670
Datorii privind decontările cu
bugetul (534) 900 314800 922450
Datorii preliminare (535) 910
Datorii privind plăţile
extrabugetare (536) 920
Datorii faţă de fondatori şi alţi
participanţi (537) 930 50240
Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi
preliminare (538) 940 14750
Alte datorii pe termen scurt 950 522763 470120
(539)
Total s.5.3. (rd.870 + rd.880 +
50
rd.890 + rd.900 + rd.910 +
rd.920 + rd.930 + rd.940 + 960 1179053 1679390
rd.950)
rd.860 + rd.960) 970 3087552 2252118
TOTAL GENERAL PASIV
(rd.650 + rd.770 + rd.970) 980 17526200 17487200
RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE

de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie 200_
Indicatori Cod. Perioada de Perioada

rd. gestiune corespunzătoar
e a anului
precedent
Vânzări nete (611) 010 20633000 14763000
Costul vânzărilor (711) 020 18222902 18182598
Profitul brut (pierdere globală) (rd.010
– rd.020) 030 2410098 (3419598)
Alte venituri operaţionale (612) 040 18757150 22154300
Cheltuieli comerciale (712) 050 4928681 4687972
Cheltuieli generale şi administrative
(713) 060 9896020 8025620
Alte cheltuieli operaţionale (714) 070 4890023 6038298
Rezultatul din activitatea operaţională:
profit (pierdere) (rd.030 + rd.040 –
rd.050 – rd.060 – rd.070) 080 1452524 (17188)
Rezultatul din activitatea de investiţii:
profit (pierdere) (621 – 721) 090 69500 533433
Rezultatul din activitatea financiară:
profit (pierdere) (622 – 722) 100 8060 (10950)
Rezultatul din activitatea economico-
financiară: profit (pierdere) (±rd.080 ±
rd.090 ± rd.100) 110 1530084 505295
Rezultatul excepţional: profit
(pierdere) (623 – 723) 120 (2000)
Profitul (pierderea) perioadei de
gestiune pînă la impozitare (±rd.110 ± 130 1530084 503295
rd.120)
51
Cheltuieli (economii) privind
impozitul pe venit (731) 140 321318 115758
Profitul net (pierdere netă) (±rd.130 ±
rd.140) 150 1208766 387537
RAPORTUL PRIVIND FLUXUL CAPITALULUI PROPRIU

la 31 decembrie 200_
Nr. Indicatori Co La finele Încasat Consuma La finele

cap d anului de (calculat) t (virat) perioadei
rd. gestiune de
precedent gestiune
curente
1. Capital statutar şi
suplimentar
Capital statutar (311) 010 7300928 7300928
Capital suplimentar
(312) 020
Capital nevărsat (313) 030 ( ) ( )
Capital retras (314) 040 ( ) ( )
Total s.1 (rd.010 ±
rd.020 – rd.030 –
rd.040) 050 7300928 7300928
2. Rezerve
Rezerve stabilite de
legislaţie (321) 060 58130 123185 181315
Rezerve prevăzute de
statut (322) 070 38754 82122 120876
Alte rezerve (323) 080 6424746 1587189 4837557
Total s.2 (rd.060 +
rd.070 + rd.080) 090 6521630 205307 1587189 5139748
3. Profit nerepartizat 24,33%
(pierdere neacoperită)
Corectarea rezultatelor
perioadelor precedente
(331) 100
52
Profitul nerepartizat
(pierderea neacoperită)
al anilor precedenţi
(332) 110
Profitul net (pierderea)
al perioadei de gestiune
(333) 120 387557 821229 1208766
Profit utilizat al anului
de gestiune (334) 130 ( ) ( )
Total s.3 (±rd.100 ±
rd.110 ± rd.120 –
rd.130) 140 387537 821229 1208766
4. Capital secundar
Diferenţe din
reevaluarea activelor
pe termen lung (341) 150 106475 106475
Subvenţii (342) 160
Total s.4 (±rd.150 ±
rd.160) 170 106475 106475
TOTAL GENERAL
(rd.050 + rd.090 ±
rd.140 ± rd.170) 180 14316570 1026536 1693664 13649442
RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MUJLOACELOR BĂNEŞTI

de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie 200_
Fluxul mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi Codul Perioada de

rândului gestiune
Activitatea operaţională
Încasări băneşti din vânzări 010 20633000
Plăţi băneşti furnizorilor şi antreprenorilor 020 23112925
Plăţi băneşti salariaţilor şi contribuţii pentru
asigurările sociale 030 750975
Plata dobânzilor 040
Plata impozitului pe venit 050 321318
Alte încasări ale mijloacelor băneşti 060 3574600
Alte plăţi ale mijloacelor băneşti 070 9012
53
Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea
operaţională
(rd.010-rd.020-rd.030-rd.040-rd.050+rd.060- 080 3370
rd.070)
Activitatea de investiţii
Încasări băneşti din ieşirea activelor pe termen lung 090 559822
Plăţi băneşti pentru procurarea activelor pe termen 100 575492
lung
Dobânzi încasate 110
Dividende încasate 120
Alte încasări (plăţi) ale mijloacelor băneşti 130
Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea de
investiţii
(rd.090-rd.100+rd.110+rd.120±rd.130) 140 (15670)
Activitatea financiară
Încasări băneşti sub formă de credite şi 150 950000
împrumuturi
Plăţi băneşti privind credite şi împrumuturi 160 417670
Plata dividendelor 170 32450
Încasări din emisiunea de acţiuni proprii 180
Plăţi băneşti la răscumpărarea acţiunilor proprii 190
Alte încasări (plăţi) ale mijloacelor băneşti 200 (485900)
Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea
financiară 210 13980
(rd.150-rd.160-rd.170+rd.180-rd.190±rd.200)
Fluxul net din activitatea economico-financiară
pînă la articolele excepţionale
(±rd.080±rd.140±rd.210) 220 5060
Încasări (plăţi) excepţionale ale mijloacelor băneşti 230
Fluxul net total (±rd.220±rd.230) 240 5060
Diferenţe de curs favorabile (nefavorabile) 250 (65767)
Soldul mijloacelor băneşti la începutul anului 260 88750
Soldul mijloacelor băneşti la sfârşitul perioadei de
gestiune (±rd.240±rd.250±rd.260) 270 28043
54
Teste de evaluare
la tema: Analiza asigurării şi eficienţei utilizării factorilor de producţie
Testul 1
1. Numiţi indicatorii care caracterizează asigurarea întreprinderii cu

resurse umane sub aspect cantitativ şi calitativ. Scrieţi relaţiile de calcul a
acestora.
2. Numiţi factorii care influenţează timpul efectiv lucrat şi metoda de
calcul a influenţei lor.
3. Numiţi factorii care influenţează productivitatea medie anuală a unui
muncitor şi metoda de calcul a influenţei lor.
4. Să se calculeze influenţa factorilor generali de muncă la devierea volumului vânzărilor nete
folosind următoarea informaţie:
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune
curent
1. Volumul vânzărilor nete, mii lei 21108 21030
2. Numărul mediu scriptic de salariaţi 2008 1955
3. Productivitatea medie anuală a unui ? ?
salariat, lei
De formulat concluzii.
5. Numiţi indicatorii care caracterizează starea funcţională a mijloacelor

fixe şi scrieţi relaţiile de calcul a lor.
6. Numiţi indicatorii care caracterizează eficienţa utilizării mijloacelor
55
7. Numiţi factorii care influenţează randamentul mijloacelor fixe de
producţie şi metoda de calcul a influenţei lor.
8. Scrieţi relaţia de calcul a duratei de imobilizare a stocului de materiale.
9. Numiţi indicatorii care caracterizează eficienţa utilizării resurselor
materiale şi scrieţi relaţiile de calcul a lor.
10. Să se calculeze influenţa factorilor generali, legaţi de asigurarea şi utilizarea resurselor
materiale, la devierea volumului vânzărilor nete.
Indicatori Anul Anul de gestiune
precedent curent
2.Consumul total de resurse materiale, mii 5585 5391
lei
3.Randamentul resurselor materiale ? ?
consumate, lei
Baremul de apreciere: Subiectele 1, 2, 5, 6, 7, 9 se apreciază cu câte

1,0 punct, 3 şi 8 – 0,5 puncte, 4 şi 10 – 1,5 puncte.
Succes!
Testul 2
1. Numiţi indicatorii specifici privind formarea şi utilizarea fondului total

de timp şi sursa de informaţie pentru analiza lor.
2. Numiţi factorii care influenţează productivitatea medie anuală a unui
salariat şi metoda de calcul a influenţei lor.
3. Să se calculeze influenţa factorilor la devierea productivităţii medii anuale a unui muncitor
folosind următoarea informaţie:
curent
1. Productivitatea medie anuală a unui 21112 21352,5
muncitor, lei
2. Numărul mediu de zile lucrate de un 208 195
muncitor pe an, zile
56
3 Durata medie a zilei de lucru a unui 7,0 7,5
muncitor, ore
4. Productivitatea medie pe oră a unui 14,5 14,6
muncitor, lei
4. Numiţi indicatorii care caracterizează mişcarea mijloacelor fixe şi
scrieţi relaţiile de calcul a lor.
5. Numiţi indicatorii care caracterizează eficienţa utilizării mijloacelor
6. Numiţi factorii generali, legaţi de asigurarea cu mijloace fixe de
producţie, care influenţează asupra devierii volumului producţiei fabricate
şi metoda de calcul a influenţei lor.
7. Scrieţi relaţia de calcul a rezervei (în zile) de materiale.
8. Numiţi indicatorii care caracterizează eficienţa utilizării resurselor
materiale şi scrieţi relaţiile de calcul a lor.
9. Numiţi factorii de aprovizionare, asigurare şi utilizare a unui material
concret la fabricarea unui produs concret şi scrieţi relaţiile de calcul a
influenţei lor.
10. Să se calculeze influenţa factorilor generali, legaţi de asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe
de producţie, la devierea volumului vânzărilor nete.
Indicatori Anul Anul de gestiune
precedent curent
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe de 14072 14000
producţie, mii lei
3. Randamentul mijloacelor fixe de ? ?
producţie, lei
1,0 punct, 1 şi 7 – 0,5 puncte, 3 şi 10 – 1,5 puncte. Succes!
57
Teste de evaluare
la tema: Analiza consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii
Testul 1
1. Consumurile reprezintă:
a) resursele întreprinderii utilizate pentru fabricarea produselor şi
prestarea serviciilor în scopul obţinerii venitului;
b) feluri de activităţi ale unei întreprinderi aparte;
c) valoarea de bilanţ a cheltuielilor aferente produselor, serviciilor
prestate, lucrărilor executate.
2. Consumurile incluse în costul producţiei (serviciilor) cuprind

următoarele articole:
3. Asupra modificării consumurilor directe în costul producţiei

influenţează următorii factori:
Scrieţi relaţiile de calcul a influenţei acestor factori asupra modificării

consumurilor directe în costul producţiei.
4. Consumurile indirecte de producţie reprezintă:

a) salariile şi contribuţiile la asigurările sociale ale personalului de
conducere şi deservire a întreprinderii;
b) consumurile legate de deservirea şi gestiunea subdiviziunilor
întreprinderii;
c) costul materialelor, carburanţilor şi lubrifianţilor consumaţi, pieselor de
schimb utilizate în procesul de producţie (prestări servicii).
58
5. Asupra modificării consumurilor variabile în costul producţiei

consumurilor directe în costul producţiei.
6. Calculaţi influenţa factorilor respectivi asupra modificării consumurilor

indirecte de producţie variabile şi formulaţi concluzii vizavi de rezultatele
calculelor efectuate.
Tabelul 1.
Date iniţiale
1. Volumul producţiei fabricate, 3840 4200
mii lei
2. Consumurile indirecte de 2496 2856
producţie variabile, mii lei
7. Cheltuielile reprezintă:
a) consumurile a căror mărime depinde de modificarea volumului
producţiei;
b) diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării
activităţii economico-financiare a întreprinderii;
c) cheltuielile de întreţinere şi uzura mijloacelor fixe cu destinaţie
productivă.
8. Cheltuielile perioadei cuprind:
9. Cheltuielile generale şi administrative cuprind:

a) cheltuielile aferente desfacerii mărfurilor şi prestărilor de servicii;
b) cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii de bază a
întreprinderii;
c) cheltuielile privind deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu.
59
10. Apreciaţi modificarea cheltuielilor perioadei în dinamică şi
comparativ cu nivelul programat şi formulaţi concluzii.
Tabelul 2
Date iniţiale
Articole de cheltuieli Anul Anul de gestiune
precedent programat realizat
1. Cheltuielile comerciale, lei 46229 46230 46158
2. Cheltuielile generale şi adminis- 158473 159200 161246
trative, mii lei
3. Alte cheltuieli operaţionale, mii 51520 51400 51345
lei
Cheltuielile perioadei, mii lei ? ? ?

0,5 punct, 3, şi 5 – 1,0 puncte, 6 şi 10 – 2,5 puncte.
Succes!
Testul 2
1. Cheltuielile reprezintă:
a) resursele întreprinderii utilizate pentru desfăşurarea procesului de
producţie;
activităţii
economico-financiare a întreprinderii;
c) sunt legate de deservirea şi gestiunea subdiviziunilor întreprinderii.
2. Consumurile indirecte de producţie se subdivizează în:
3. Asupra modificării consumurilor indirecte variabile în costul producţiei

60
consumurilor indirecte variabile în costul producţiei.
4. Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind:

a) cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii de bază a
întreprinderii
b) consumurile legate de deservirea procesului de producţie al
întreprinderii;
c) costul materialelor, carburanţilor şi lubrifianţilor consumaţi, pieselor de
schimb utilizate în procesul de producţie (prestări servicii).
5. Asupra modificării consumurilor privind retribuirea muncii în costul

producţiei influenţează următorii factori:

consumurilor privind retribuirea muncii în costul producţiei.
6. Calculaţi influenţa factorilor respectivi asupra modificării consumurilor

directe de producţie şi formulaţi concluzii vizavi de rezultatele obţinute
în urma calculelor efectuate.
Tabelul 1
Date iniţiale
Indicatori Anul de gestiune
programat recalculat efectiv
1. Volumul producţiei fabricate, 3840 x 4200
mii lei
2. Consumurile directe de 2496 2659 2856
materiale, mii lei
3. Consumurile directe privind 532 540 565
retribuirea muncii, mii lei
7. Consumurile materiale reprezintă:

61
a) costul materialelor, carburanţilor şi lubrifianţilor consumaţi, pieselor de
schimb utilizate în procesul de producţie (prestări servicii);
activităţii economico-financiare a întreprinderii;
c) cheltuielile de întreţinere şi uzura mijloacelor fixe cu destinaţie
productivă.
8. Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind:
9. Cheltuielile activităţii de investiţii cuprind:

a) cheltuielile privind deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu;
b) cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii de bază a
întreprinderii;
c) cheltuielile şi pierderile aferente ieşirii activelor nemateriale, activelor
materiale în curs de execuţie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor
naturale, activelor financiare pe termen lung, sumele reducerii valorii
activelor pe termen lung ieşite.
10. Apreciaţi modificarea structurii costului producţiei în dinamică şi

comparativ cu nivelul programat şi formulaţi concluzii.
Tabelul 2
Date iniţiale
Articole de cheltuieli Anul Anul de gestiune
precedent programat realizat
1. Consumuri de materiale, lei 126780 130105 130000
2. Consumuri privind retribuirea 64578 65203 65187
muncii, lei
3. Consumuri indirecte de 56780 56800 60900
producţie, lei
Costul producţiei, lei ? ? ?

0,5 puncte, 3 şi 5 – 1,0 punct, 6 şi 10 – 2,5 puncte.
Succes!
62
Teste de evaluare
la tema: Analiza rezultatelor financiare şi a rentabilităţii
Testul 1
1. Drept sursă informaţională a analizei structurii profitului

până la impozitare serveşte:
a) bilanţul contabil al întreprinderii;
b) raportul privind rezultatele financiare;
c) raportul privind fluxul capitalului propriu.
2. Rezultatul financiar din activitatea de investiţii reprezintă:

a) depăşirea vânzărilor nete asupra costului vânzărilor;
b) diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din operaţiunile
legate de
ieşirea activelor nemateriale, materiale şi financiare pe
termen
lung;
c) produsul dintre profitul programat şi gradul de depăşire sau
de neîndeplinire a volumului producţiei vândute raportat la
100%.
3. Printre factorii de influenţă asupra modificării profitului

brut nu se enumără:
a) modificarea valorii de achiziţie a resurselor materiale
necesare
producţiei;
b) modificarea structurii şi sortimentului producţiei vândute;
c) modificarea volumului producţiei vândute.
63
4. Dacă cheltuielile generale şi administrative, în anul de gestiune,
alcătuiesc 2125 mii lei, iar cele din anul precedent 2004 mii lei,
atunci modificarea cheltuielilor generale şi administrative va
influenţa asupra profitului din activitatea operaţională cu:
a) + 121 mii lei;
b) – 121 mii lei.
5. Rentabilitatea exprimă:
a) capacitatea întreprinderii de a câştiga profit;
b) nivelul asigurării întreprinderii cu resurse financiare;
c) raportul dintre veniturile şi cheltuielile întreprinderii
6. Nivelul rentabilităţii veniturilor din vânzări caracterizează:

a) gradul în care întreprinderea recuperează consumurile de
producţie;
b) capacitatea întreprinderii de a obţine profit din vânzări;
c) obţinerea unor venituri mai mari decât cheltuielile aferente
acestor venituri;
7. Numiţi factorii care influenţează rentabilitatea veniturilor din

vânzări
şi metoda de calcul a influenţei lor.
8. Numiţi factorii care influenţează rata rentabilităţii financiare a

capitalului propriu şi scrieţi relaţiile de calcul a influenţei lor.
9. Ce surse informaţionale servesc pentru analiza factorială a

rentabilităţii economice a activelor?
10. Utilizând informaţia prezentată în tabelul 1 efectuaţi analiza

factorială a ratei rentabilităţii economice a activelor. Formulaţi
concluzii.
Tabelul 1
64
Date iniţiale
Nr. Indicatori Perioada
precedentă curentă
A B 1 2
1. Totalul activelor, mii lei 7342 9392,5
2. Vânzări nete, mii lei 11527 11963,5
3. Profitul înaintea impozitării, mii 2734 3036,5
lei
Baremul de apreciere: Subiectele 1, 2, 3, 5 şi 6 se apreciază cu câte

0,5 puncte, 4, 7 şi 9 – 1,0 punct, 8 – 1,5 puncte şi 10 – 3,0 puncte.
Succes!
Testul 2
1. Ce reprezintă profitul? Rentabilitatea?
2. Numiţi factorii care influenţează rezultatul financiar din

activitatea operaţională şi scrieţi relaţiile de calcul a influenţei lor.
3. Numiţi indicatorii prin care se poate analiza rata rentabilităţii şi

scrieţi relaţiile de calcul a lor.
4. Numiţi factorii care influenţează rata rentabilităţii resurselor

consumate şi scrieţi relaţiile de calcul a influenţei lor.
5. Numiţi factorii care influenţează rata rentabilităţii economice a

activului şi scrieţi relaţiile de calcul a influenţei lor.
6. Numiţi factorii care influenţează rata rentabilităţii financiare a

capitalului propriu şi scrieţi relaţiile de calcul a influenţei lor.
7. Numiţi factorii care influenţează rata rentabilităţii pe unitatea de

produs şi scrieţi relaţiile de calcul a influenţei lor.
65
8. Determinaţi punctul critic (pragul de rentabilitate) folosind
următoarea informaţie:
Vânzările anuale constituie – 5000 bucăţi;
Preţul de vânzare a unei bucăţi – 450 lei;
Consumurile variabile pe unitatea de produs – 160 lei;
Consumurile constante (fixe) – 1000 lei.

factorială a ratei rentabilităţii economice a activului.

factorială a ratei rentabilităţii financiare a capitalului propriu.
Tabelul 1
Date iniţiale
Nr. Indicatori Perioada
precedentă curentă
A B 1 2
1. Totalul activului (mii lei) 7342 9392,5
2. Venituri totale (mii lei) 11527 11963,5
3. Profitul înaintea impozitării (mii lei) 2734 3036,5
4. Capitalul propriu (mii lei) 4894,5 5261,5
5. Profitul net (mii lei) 1859 2065
6. Viteza de rotaţie a activelor ? ?
7. Rata rentabilităţii veniturilor (%) ? ?
8. Rata rentabilităţii economice a ? ?
activului (%)
9. Pârghia financiară ? ?
10. Presiunea fiscală ? ?
11. Rata rentabilităţii financiare a ? ?
capitalului propriu (%)
Succes!
66
Test de evaluare
la tema: Analiza situaţiei financiare şi patrimoniale
Testul 1
1. Analiza situaţiei financiare începe cu:

a) stabilirea categoriilor de subiecţi interesaţi în cunoaşterea situaţiei
financiare a unităţii economice;
b) stabilirea sferei de activitate a unităţii economice;
c) determinarea patrimoniului unităţii economice.
2. Pentru analiza situaţiei financiare se utilizează:

a) datele din secţia personal a unităţii economice;
b) ultimul deviz de venituri şi cheltuieli al unităţii economice;
c) raportul financiar al unităţii economice.
3. Drept sursă de constituire a patrimoniului unităţii economice

este:
a) creanţe pe termen scurt;
b) active financiare pe termen lung;
c) datorii financiare pe termen lung.
4. Valoarea reală a patrimoniului unităţii economice se

determină ca:
a) diferenţa dintre activul şi pasivul bilanţului contabil;
b) suma dintre activele pe termen lung şi activele curente;
c) suma dintre activele financiare pe termen lung şi activele
materiale pe termen lung.
67
5. În procesul analizei pe orizontală a situaţiei patrimoniale se
calculează:
a) modificarea absolută pe posturi aparte a bilanţului contabil;
b) ponderea fiecărui capitol şi subcapitol în valuta bilanţului;
c) ritmul creşterii pe posturi a bilanţului contabil.
Succes!
Test de evaluare sumativă
1. Modificarea relativă a numărului mediu scriptic de personal

muncitor se determină ca:
a) diferenţa dintre numărul programat şi numărul admisibil de
muncitori;
b) diferenţa dintre numărul mediu scriptic efectiv şi numărul de
muncitori recalculat la procentul de îndeplinire a programei de
producere;
c) raportul dintre mediu scriptic efectiv şi numărul mediu scriptic
programat.
2. Producţia aferentă timpului nelucrat se determină ca:

a) produsul dintre numărul mediu scriptic de muncitori, numărul
mediu de zile lucrate anual de un muncitor şi numărul de ore lucrate
zilnic de un muncitor;
b) raportul dintre timpul nelucrat şi productivitatea medie orară
programată;
c) produsul dintre timpul nelucrat şi productivitatea medie orară
programată
3. Productivitatea muncii pe un lucrător depinde de:

a) modificarea numărului scriptic de lucrători şi modificarea
productivităţii medii anuale a unui lucrător;
68
b) modificarea numărului de zile lucrate de un muncitor, a duratei
medii a zilei de muncă şi productivităţii medii pe oră a unui
muncitor:
c) modificarea productivităţii medii anuale pe un muncitor şi
modificarea ponderii numărului de muncitori în numărai total de
personal industrial.
4. Dacă gradul de complexitate a lucrărilor este mai mare decât

coeficientul calificării medii rezultă că:
a) la întreprindere există lucrări de categorii superioare efectuate de
muncitori cu calificare inferioară;
b) la întreprindere există lucrări de categoria inferioară efectuate de
muncitori cu calificare superioară;
c) există o concordanţă între coeficientul de complexitate a lucrărilor
şi coeficientul calificării medii.
5. Indicele de consum al fondurilor (mijloacelor) fixe reflectă:

a) mărimea fondurilor (mijloacelor) fixe consumate la un leu de
producţie fabricata;
b) nivelul de aprovizionare a întreprinderii cu mijloace de munca;
c) producţia fabricată la un leu de fonduri (mijloace) fixe consumate.
6. Întreprinderea analizată se caracterizează prin următoarele date:

Indicatori U/m Anul Anul curent
precedent
1. Volumul producţiei fabricate mii lei 17350 18200
2. Valoarea medie anuală a mii lei 14060 14540
mijloacelor fixe
În acest caz indicele de consum al fondurilor (mijloacelor) fixe

va fi egal cu:
În anul precedent În anul curent
a) 0.81 lei a) 0,80 lei
69
b) 123,40 bani b) 125, 17 bani
c) 81,04 bani c) 79,89 bani
7. Întreprinderea analizată se caracterizează prin următoarele

date:
Indicatori U/m Anul Anul curent

precedent
1.Volumul producţiei fabricate mii lei 17350 18200
2. Valoarea medie anuală a mii lei 14060 14540
mijloacelor fixe
Calculând influenţa factorilor generali legaţi de asigurare şi

utilizarea mijloacelor fixe de producţie asupra modificării volumul
de producţie am determinat că balanţa influenţei factorilor este
următoare:
a) Δ R = (+ 257,68) + ( + 592,32) = (+850);
b) Δ R = (+ 592,32) + ( + 257,68) = (+850);
c) Δ R = (+248,86) + (+601,14) = (850)
8. Consumul specific de materiale reflectă:

a) nivelul asigurării întreprinderii cu resurse materiale la o anumită
dată;
b) eficienţa utilizării resurselor materiale m producere;
c) nivelul necesităţii producerii în resurse materiale pentru
fabricarea unui anumit volum de producţie.
9. Volumul de producţie fabricată la un leu de materiale

consumate reflectă:
a) nivelul necesităţii producerii în resurse materiale pentru
fabricarea unui anumit volum de producţie;
b) eficienţa utilizării resurselor materiale în producere;
c) nivelul asigurării întreprinderii cu resurse materiale la o anumită
70
dată.
10. Consumurile directe privind retribuirea muncii sânt

influenţate de:
a) consumul specific de materiale şi preţul materialelor;
b) timpul de muncă consumat pe o unitate de produs şi modificarea
salariului pe oră;
c) modificarea volumului de producţie şi modificarea sumei absolute
a consumurilor indirecte de producţie.
11. Profitul brut se determină ca:

a) diferenţa dintre rezultatul dintre activitatea economico -
financiară şi rezultatul excepţional;
b) diferenţa dintre vânzările nete şi costul vânzărilor;
c) diferenţa dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare
şi cheltuielile privind impozitul pe venit.
12. Punctul critic marchează:

a) volumul de producţie ce trebuie să fie fabricat pentru a obţine
un
profit maximal;
b) consumul minim de resurse pentru fabricarea unei unităţi de
produs;
c) acea dimensiune a producţiei la care cheltuielile totale sânt egale
cu veniturile totale.
13. Valoarea reală a patrimoniului întreprinderii se determină

ca:
a) suma activelor circulante şi activelor imobilizate pe termen lung;
b) diferenţa dintre activul şi pasivul bilanţului contabil;
c) suma dintre activele financiare pe termen lung şi activele
materiale pe termen lung.
14. Ca valoare, patrimoniul net trebuie să coincidă cu valoarea:
71
a) capitalului suplimentar;
b) capitalului permanent;
c) capitalului propriu.
15. Drept sursa de constituire a patrimoniului întreprinderii
este:
a) active financiare pe termen lung;
b) datorii financiare pe termen lung;
c) creanţe pe termen scurt
16. Fondul de rulment existent se determină ca:

a) diferenţa dintre datorii pe termen lung şi active pe termen
lung;
b) suma dintre activele curente şi datorii pe termen scurt;
c) suma depăşirii activelor curente asupra datoriilor curente.
17. Rata lichidităţii intermediare se determină ca:

a) raportul dintre activele curente totale şi pasivele curente totale;
b) raportul dintre activele circulante fără stocuri şi pasivele curente;
c) raportul dintre activele curente totale şi datoriile totale.
18. Întreprinderea se caracterizează prin următoarele date:

Indicatori U/m Anul
precedent Anul
curent
1. Active curente mii lei 2900 3720
2. Cifra de afaceri mii lei 23020 23890
Efectuaţi analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor

curente şl stabiliţi balanţa influenţei factorilor:
A. ΔR = (+12,36) + (- 1,65) = (+10,71);
B. ΔR = (+12,36) + (-2,12) = ( + 10,24);
C. ΔR = (-1,65) + (+12,36) = (+10,71).
72
19. Utilizând informaţia prezentată în tabel efectuaţi analiza factorială a rentabilităţii
resurselor consumate:
Indicatori U/m Anul Anul
precedent curent
1. Volumul de producţie bucăţi 500 5100
2. Preţul de vânzare a unei bucăţi lei 450 470
3. Costul de producţie a unei bucăţi lei 430 460
a) ΔR = 0 + (-2,477) + 0 = (-2,477);
b) ΔR = (-4,954) + 0 + (+2,477) = (-2,477);
c) ΔR = (+1,2385) + (-2,477) + (+4,954) = (+3,7155)
20. Utilizând informaţia prezentată în tabel efectuaţi analiza factorială a ratei rentabilităţii
economice a activului:
Indicatori U/m Anul Anul
precedent curent
1. Active totale mii lei 14684 18785
2. Venituri totale mii lei 23054 23927
3. Profit înaintea impozitării mii lei 5468 6073
A. ΔR = (-7,028) + (-2,119) = (- 9,147);

B. ΔR = (-2,119) + (+7,028) = (+4,909);
C.ΔR = (-7,028) + (+2,119) = (-4,909)
73

Analiza Gestionara 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Gestionara 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 1.

ANALIZA PROGRAMULUI DE PRODUCŢIE

Aprecierea generală a îndeplinirii

Feluri de produse Cantitatea Preţ Volumul producţiei % Obţinut în

Ks = x 100 = x 100 = 99,08%

Aprecierea calităţii producţiei vândute

Nr. Indicatori Anul Anul de Abaterea

Trimestre Volumul producţiei fabricate

Krt. = x 100 = x 100 = 98,05%

Coeficientul calificării medii a muncitorilor (Km) se determină conform

2.3. Analiza utilizării timpului de muncă

2.4. Analiza productivităţii muncii

Indicatori Semne Anul de gestiune Abaterea În % faţă de

Date iniţiale privind analiza factorială

Indicatori Semne Anul Anul de Abaterea

2.5. Calculul influenţei factorilor de muncă la devierea

1. Calculul şi aprecierea factorilor generali de muncă (în baza

Baza informaţională privind analiza eficienţei utilizării forţei de muncă

Semne Anul de gestiune Abaterea

TEMA 3. ANALIZA ASIGURĂRII CU MIJLOACE FIXE

Pentru a analiza starea funcţională a mijloacelor fixe ale întreprinderii

3.3. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

1. Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre

Indicatori Semne Anul de gestiune Abaterea Ritmul,

Kinteg. = (Kext. x Kint.) : 100 (%).

Cu cât coeficientul integral este mai mare, cu atât gradul de folosire a

TEMA 4. ANALIZA APROVIZIONĂRII ŞI ASIGURĂRII

Aprecierea generală a îndeplinirii planului

4.4. Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale în baza

1. Randamentul resurselor materiale consumate (Rrm) care se

Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenţei Rezultatul

TEMA 5. ANALIZA CONSUMURILOR ŞI CHELTUIELILOR

Pe lângă consumurile directe, în costul producţiei se includ şi

TEMA 6. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE ŞI A

6.7. Analiza rentabilităţii veniturilor din vînzări

6.8. Analiza rentabilităţii pe produs

P' = p'  c' ;

6.9. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic

6.10. Analiza rentabilităţii economice a activelor

Rata rentabilităţii economice a activelor (Re) caracterizează eficienţa

Rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu (RCPr), calculată ca

Presiunea fiscală se determină potrivit relaţiei:

TEMA 7. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

În practica analitică, în dependenţă de faptul din ce surse sînt

În procesul unei analize mai aprofundate aprecierea structurii

Patrimoniul întreprinderii poate fi analizat nu numai la valoarea de

Patrimoniul net = Total active – Datorii pe termen scurt= Cpermanent

Analiza ratelor de rotaţie a activelor

7.5. Analiza creanţelor şi datoriilor pe termen scurt

Apariţia creanţelor este determinată în principal de relaţiile care se

Rezultă că creanţele şi obligaţiile cresc într-un ritm inferior celui

7.6. Analiza fondului de rulment net.

7.7. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii

Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se

7.8. Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti

O componentă importantă a analizei situaţiei financiar- patrimoniale,

TEMA 8. MODELE DE ANALIZĂ COMPLEXĂ A EFECTELOR

► Caracteristica întreprinderii ca sistem.

8.1. Întreprinderea ca sistem

Pe lîngă cercetarea analitică a diferitelor secţiuni ale activităţii

Orice model de analiză complexă reprezintă un instrument de

În acest model se vor îmbina cei trei factori ai procesului de

Unitatea (întreprinderea) SA „Ionel”