Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5.protezarea Provizorie
5.protezarea Provizorie
PROTEZAREA DE URGENTA 2
1
1. PROTEZAREA DE URGENTA
Includem aici:
protectia vitalitatii organului pulpar la dintii stâlpi vitali . În acest sens, protectia se asigura din punct
de vedere fizic (împotriva agresiunii pulpare pe care o exercita variatiile de temperatura), chimic
(asigurându- se izolarea fata de variatiile de pH si de mediu local), biologic (împiedicând migrarea
microorganismelor prin canaliculele dentinare si infectarea succesiva a acestora) si histologic (prin
cimentarea lucrarilor protetice provizorii cu materiale histofile – de ex. cimenturi cu Ca(OH)2, derivati de
timol, corticosteroizi, etc.. Izolarea organului pulpar fata de mediul bucal este direct dependenta de
calitatea închiderii marginale pe care microprotezele provizorii o asigura prin:
adaptarea cervicala corespunzatoare
solubilitatea salivara redusa a cimentului temporar
rigiditatea lucrarii provizorii
mentinerea sanatatii parodontale (4) prin:
refacerea convexitatilor naturale, vestibulare si orale ale fetelor laterale ale dintilor stâlpi
refacerea suprafetelor de contact interdentar la nivelul dintilor stâlpi si prevenirea aparitiei
fenomenului de impact alimentar (tasarea interdentara a alimentelor fibroase)
împiedicarea migrarii marginii gingivale libere peste limita cervicala a preparatiilor (praguri, suprafata
de sectiune radiculara la coroana de substitutie); pe de alta parte însa, marginile lungi ale
coroanelor provizorii (care “albesc” gingia la insertia lucrarii) determina ischemie locala urmata
de inflamatie si/sau necroza. Adaptarea cervicala corecta a coroanelor provizorii, mai ales în
cazul preparatiilor subgingivale, este deci determinanta pentru mentinerea sanatatii parodontale
la nivelul câmpului protetic protezat conjunct.
finisare si lustruire corespunzatoare, care sa asigure posibilitatea de îndepartare a placii dentare
microbiene
FIGURA 1
protectia mecanica a preparatiilor împotriva fracturii (FIGURA 1) impune protezarea provizorie
îndeosebi în cazul în care preparatiile lasa pereti subtiri, nesustinuti (preparatii pentru incrustatii, coroane
partiale, coroane de învelis cu mijloace suplimentare de retentie, etc.). Realizarea unor astfel de coroane
provizorii este adesea neglijata, iar atunci când ele se aplica totusi, apar probleme de mentinere si
rezistenta.
protectia crestelor edentate, în cazul realizarii de punti provizorii (de ex. pentru favorizarea vindecarii unei
plagi postextractionale)
împiedicarea migrarii dintilor preparati, dintilor vecini si celor antagonisti
1.1.2. Restaurarea functionala a sistemului stomatognat (statu quo functional):
fizionomia (contur, culoare, transluciditate, textura superficiala, în masura în care timpul si tehnologia o
permit) si fonatia în totalitate
masticatia, adeseori numai partial
1.1.3. Deteminarea (testarea) si/sau mentinerea unor elemente morfologice necesare refacerii
functionalitatii ocluzale, fizionomiei, fonatiei:
pentru functionalitatea ocluzala - stopurile ocluzale si ceea ce decurge din acestea (D.V.O. si
stabilitatea ocluzala)
pentru fizionomie:
conturul vestibular (dimensiunea, forma, pozitia, curbura incizala, curbura transversala vestibulara)
culoarea si transluciditatea dintilor din punte
(re)împartirea spatiului protetic, linia mediana
pentru fonatie
conturul oral (înaltime, înclinare, cingulum)
grosimea vestibulo orala a marginilor incizale (îndeosebi la frontalii superiori)
pozitionarea vestibulo orala în zona neutrala , de echilibru între musculatura limbii de o parte, a
obrajilor si buzelor de cealalta parte
Transferul datelor obtinute de la proteza provizorie la cea finala necesita adesea realizarea unor chei din
ghips sau silicon cu vâscozitate mare (chitos)(5).
1.1.4. Sprijinirea unor etape ulterioare ale tratamentului protetic:
Verificarea slefuirii suficiente se poate face cu ajutorul puntilor provizorii realizate pe model auxiliar cu
dintii stâlpi nepreparati. În acest caz se realizeaza o slefuire sumara (minimala) pe model. Daca puntea
(microprotezele) astfel executate nu se insera pe preparatiile intraorale, înseamna ca acestea au fost
insuficiente. Daca puntea provizorie se realizeaza printr-o tehnica de copiere, preparatia insuficienta se
evidentiaza prin subtierea sau chiar perforarea elementelor de agregare în zonele critice. Perforarea este
evidenta la examenul clinic direct, în timp ce grosimea redusa a coroanelor provizorii poate fi evidentiata
prin cresterea transparentei (pentru materialele care prezinta transluciditate) si/sau masurata cu ajutorul
unui compas special (de ex. compasul Iwanson).
Verificarea paralelismului preparatiilor:
prin protezarea provizorie extemporanee cu materiale autopolimerizabile (imposibilitatea îndepartarii puntii
provizorii evidentiaza lipsa de paralelism a preparatiilor)
când protezarea provizorie se realizeaza indirect, înafara cavitatii bucale, insetia puntii provizorii nu este
posibila din cauza lipsei de paralelisml
se poate verifica “din aproape în aproape” paralelismul preparatiilor de pe dintii stâlpi (când sun mai mult de
doi dinti stâlpi) prin realizarea treptata a puntii provizorii: întâi pe doi dinti stâlpi, apoi pe al treilea, etc..
Amprentarea:
Evictiunea gingivala impusa de necesitatea de a amprenta preparatiile, mai ales când aceste sunt plasate
subgingival, pe o întindere de 0.1-2 mm apical fata de limita lor cervicala, se realizeaza mai usor la
dintii stâlpi acoperiti provizoriu. Martignoni foloseste coroanele provizorii drept suport pentru aplicarea
unei spume siliconice expandabile cu rol de evictiune gingivala(6).
Exista tehnici care utilizeaza puntea provizorie drept suport (portamprenta) pentru amprentarea finala a
câmpului protetic (de ex. tehnica Millbridge - Milltray a lui Miller cit. de (7))
Înregistrarea relatiilor intermaxilare de ocluzie este adesea simplificata de existenta restaurarilor
provizorii îndeosebi în cazul dintilor stâlpi numerosi si/sau breselor edentate întinse, la care preparatia
duce la pierderea stopurilor ocluzale de pe sectoare întinse ale arcadelor.
Pot exista si aplicatii “inedite” ale restaurarii provizorii, cum ar fi aceea prin care microproteza provizorie are
menirea, în cazul unor distructii coronare severe, de a simplifica izolarea câmpului protetic (cu diga) în
vederea tratamentului endodontic în conditii de asepsie(8).
1.1.5. Posibilitatea amânarii protezarii finale
ca urmare a unor evenimente neprevazute (reprogramarea pacientului, repetarea unor etape clinice sau
tehnice)
în asteptarea rezultatelor târzii ale unor manopere terapeutice:
Interventii chirurgicale preprotetice (de ex. repozitionarea coletului clinic prin gingivo-
alveoloplastie)
interventii chirurgicale pentru tratamentul suferintelor parodontale
tratamente endodontice complicate
evolutia hiperemiei pulpare.
1.1.6. Protezarea provizorie exercita un efect benefic asupra psihicului pacientului
ceea ce poate îmbunatati substantial colaborarea acestuia în vederea realizarii etapelor terapeutice
ulterioare(9).
1.2. CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE ÎNDEPLINEASCA O PROTEZA CONJUNCTA PROVIZORIE
Rezistenta mecanica
Alegerea materialului
Reducerea ambrazurilor (separatiei) dintre elementele puntii provizorii
Adaptare corespunzatoare
Stabilitate pe preparatii
Descimentare voluntara
usoara Estetica satisfacatoare
1.2.1. Rezistenta mecanica
Solicitarile ocluzale potentiale ale unei proteze provizorii sunt identice cu cele ale protezei definitive, în timp
ce rezistenta la fractura a materialului cel mai frecvent folosit pentru protezarea provizorie (rasina
polimetilmetacrilat - PMMA) reprezinta 1/20 din cea a aliajelor metalice folosite pentru lucrarile protetice
metaloceramice(10). Coroanele provizorii de învelis total, în masura în care preparatiie sunt corecte
(suficiente) nu pun probleme deosebite de rezistenta mecanica. Coroanele partiale si puntile provizorii
prezinta însa risc sporit de fractura. Puntile provi zorii se fractureaza mai ales la nivelul conectorilor dintre
elementele de agregare si corpul de punte, ceea ce determina:
necesitatea de a îngrosa aceste zone (reducând ambrazurile interdentare, îndeosebi la nivelul fetelor orale
ale elementelor puntii)
vacuum - malaxarea pastei de rasina provizorie si / sau polimerizarea sa sub presiune, acolo unde acest
lucru este posibil(11)
utilizarea unor materiale de protezare provizorie cu proprietati mecanice bune (de ex. rasini compozite
posterioare pentru obturatii definitive, cu care se captusesc numai fetele ocluzale ale lucrarii
provizorii(12)). Un studiu asupra rezistentei la fractura ale câtorva tipuri comerciale de rasini provizorii
indica urmatoarea ordine (descrescatoare)(13):
SNAP (polietilmetacrilat)
CAULK TEMPORARY BRIDGE RESIN si G-C UNIFAST TEMPORARY RESIN
(polimetilmetacrilat)
PROTEMP (rasina compozita bis GMA)
SCUTAN (rasina epiminica)
1.2.2. Adaptarea corecta, axiala si transversala, a elementelor de agregare
Mobilizarea accidentala a unei proteze provizorii conjucte duce la compromiterea, în buna masura a
avantajelor pe care aceasta le aduce. Neajunsurile pe care descimentarea accidentala le produce sunt
numeroase:
discomfort pentru pacient, mergând de la o simpla senzatie neplacuta pâna la accidente de tipul înghitirii
sau aspirarii lucrarii
infiltrare bacteriana cu aparitia complicatiilor pulpare la dintii stâlpi vitali
iritatie parodontala traumatica si prin acumularea resturilor alimentare
Cimenturile temporare au proprietati fizice slabe si contribuie într-o foarte mica masura la stabilizarea
lucrarilor provizorii pe preparatii.
Stabilitatea lucrarilor provizorii conjuncte se asigura prin:
corectitudinea preparatiilor
buna adaptare interna dintre microproteze si dinti. Este preferabil sa se evite, din acest motiv, utilizarea
coroanelor provizorii prefabricate cimentate direct (necaptusite cu rasina provizorie), chiar daca se
reuseste o adaptare marginala corespunzatoare.
rigiditatea lucrarii provizorii, care, în cazul puntilor lungi (cu brese edentate mai mari de doi dinti) trebuie
ameliorata prin armare(14) cu elemente metalice: sârma, plasa ortodontica(15), infrastructura uzuala,
proprie puntilor mixte sau cu fibre poliamidice (de ex. KEVLAR)(16).
1.2.4. Posibilitatea de descimentare si recimentare
Temporizarea amprentei pentru lucrarea protetica finala, interventiile endodontice sau parodontale la nivelul
dintilor stâlpi ulterioare aplicarii protezei provizorii, determina necesitatea de a o descimenta voluntar.
Aceasta trebuie sa se poata realiza cu relativa usurinta, fara deteriorarea lucrarii provizorii.
1.2.5. Estetica satisfacatoare pentru pacient si stabilitate coloristica pentru intervalul de timp caruia îi
este destinata lucrarea provizorie
Majoritatea rasinilor utilizate pentru protezarea provizorie asigura o stabilitate coloristica de circa 5
saptamâni(17).
1.3. DEZAVANTAJELE PROTEZARII PROVIZORII
1.3.1. Timp de lucru sporit
În general cheltuiala de timp destinata protezarii provizorii este justificata de efectele sale favorabile (vide
supra). Exista însa situatii în care realizarea nejudicioasa a acestor restaurari complica tratamentul:
descimentarile frecvente pot impune sedinte de lucru suplimentare
interventiile ulterioare asupra preparatiilor determina necesitatea de modificare corespunzatoare a
protezei provizorii. Aceasta operatie este, în unele situatii, extrem de dificila (de ex. transformarea unei
coroane provizorii cu agregare intraradiculara într-o coroana de acoperire simpla, dupa cimentarea la
nivelul preparatiei a unei reconstituiri corono-radiculare turnate).
Din acest punct de vedere este util ca planul de tratament sa fie astfel conceput încât proteza
provizorie sa se realizeze pornind de la preparatia finala (în exemplul anterior este mai judicioasa
realizarea unei reconstituiri corono radiculare printr-o tehnica directa, astfel încât coroana provizorie
sa fie, de la început, o microproteza de învelis). În imaginile de mai jos (FIGURA 2 - FIGURA 7) 24,
vital, viitor dinte stâlp de punte (24, X, X, 26) prezinta distructie coronara severa. Atitudinea comuna
o reprezinta, în acest caz depulparea urmata de agregare intraradiculara. S-a optat însa pentru
mentinerea vitalitatii pulpare la 24; reconstituirea coronara a fost realizata dintr-un material
compomer armat cu patru stifturi parapulpare (). Puntea provizorie a putut fi realizata în forma finala
din prima sedinta.
Nivelul ridicat de calitate functionala al unor restaurari provizorii determina, în unele situatii, acceptarea mai
dificila, de catre pacient, a solutiei protetice finale. De exemplu, coroanele prefabricate din policarbonat
prezinta proprietati optice excelente, apropiate de cele ale ceramicii dentare. O structura protetica finala
(metalo) acrilica poate pune probleme din categoria celor mentionate întrucât acrilatul nu poate fi lustruit atât
de bine. Pot aparea deasemenea diferente nefavorabile protezei finale în ceea ce priveste transluciditatea,
suprafata de metal accesibila vederii, greutatea, etc.. Este recomandabil, în acest context, ca tipul si nivelul
de integrare functionala al protezei provizorii sa fie corelat cu proprietatie omologe ale restaurarii finale.
1.4. COMENTARIU CU PRIVIRE LA PRINCIPIILE GENERALE DE REALIZARE ALE PROTEZELOR
PROVIZORII
Din enumerarea anterioara a dezideratelor functionale pe care trebuie sa le atinga proteza provizorie se
poate lesne observa ca acestea coincid în buna masura cu obiectivele proprii protezarii finale. Cu toate
acestea este irational sa urmarim si sa asteptam de la o lucrare protetica provizorie acelasi nivel de integrare
functionala pe care îl pretinde solutia terapeutica finala. Diversitatea tehicilor de realizare a protezelor
provizorii este foarte mare, iar optiunea în favoarea unei metode sau a alteia trebuie sa fie legata de
satisfacerea unui obiectiv terapeutic prioritar pe care medicul stomatolog are datoria sa-l constientizeze cu
claritate atunci când elaboreaza planul de tratament. Protezarea de urgenta (de ex. în cazul unei edentatii
frontale) orienteaza asupra unor tehnici directe, în timp ce realizarea unei punti provizorii care sa testeze
functionalitatea ocluzala ori integrarea unor proprietati estetice (reîmpartirea spatiului protetic, personalizarea
cromatica) nu poate fi obtinuta printr-o simpla tehnica “de copiere” ci recomanda mai curând metode
indirecte, apropiate de cele folosite pentru obtinerea restaruarii finale. Similar, temporizarea, amânarea pe
perioade mai îndelungate a restaurarii finale orienteaza catre alegerea unor materiale de restaurare
provizorie cu proprietati mecanice bune. Este posibil, prin extrapolare, ca în aceeasi situatie clinica sa se
realizeze succesiv mai multe proteze cu caracter provizoriu care satisfac astfel deziderate diferite (de ex.
initial o protezare de urgenta, apoi una “de testare” a unor elemente morfologice ori functionale). În aceasta
perspectiva, a obiectivului prioritar (comanda functionala), pe care protezarea provizorie trebuie sa-l
satisfaca, se gaseste si clasificarea de mai jos.
1.5. CLASIFICAREA PROTEZELOR CU CARACTER PROVIZORIU UTILIZATE ÎN RESTAURAREA PROTETICA
CONJUNCTA
1.5.1. MICROPROTEZE PROVIZORII
În cazul restaurarilor unidentare izolate, problemele tehnice si functionale sunt relativ reduse, iar metodele
utilizate sunt preponderent directe sau indirect - directe. Restaurarile multiple pot impune uneori si utilizarea
unor metode indirecte. În cazul tratamentului prin punte dentara apar si situatii în care nu se realizeaza punti
provizorii, ci numai microproteze provizorii care au rolul de mentinere a statusului biologic, morfologic si
functional la nivelul dintilor stâlpi.
COROANE DE ACOPERIRE PROVIZORII
COROANE PROVIZORII CU AGREGARE INTRARADICULARA
FATETE VESTIBULARE PROVIZORII
COROANE PARTIALE PROVIZORII
INCRUSTATII PROVIZORII
1.5.2. PUNTI CU CARACTER PROVIZORIU
PUNTI DE URGENTA
PUNTI DE PROTECTIE
(MENTINERE) PUNTI DE TESTARE
PUNTI DE ASTEPTARE (TEMPORIZARE) (PASAJ)
Mentinatoare de spatiu fixe (cimentate)
Sisteme protetice de imobilizare
parodontala Punti provizorii postchirurgicale
Punti provizorii postortodontice
Punti de compromis socio – economic
1.5.2.1. PUNTI DE URGENTA
În aceasta categorie intra lucrarile protetice legate de patologia specifica pacientului, care impune interventie
de urgenta în vederea protezarii: de exemplu deteriorarea sau distrugerea posttraumatica a unor restaurari
frontale preeexistente, fracturile coronare sau extractiile dentare din sectorul anterior, etc.
FIGURA 8
1.5.2.4.2. Sisteme protetice de imobilizare parodontala
1.5.2.4.3. Punti provizorii postchirurgicale
Recomandarea pentru restaurari provizorii cu durata mai mare de mentinere apare dupa interventii ce modifica
pe termen mediu sau lung structura câmpului protetic sau a elementelor conexe:
interventii maxilo faciale disfunctionalizante pentru ADM. Protezarea provizorie are în aceste cazuri un
important rol functional si psihologic(18).
interventii de plastie prin aditie sau substractie la nivelul osului proceselor alveolare
interventii chirurgicale proparodontale (în general, operatii cu lambou)(19).
interventii de ridicare a planseului sinusului maxilar sau de modificare a traseului n. alveolar inferior în
vederea insertiei implantelor endoosoase
dupa aplicarea implantelor endoosoase se realizeaza adesea, prin tehnica indirecta( 20), punti provizorii
acrilice cu infrastructura metalica (armate) ce pot fi mentinute în functie pentru intervale îndelugate de
timp(21)(22).
Puntile provizorii post implantare permit:
evaluarea succesului interventiei chirurgicale (eventual îndepartarea implantelor neintegrate)
înaintea aplicarii protezei finale
“încarcarea functionala” progresiva a implantelor(23).
transferul unor date functionale dovedite acceptabile (estetice(24), ocluzale) catre restaurarea
finala(25)(26)(27).
1.5.2.4.4. Punti provizorii postortodontice
Desi rolul protezelor conjuncte în tratamentul ortodontic este în general unul de contentie, sunt
descrise în literatura si cazuri în care protezele provizorii servesc ele însele la sustinerea unor elemente
active ale aparatelor ortodontice, participând prin aceasta în mod direct la terapia ortodontica(28).
1.5.2.4.5. Punti de compromis socio-economic
1.5.3. PROTEZE PARTIALE MOBILIZABILE (PPM) PROVIZORII
Detalierea tehnicilor de realizare a protezelor partiale mobilizabile, fie ele si provizorii, necesita un spatiu
prea amplu pentru a putea fi realizata în aceste pagini, motiv pentru care ne vom margini în a arata ca
multitudinea situatiilor clinice în care acest tip de restaurari provizorii îsi dovedeste utilitatea, determina o
mare varietate de metode (în special indirecte sau indirect - directe)(29)
PPM de
urgenta PPM
de testare
PPM de asteptare (temporizare) (pasaj)
PPM cu gutiera ocluzala
Mentinatoare de spatiu mobilizabile
PPM postchirurgicale
Aceste tehnici au drept principal avantaj existenta unei singure sedinte clinice pentru aplicarea protezei
provizorii(32), dar manevrele intraorale se realizeaza în conditii mai dificile decât cele pe model, ceea ce
supune metodele unor factori de eroare mai numerosi. Este deasemenea dificil ca prin metode directe sa se
urmareasca detalii morfo-functionale subtile. La toate tehnicile directe materialul de restaurare polimerizeaza
intraoral. Riscurile care apar astfel sunt legate de:
Dificultatea sau chiar imposibilitatea îndepartarii lucrarii provizorii de pe câmpul protetic prin persistenta
unor zone retentive la nivelul preparatiilor sau prin patrunderea materialului polimerizat în alte spatii retentive
(de ex. spatiile interdentare dintre dintii nepreparati). Prepararea corecta a dintilor stâlpi si izolarea
corespunzatoare a câmpului protetic sunt necesare pentru a contracara acest neajuns. Izolarea câmpului
protetic se poate realiza cu ulei de vaselina sau cu produse specifice (vezi indexul de produse
comerciale).
Toxicitatea si caracterul potential alergen al moleculelor de monomer al majoritatii rasinilor de protezare
provizorie. Pot aparea: necroza pulpara, leziuni ale partilor moi, sensibilizare sau reactii alergice. Dupa
unii autori(36), aproximativ 20% dintre pacinentii expusi la contactul cu monomer liber, devin sensibili.
Manifestarile locale ale sensibilizarii la monomer constau în aparitia de ulceratii dureroase sau chiar
gingivo
- stomatite ulcerative. Izolarea câmpului protetic si verificarea prealabila anamnestica si clinica (de ex.
prin patch test) pot preveni accidente de acest tip.
Supraîncalzirea pulpara pe care o determina reactia exoterma de priza a multora dintre rasinile provizorii.
Reactia exoterma este dependenta de tipul si direct proportionala cu volumul de material utilizat (riscul
de supraîncalzire pulpara este mai mare în cazul puntilor decât al coroanelor provizorii realizate direct).
Împotriva acestui neajuns se recomanda:
utilizarea unor materiale de restaurare cu o reactie de priza moderat exoterma. Rasinile de tip
polimetilmetacrilat (PMMA) au reactia de priza cea mai exoterma(33).
folosirea unui conformator extern care preia o parte din caldura generata de priza materialului
(de ex. siliconii - chitosi(40))
mobilizarea protezei provizorii înaintea polimerizarii complete si/sau racirea câmpului protetic si a
0
materialului în timpul prizei produc o crestere de temperatura intrapulpara de numai 2 - 3 C, fata
0
de cresterea de circa 7 C determinata de mentinerea in-situ a puntii provizorii pe parcursul
prizei(34). Aceasta operatie poate determina însa deformari si o adaptare marginala precara. Un
studiu in vitro(35) asupra variatiei hiatusului marginal dento protetic la puntile provizorii în functie de
modalitatea de polimerizare a rasinii, indica urmatoarele valori, sugestive pentru nivelul adaptarii
marginale pe care îl putem astepta prin diferite variante ale tehnicii directe :
pentru modelul de control (polimerizare in situ) 0.228 mm
pentru polimerizare in situ cu racire 0.196 mm
pentru polimerizarea puntii îndepartata de pe model 0.403 mm
pentru îndepartarea si repozitionarea repetata de pe si pe model 0.601 mm
pentru puntile provizorii captusite 0.074 mm
pentru puntile provizorii realizate dupa tehnica indirecta 0.161 mm
1.6.2. TEHNICI INDIRECTE (DE LABORATOR)
Tehnicile de acest tip apartin de obicei laboratorului dentar, dar se pot realiza si în cabinet, în conditiile unei
dotari adecvate. Tehnologia este apropiata (uneori coincidenta) cu aceea de realizare a restaurarilor finale.
Lucrarile provizorii de acest tip pot fi mai bine integrate functional, dar sunt mai costisitoare si necesita uneori
o sedinta clinica suplimentara. Intraoral se verifica numai adaptarea restaurarilor si se realizeaza cimentarea
provizorie.
Modelul de lucru se realizeaza din ghips ori din siliconi de aditie (polivinilsiloxani de vâscozitate medie)(36)
(37). Pentru a scurta timpul de asteptare, mai ales atunci când se lucreaza în cabinet, se utilizeaza ghips cu
priza rapida sau se foloseste pentru amestec apa saturata cu CaSO 4 (în care s-a turnat în prealabil o cantitate
de pulbere de ghips*). Polivinilsiloxanii se toarna în amprente realizate cu materiale diferite din punct de
vedere al compozitiei chimice (alginate sau siliconi de condensare) de care acestia nu adera. Se obtine astfel
un model rezilient si reutilizabil.
Avantajele tehnicilor indirecte:
lipseste contactul direct dintre monomerul liber cu preparatiile sau cu gingia.
evita supraîncalzirea provocata de reactia exoterma a materialului.
adaptarea marginala este mai buna întrucât ghipsul modelului împiedica contractia de priza a rasinii
(pentru modelele din ghips)
exista posibilitatea de reutilizare a modelului (mai ales pentru modelele din polivinilsiloxani)
scurteaza timpul de lucru clinic
1.6.3. TEHNICI INDIRECT - DIRECTE
La acestea o parte din etape se realizeaza pe model, o alta parte - intraoral. Etapele de lucru pe model sunt
executate, de regula, de catre medic, în cabinet. Se realizeaza o punte din rasina realizata pe un model
preparat minimal (model auxiliar); aceasta punte se captuseste cu un material compatibil direct intraoral.
poate fi realizat:
pornind de la amprenta dintilor stâlpi nepreparati (si, eventual, a dintilor ce vor fi extrasi si înlocuiti prin
corpul de punte, atunci când acest lucru este posibil)
pornind de la amprenta unei machete din ceara sau rasina(38) a viitoarei restaurari plasata intraoral (mai
rar) sau pe modelul de studiu (model modificat)(39)
pornind de la elemente prefabricate, adaptate la nivelul câmpului protetic (cape ori coroane din
policarbonat, acetat de celuloza, aluminiu, aliaje Sn-Ag, aliaje inoxidabile, dinti acrilici, fatete prefabricate,
etc.)
În toate cazurile se utilizeaza o amprenta a suprafetelor exterioare (extradosului) ale viitoarei restaurari
provizorii. Aceste amprente se pot realiza, dependent de tehnica de protezare provizorie - din ghips, alginate
sau elastomeri de sinteza (mai ales siliconi). Cu aceeasi utilizare se pot folosi conformatoare din folie
termoplastica (acetat de celuloza, polipropilena sau chiar ceara), realizate pe model prin adaptare manuala a
foliei plastifiate la cald sau cu ajutorul unui aparat vacuum formator. Enumeram în continuare principalele
caracteristici (avantaje si dezavantaje ale acestor sisteme de realizare ale conformatoarelor externe:
1.7.1.1. Conformatoarele din ghips
se utilizeaza îndeosebi atunci când se lucreaza pe modele realizate deasemenea din ghips. Ele permit o
repozitionare precisa, dar din cauza rigiditatii materialului trebuiesc realizate din mai multe segmente (chei)
ceea ce presupune consum mare de timp.
1.7.1.2. Amprentele cu alginat
sunt cele mai ieftine si rapid realizabile conformatoare externe, dar sunt usor deformabile si se deterioreaza
rapid din cauza sensibilitatii acestor materiale la variatiile de umiditate.
1.7.1.3. Amprentele cu siliconi:
au stabilitate mai mare volumetrica si în timp (permit turnarea a doua modele, repetarea operatiilor)
pot fi realizate fara portamprenta (siliconi chitosi), caz în care, flexibilitatea marginilor permite
îndepartarea mai usoara a rasinii polimerizate din amprenta
preiau o buna parte din caldura generata de reactia de priza a acrilatelor autopolimerizabile, ceea ce
reprezinta un avantaj pentru tehnicile directe(40)
când amprentarea se face cu siliconi transparenti, este posibila asocierea cu rasini provizorii
fotopolimerizabile(41).
În cazul în care amprentele cu siliconi chitosi pentru realizarea protezelor provizorii sunt folosite în continuare
pentru o tehnica “de spalare” cu siliconi de consistenta fluida în vederea amprentarii finale, ele trebuiesc bine
curatate si spalate de resturile de rasina care ar puntea ramâne în interior, întrucât aceste resturi pot
compromite o adeziune buna între cele doua materiale de amprenta(42).
1.7.1.4. Conformatoarele din folie termoplastica si transparenta
asigura o tehnica de lucru simpla si precisa. Se utilizeaza polipropilena sau acetatul de celuloza sub forma de
folii de aproximativ 125 / 125mm cu grosimea de 0.5mm. Polipropilena este mai buna decât acetatul de
celuloza întrucât are elasticitate mai mare si confera suprafetelor un luciu mai bun. Flexibilitatea
conformatoarelor de acest tip permite polimerizarea rasinii provizorii sub presiune ocluzala, ceea ce reduce
semnificativ timpul de adaptare ocluzala a lucrarilor rezultate. Transparenta conformatorului permite atât
controlul grosimii rasinii cât si fotopolimerizarea (când se utilizeaza rasini de acest tip). Dezavantajele acestor
conformatoare sunt legate de necesitatea investitiei pe care o reprezinta aparatul de vacuum-formare precum
si riscul mai mare de supraîncalzire a dintilor stâlpi vitali prin reactia exoterma de priza a acrilatelor (pentru
tehnicile directe).
1.7.1.5. Coroanele prefabricate
din policarbonat, acetat de celuloza sau metalice pot fi si ele asimilate unui conformator extern întrucât, în
marea majoritate a cazurilor, ele trebuiesc captusite intraoral sau pe model cu rasina provizorie
1.7.2. CONFORMATORUL INTERN
poate fi reprezentat:
de chiar câmpul protetic, pentru tehnicile cu etape clinice intermediare (directe sau indirect -
directe)
de modelul preparatiilor intraorale (tehnici indirecte)
un model pe care s-au realizat, la nivelul dintilor stâlpi, preparatii minimale (pentru tehnicile indirect
– directe). Se poate observa cu usurinta ca la metodele indirect – directe exista doua
conformatoare interne.
1.8. MATERIALE PENTRU REALIZAREA COROANELOR SI PUNTILOR PROVIZORII
1.8.1. CALITATILE UNUI MATERIAL IDEAL PENTRU REALIZAREA COROANELOR SI PUNTILOR
PROVIZORII
MANEVRABILITATE:
timp de lucru adecvat
usurinta de modelare
timp de priza scurt
BIOCOMPATIBILITATE
lipsa de
toxicitate
nealergen
lipsa reactiei exoterme de priza
STABILITATE DIMENSIONALA ÎN TIMPUL PRIZEI
USURINTA DE PRELUCRARE SI FINISARE
REZISTENTA BUNA LA FRACTURA SI
ABRAZIUNE PROPRIETATI ESTETICE BUNE:
culoare controlabila si stabila în timp
transluciditate apropiata de cea a tesuturilor dure dentare
ACCEPTABIL PENTRU PACIENT:
neiritan
t inodor
USOR DE ADAUGAT SI/SAU REPARAT
1.8.2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR FOLOSITE PENTRU PROTEZAREA DE URGENTA
Este lesne de înteles ca nu exista înca un produs comercial care sa satisfaca toate dezideratele enumerate
anterior. Problema majora pe care materialele existente nu au rezolvat-o înca în totalitate o reprezinta
modificarile dimensionale (contractia) în timpul prizei, mai mare pentru tehnicile directe. Deasemenea
majoritatea materialelor au reactie de priza exoterma si nu sunt în totalitate biocompatibile.
Din punct de vedere al structurii chimice, rasinile de protezare provizorie existente în momentul de fata se
divid în trei categorii:
POLIMETILMETACRILAT (PMMA)
POLI ALCHIL (R’) METACRILAT (PRMA)
RASINI COMPOZITE CU MICROUMPLUTURA (bis GMA)
Dintre rasinile acrilice fotopolimerizabile pentru protezare provizorie, cele de tip uretan dimetacrilat, PRMA
(SNAP), au rezistenta mecanica la fractura mai buna decât metil / etil metacrilatele (GC unifast LC(43),
TRIAD VLC MATERIAL(44)).
În fiecare dintre cele trei categorii prezentate anterior exista variante fotopolimerizabile. În TABELUL 2 sunt
prezentate proprietatile câtorva produse comerciale. Criteriul de alegere a unui produs este dependent de
obiectivele prioritare pe care proteza provizorie trebuie sa le îndeplineasca; de exemplu, pentru tehnicile
directe este necesara alegerea unui material cu o contractie de priza mai redusa si mai putin exoterm, în timp
ce realizarea unei punti provizorii întinse, prin metoda indirecta, recomanda alegerea unui material cu
rezistenta mecanica buna deoarece contractia si reactia exoterma de priza devin nesemnificative (lucrându-
se pe model).
CARACTERISTICI
MATERIAL A B C D E F G H I J K L M N
Jet (PMMA) - 2 3 1 1 3 1 2 1 1 2 1 3 1
Duralay (PMMA) 1 - 3 - - - 1 2 1 1 - 1 3 1
Trim (PRMA) 2 1 2 3 - 3 2 3 1 1 3 1 2 1
Snap (PRMA) 1 2 2 - - 2 2 3 1 1 - 1 2 1
Protemp (bis GMA) 2 1 1 2 2 1 3 3 2 2 1 1 1 2
Unifast LC (foto PRMA) - - 3 3 - - 2 1 3 1 - 2 3 2
Triad (foto URETAN 2 3 1 1 1 1 3 1 3 3 - 3 1 3
DIMETACRILAT
TABELUL 2 Caracteristici comparative ale câtorva tipuri comerciale de rasini provizorii (dupa(36))
1 = favorabil 2 = mai putin favorabil 3 = cel mai putin favorabil
A = adaptare marginala (pentru tehnica indirecta)
B = cresterea de temperatura în timpul prizei
C = toxicitate/proprietati alergogene
D = rezistenta la fractura
E = rezistenta zonelor reparate (% fata de rezistenta la fractura initiala)
F = stabilitate coloristica în lumina UV
G = usurinta de prelucrare
H = timp de lucru
I = timp de priza
J = fluiditate la umplerea unui conformator
K = contaminat de eugenolul liber
L = necesita echipamente speciale
M = miros
N = cost/unitate de volum
1.8.3. COMPOZITIA MATERIALELOR UTILIZATE PENTRU PROTEZAREA DE URGENTA
Rasinile utilizate pentru protezarea provizorie sunt alcatuite din monomer(i), initiator, umplutura si
pigmenti,.
1.8.3.1. Monomerul
Structura monomerului este aceea care confera caracteristicile determinante ale materialului. În general, cu
cât molecula de monomer este mai mare, cu atât caldura de reactie la polimerizare va fi mai redusa, dar
totodata proprietatile mecanice (rezistenta) mai slabe.
Substantele utilizate cel mai adesea ca monomeri sunt metil metacrilatul, etil metacrilatul, izobutil
metacrilatul bis GMA* si uretan dimetacrilatul. Izolate sau asociate, aceste substante pot fi convertite în
polimeri printr-un mecanism de polimerizare cu radicali liberi, însa polimerizarea nu este niciodata completa,
ceea ce duce, într-o masura variabila, la persistenta moleculelor de monomer liber. Polimerizarea prin radicali
liberi implica modificari chimice, mecanice, dimensionale si termice în material.
Moleculele libere de monomer sunt potential periculoase din punct de vedere biologic , motiv pentru care
conversia lor cât mai completa în polimeri inerti reprezinta un deziderat important. Deasemenea,
polimerizarea incompleta (initiata necorespunzator sau terminata prematur) duce la înrautatirea proprietatilor
mecanice ale materialului.
Deoarece monomerul liber prezinta întotdeauna o densitate mai mica decât cea a polimerului, toate
materialele de acest tip sufera un fenomen de contractie la polimerizare. Reactia de polimerizare este în
general exoterma iar cresterea de temperatura survine înainte ca materialul sa-si piarda complet fluiditatea.
Acest fapt determina contractie suplimentara (prin racire).
Reactia exoterma de polimerizare poate produce (mai ales pentru tehnicile directe) modificari patologice
pulpare si ale tesuturilor de vecinatate.
1.8.3.2. Initiatorul
Polimerizarea debuteaza prin formarea de radicali liberi (proces numit activare) si combinarea acestora cu
molecule de monomer. Formarea radicalilor liberi rezulta prin descompunerea unei substante chimice numita
initiator. Metoda de descompunere a initiatorului este dependenta de structura sa chimica. Substantele
utilizate în acest scop sunt peroxidul de benzoil si camforochinona.
Peroxidul de benzoil
* bis Glicidil diMetAcrilat
0
Peroxidul de benzoil se descompune în radicali liberi la peste 50 C într-un proces numit activare termica . La
0
temperaturi apropiate de 100 C însa, unele molecule de monomer se evapora si pot produce pori în materialul
care polimerizeaza. Din aceasta cauza trebuie evitata supraîncalzirea materialului la activarea termica a
initiatorului. Deasemenea, activarea termica mareste contractia finala a materialului polimerizat.
O alta metoda de activare a peroxidului de benzoil în radicali liberi este catalizarea cu ajutorul unei amine
tertiare (activator), iar procesul poarta în acest caz numele de activare chimica . În mod obisnuit,
materialele cu activare chimica se prezinta în doua recipiente, dintre care unul contine monomerul si
activatorul, iar celalalt materialul de umplutura si initiatorul. Activarea chimica necesita asigurarea unui
contact intim între moleculele de activator si cele de initiator, care se obtine printr-un amestec riguros al celor
doua componente. Oricum însa, activarea chimica este mai putin eficienta decât cea termica, ceea ce
determina persistenta unui volum mai mare de molecule de monomer liber. În consecinta, proprietatile
mecanice ale materialelor activate chimic vor fi mai slabe decât în cazul activarii termice. Deasemenea,
peroxidul de benzoil ramas nereactionat, produce în timp modificari cromatice. Pentru combaterea acestor
0
neajunsuri este recomandabila fierberea în apa, la 100 C, a lucrarilor provizorii din materiale activate chimic –
dupa polimerizarea initiala; în acest fel se elimina monomerul rezidual si se asigura descompunerea totala a
initiatorului.
Camforochinona
Camforochinona se descompune în radicali liberi în prezenta unei amine alifatice (activare chimica)
Activarea camforochinonei se poate face si în prezenta luminii albastre acest ultim caz, procesul poarta
numele de foto - activare. Materialele de acest tip prezinta doua avantaje:
porozitate redusa datorita faptului ca materialul se prezinta sub forma unei singure componente, sub forma
de pasta si nu mai necesita amestec suplimentar
timp de lucru potential nelimitat.
Limita metodei este determinata de capacitatea luminii albastre folosite pentru activare de a asigura
polimerizarea unui strat gros de material. Cu cât nuanta cromatica a materialului este mai închisa, cu atât
grosimea stratului pe care lumina îl poate polimeriza este mai redusa. Deasemenea, pentru a asigura o
contractie la polimerizare uniforma este recomandabila aplicarea spotului luminos dinspre toate suprafetele,
catre centrul restaurarii provizorii.
Procesul de polimerizare include prin propagare din ce în ce mai multe molecule de monomer. Este
important ca în aceasta faza materialul sa nu fie deformat, întrucât aceasta duce la aparitia defectelor
structurale.
Terminarea procesului de polimerizare survine nu numai prin epuizarea moleculelor de monomer liber, ci si
prin aparitia legaturilor între lanturile de polimer sau prin inactivarea radicalilor liberi provocata de contactul cu
unele substante (eugenolul, hidrochinona sau oxigenul). Încheierea precipitata a reactiei de polimerizare
trebuie evitata în scopul reducerii, pe cât posibil, a canatitatii de monomer rezidual (liber).
1.8.3.3. Materialele de umplutura
Materialele de umplutura scad reactia exotermica de polimerizare si cresc rezistenta mecanica a rasinii
polimerizate. O cantitate prea mare însa reduce maniabilitatea si capacitatea de omogenizare
corespunzatoare*, cu riscul aparitiei succesive a porilor în materialul polimerizat.
1.8.3.4. Pigmentii
Pigmentii din compozitia materialului au menirea de a-i conferi acestuia proprietati coloristice apropiate de
cele ale dintilor naturali, motiv pentru care materialele se pot prezenta în mai multe variante cromatice.
FIGURA 9 FIGURA 10
FIGURA 11 FIGURA 12
FIGURA 13 FIGURA 14
FIGURA 15
Amprenta preliminara ar fi putut fi utilizata ea însasi ca un conformator extern pentru a fi umpluta, în dreptul
dintilor interesati cu pasta de acrilat. În acest caz însa, adaptarea celor sapte microproteze ar fi fost mult mai
laborioasa.
Coroana provizorie pe dinti stâlpi de proteza partiala mobilizabila
În cazul în care dintii la care se realizeaza microproteze provizorii sunt în contact cu elemente de mentinere,
sprijin si stabilizare ale unei proteze partiale mobilizabile preexistente (brat opozant, conectori secundari,
pinteni ocluzali, crosete), suprafetele laterale si/sau ocluzala ale coroanelor provizorii trebuie sa prezinte o
morfologie care sa permita exercitarea functiilor de care aminteam (praguri orale, lacasuri pentru pinteni,
convexitati vestibulare pentru crosete). Realizarea acestor detalii de morfologie este dificila si presupune în
general utilizarea de tehnici direct - indirecte (45):
Se modeleaza (intraoral sau , mai bine, folosind un model auxiliar pe care se realizeaza o preparatie
minimala), doua cape din acrilat autopolimerizabil* cu grosime redusa (circa 0.4 mm).
Se adauga acrilat autopolimerizabil în stare plastica la nivelul suprafetelor exterioare ale capelor si se
“stanteaza” direct, intraoral, zonele adiacente ale protezei partiale, dupa vaselinare prealabila. În rasina se vor
imprima astfel lacasurile pentru pinteni, pragul pentru contracroset, etc..
Se izoleaza apoi preparatiile cu ulei de vaselina si se captusesc cele doua cape si la nivelul intradosului,
pentru a realiza o buna adaptare interna si marginala.
Dupa prelucrare si finisare, una dintre cele doua coroane obtinute se utilizeaza pentru acoperirea provizorie a
preparatiei iar cea de-a doua va fi folosita de tehnicianul dentar ca macheta pentru realizarea microprotezei
finale. Etapa de finisare trebuie sa se realizeze cu prudenta pentru a nu compromite suprafetele de contact
dintre microproteza si proteza partiala mobilizabila suprajacenta. Deoarece coroana provizorie va fi solicitata
suplimentar, cimentarea ei trebuie sa utilizeze un material cu proprietati mecanice bune cum ar fi cimenturile
de tip eugenat de zinc armate (cu rasini† sau Al ‡
3 2O ).
Coroane provizorii cu agregare intraradiculara
MATERIALE SI INSTRUMENTAR (SUPLIMENTAR)
Sârma (vipla de 0.8 – 1 mm diametru, agrafa metalica de birou) sau un sistem prefabricat de armare
(pivoturi radiculare).
*de exemplu, produsul DURALAY (Reliance Dental Mfg. Co.) are avantajul, în raport cu alte acrilate
autopolimerizabile, ca poate fi modelat prin aditie cu pensula de mici cantitati de pasta
† I.R.M. (Caulk) este un ciment ZOE armat cu 20% polimetilmetacrilat (PMMA)
‡ ciment de tip EBA
Cleste crampon
Pietre de corindon
Conuri de hârtie sau mese de vata pentru toaleta preparatiilor radiculare
ETAPE DE LUCRU
Se adapteaza, dupa tehnica prezentata anterior, o capa de celuloid, coroana de policarbonat (FIGURA
20), etc. Conformatorul extern poate fi realizat si prin copiere (amprentare) sau cu o matrice vacuum –
formata.
Se adapteaza un fragment de sârma de vipla (2.5 – 3 cm) pe toata lungimea preparatiei radiculare. Daca
sârma are diametru prea mare, capatul ei poate fi conicizat cu un disc de carborund montat în piesa
dreapta (FIGURA 16 - FIGURA 19).
Se marcheaza cu creionul lungimea portiunii intraradiculare si se realizeaza, la mica distanta coronar de
0
marcaj, cu clestele crampon, o ansa de aproape 180 . Portiunea de sârma neutilizata se sectioneaza cu
clestele crampon sau cu discul de carborund.
Se controleaza, cu sârma de armare pe loc (aplicata intraradicular), daca bucla de retentie nu împiedica
insertia completa a conformatorului coronar.
Se izoleaza prin badijonare cu vaselina solida preparatia radiculara (folosind mese de vata sau conuri de
hârtie), dintii vecini si gingia adiacenta.
Se prepara pasta de acrilat si se aplica în interiorul conformatorului (capa, coroana de policarbonat,
amprenta sau matrice vacuum formata. Cu un ac Lentullo gros, la viteza redusa, se introduce pasta de
acrilat si în preparatia radiculara, dupa care se introduce sârma de armare.
Pasta de acrilat care reflueaza se îndeparteaza imediat. Când materialul de captusire atinge faza
elastica (2 – 2½ minute intraoral), coroana se îndeparteaza de pe preparatie.
0
Coroana se introduce în apa calda (circa 37 C) pentru 5 minute.
Se marcheaza cu creionul marginea cervicala a microprotei dupa care se reduce si se finiseaza, în
limitele conturului trasat, cu ajutorul frezelor pentru acrilat, discurilor de carborund si flexibile, marginea
cervicala a microprotezei.
Se realizeaza, cu acelasi instrumentar abraziv si folosind hârtie de articulatie, adaptarea ocluzala, statica
si dinamica a microprotezei
Se face finisarea, lustruirea si cimentarea provizorie a microprotezei(FIGURA 21FIGURA 22).
FIGURA 16 FIGURA 17 FIGURA 18 FIGURA 19
FIGURA 23
1.10.3. Incrustatia provizorie
În mod obisnuit, preparatiile pentru incrustatii se obtureaza provizoriu cu gutaperca. Numai în cazul în care
insertia microprotezelor definitive trebuie amânata pentru o perioada mai îndelungata este justificata
protezarea provizorie. Pentru microproteze solidarizate este recomandabila o tehnica inidrecta,
asemanatoare celei descrise pentru coroana partiala.
În cazul microprotezelor izolate este preferabila tehnica directa.
MATERIALE SI INSTRUMENTAR (SUPLIMENTAR)
Matrice si portmatrice circulara (Tofflemire)
Pene
Fuloare pentru amalgam
Excavator bucal
ETAPE DE LUCRU
Prezentam, în cele de mai jos, tehnica de lucru pentru preparatii cu componenta verticala (clasa a II-a, a III-a
sau mai complexe).
Se aplica matricea, portmatricea si penele interproximale, ca pentru orice obturatie de amalgam.
Adaptarea
cervicala perfecta a matricei la periferia preparatiei este esentiala. Este posibila si adaptarea ocluzala a
matricei. Pentru aceasta trebuiesc îndeplinite urmatoarele conditii:
Portmatricea trebuie sa aiba dimensiuni reduse (miniatur)
Portmatricea se aplica pe fata vestibulara
Matricea se îngusteaza pâna la nivelul suprafetelor de contact ale dintelui pe care se aplica
Se verifica, în final, daca ansamblul matrice – portmatrice nu interfera în IM
Se izoleaza, cu vaselina solida, preparatia, matricea si eventual dintii vecini, antagonisti si partile moi
care risca
Pentru a putea fi usor manipulata ulterior, incrustatia va fi prevazuta cu un sistem de dezinsertie. Se
foloseste pentru aceasta un fragment de 2 – 3 cm de ata dentara ale carui capete se introduc în
cavitatea (cavitatile) verticale. Bucla rezultata va depasi fata ocluzala a dintelui preparat.
Se pregateste pasta de acrilat (preferabil de tip PRMA), se modeleaza cu degetele sub forma de con, se
aplica si se condenseaza în cavitate cu ajutorul unui fuloar mare pentru amalgam. Daca matricea a fost
adaptata ocluzal se cere pacientului sa ocluda în IM, dupa care, cu ajutorul unui excavator activ se
îndeparteaza excesul ocluzal de material.
Procesul de polimerizare se monitorizeaza continuu, cu ajutorul unei sonde parodontale. Înainte ca
materialul sa devina complet rigid, microproteza se îndeparteaza prin tractiune cu pensa asupra ansei
realizate de firul interdentar.
0
Microproteza se introduce în apa calda (circa 37 C) pentru 5 minute.
Se marcheaza cu creionul marginile cervicale.
Incrustatia se adapteaza în limitele conturului trasat,.
Se face controlul ocluzal si retusuirile necesare. În aceasta etapa este recomandabila prudenta, pentru
ca slefuirile ocluzale sa nu intereseze si smaltul dintelui. Se face apoi finisarea, lustruirea si cimentarea
provizorie a microprotezei. Capetele ansei de ata dentara se sectioneaza cu lama unui bisturiu.
1.10.4. Fatete vestibulare provizorii
În cazul realizarii de fatete vestibulare din ceramica pot aparea situatii în care este necesara protezarea
provizorie(46)(47). Aceste situatii sunt legate de:
deziderate estetice majore
preparatii subgingivale la care poate aparea riscul de proliferare a gingiei peste praguri
includerea în preparatii a stopurilor ocluzale (de exemplu, realizarea de fatete vestibulare la dintii frontali
mandibulari)(48)(49).
Protezarea provizorie se asigura în aceste cazuri prin fatete din rasini compozite realizate extemporaneu si
2
cimentate adeziv (cu materiale compozite pentru cimentare) în trei puncte, cu suprafata de circa 1 mm . Se
mai pot utiliza în acelasi scop si rasini acrilice auto(50) - sau foto - polimerizabile(51).
Realizarea propiu-zisa a fatetelor se face, în cazul unor microproteze izolate, prin modelare libera (cu spatula,
fara conformator). Conformatorul, ca si utilizarea tehnicilor indirecte sunt recomandabile îndeosebi în cazul
unor restaurari multiple.
1.11. TEHNICI DE REALIZARE A PUNTILOR PROVIZORII
Cu exceptia puntilor provizorii “de urgenta”, la care tehnicile directe sunt optiunea de electie, în cazul puntilor
tranzitorii (de protectie, mentinere sau testare) ori al puntilor de asteptare (temporizare) se opteaza mai
curând pentru metode indirect - directe ori indirecte întrucât realizarea directa, intraorala a corpului de punte
pune probleme tehnice delicate.
1.11.1. TEHNICI DIRECTE
FIGURA 24 FIGURA 25
Etape:
Conformatorul intern se obtine prin duplicarea modelului de studiu * si realizarea, pe acest model duplicat din
ghips, a unor preparatii minimale la nivelul dintilor stâlpi (preparatiile se realizeaza supragingival chiar daca
limita cervicala reala se plaseaza subginigval !).
Conformatorul extern se realizeaza în mod obisnuit pe un alt model, la nivelul caruia s-a modelat din ceara
conturul viitoarelor restaurari (model diagnostic). Conformatorul cel mai usor de utilizat este unul din folie
transparenta vacuum formata, însa pot exista si alte variante (vezi 1.6). Se verifica adaptarea conformatorului
extern pe modelul cu preparatiile.
Se izoleaza modelul cu o solutie separatoare ghips - rasina, aplicata cu pensula în strat subtire si uniform.
Uscarea solutiei separatoare se poate grabi cu jet de aer la presiune redusa, pentru a nu îndeparta în
totalitate stratul izolator. Facultativ, se marcheaza cu un creion moale, dupa uscarea completa a solutiei
separatoare, limita cervicala a preparatiilor.
Se prepara rasina provizorie si se aplica în conformatorul extern (cel mai bine cu ajutorul unei seringi de
polipropilena cu diametrul orificiului de 2 - 3 mm) evitând înglobarea bulelor de aer în material prin
aplicarea metodica a materialului, de la un capat catre celalalt al conformatorului si prin pastrarea
permanenta a contactului dintre vârful seringii si rasina din conformator. Trebuie evitat excesul de
material (conformatorul nu se umple decât pâna la nivelul marginii gingivale a dintilor stâlpi.
Se insera conformatorul extern pe modelul cu preparatiile, mentinându-se în pozitie cu ajutorul unor inele
0
de cauciuc. , dupa care întreg ansamblul se introduce în apa calda la circa 40 C pentru 5 minute. Este
utila
pentru aceasta etapa o baie de polimerizare sub presiune, caz în care se aplica 0.15 MPa (20 psi).
Se îndeparteaza conformatorul extern, apoi modelul din ghips (conformatorul intern). Daca ghipsul este
aderent la acrilat, se utilizeaza discuri de carborund pentru a fragmenta modelul. În cazul în care în
interiorul elementelor de agregare ramân bonturile din ghips este indicata mentinerea lor în timpul
prelucrarii marginale a lucrarii provizorii, deoarece marcajul care s-a facut cu creionul pe model usureaza
identificarea limitei cervicale a elementelor de agregare. Prelucrarea marginala se face cu ajutorul unei
freze conice, extradure, pentru acrilat, actionate dinspre exterior, tangent la suprafetele laterale ale
microprotezelor de
Prezentam în rândurile de mai jos numai etapele de realizare ale unei punti provizorii din rasina (acrilica sau
compozita), cea mai frecventa alternativa indirecta.
Materiale si instrumentar (suplimentar fata de cele prezentate anterior (1.9))
Cheie de culori proprie rasinii utilizate
Hidrocoloid ireversibil (alginat) pentru amprenta
Bol de cauciuc
Spatula pentru prepararea ghipsului si a alginatului
Portamprenta
Ghips cu priza rapida
Masa vibratorie
Conformator extern. Acesta se realizeaza în mod obisnuit (dupa cum aratam si mai sus) pe un alt model,
la nivelul caruia s-a modelat din ceara conturul viitoarelor restaurari (model diagnostic).
Etape clinice
Dupa stabilirea culorii viitoarei punti provizorii si prepararea dintilor stâlpi se pregateste o portamprenta
(lingura universala eventual individualizata). În general este suficienta amprentarea unui sector de
arcada, având însa grija ca amprenta sa cuprinda cel putin câte un dinte nepreparat de fiecare parte a
câmpului protetic. Existenta pe model a acestor dinti permite repozitionarea precisa a conformatorului
extern la nivelul câmpului protetic.
Se realizeaza evictiunea gingivala acolo unde este necesar (pentru preparatii subginigvale)
Se realizeaza amprenta cu alginat. Este posibil ca în timp ce asistenta toarna în aceasta amprenta
ghipsul de model, medicul sa realizeze amprentarea pentru lucrarea protetica finala.
Daca se utilizeaza un ghips cu priza rapida demularea se poate realiza dupa circa 8 minute. Se socleaza
modelul si se verifica adaptarea corecta (completa si pasiva) a conformatorului extern la nivelul câmpului
protetic si al dintilor nepreparati.
Se izoleaza modelul cu o solutie separatoare ghips - rasina
Se prepara rasina provizorie (e.g. PMMA) si se aplica în conformatorul extern
Se insera modelul din ghips în conformatorul extern încarcat anterior cu acrilat si se mentine în pozitie cu
0
ajutorul unor inele de cauciuc, dupa care întreg ansamblul se introduce în apa calda la circa 40 C pentru
5
minute. Este utila pentru aceasta etapa o baie de polimerizare sub presiune, caz în care se aplica 0.15
MPa (20 psi).
Se îndeparteaza conformatorul extern, apoi modelul din ghips (conformatorul intern).
Se îndeparteaza excesul de acrilat cu o freza conica extradura pentru acrilat si discuri abrazive pe suport
flexibil.
Se contureaza, folosind acelasi instrumentar, conectorii dintre elemenele de agregare si corpul de punte.
Se finiseaza si se lustruieste puntea provizorie.
Se curata si se dezinfecteaza restaurarea conform procedurilor uzuale.
Se verifica intraoral adaptarea puntii provizorii:
insertia completa
adaptarea cervicala; daca se constata o adaptare necorespunzatoare se poate realiza o captusire
directa, intraorala a elementelor de agregare.
ariile de contact cu dintii vecini
conturul suprafetelor laterale
adaptarea ocluzala
Se relustruieste
Se curata si se dezinfecteaza înca odata, dupa care se cimenteaza provizoriu.
Prezentarea altor tehnici de realizare a lucrarilor protetice cu ajutorul laboratorului nu-si gaseste locul într-o
evaluare a metodelor de protezare provizorie, întrucât ea constituie în sine un important capitol al proteticii
dentare. Ne vom multumi sa enumeram câteva tipuri de astfel de restaurari: puntea acrilica - STOPA, puntea
adeziva LA ROCHETTE, puntea colata MARYLAND-LIVADITIS (FIGURA 26 – 28), s.a
* DURAPHAT
† TEMP BOND (Kerr)
Desi au existat studii care au sustinut ipoteza conform careia cimenturile provizorii cu eugenol ar inhiba priza
siliconilor de aditie, cercetari mai recente infirma aceasta supozitie(61).
Descimentarea lucrarilor fixate cu materiale provizorii se poate realiza în siguranta prin folosirea clemelor de
diga, aplicate la marginea microprotezelor. În prealabil, microprotezele respective se acopera cu o lama de
cauciuc pentru diga. Mobilizarea se realizeaza prin tractiunea cervico - incizala (ocluzala) a clemelor cu
ajutorul
1 Malone WFP, Koth DL, Tylman’s Theory and Practice of Fixed Prosthodontics, 8-th. Ed., Ishiyaku EuroAmerica Inc., 1989, 255-70
2 Bral M, Periodontal considerations for provisional restorations. Dent Clin North Am, 1989 Jul, 33:3, 457-77
3 Hornbrook DS, Provipont & Provilink. Maximizing aesthetics and function when fabricating provisional restorations. Signature, 1995
Summer,10-6
4 Ferencz JL, Maintaining and enhancing gingival architecture in fixed prosthodontics. J Prosthet Dent, 1991 May, 65:5, 650-7
5 Sze AJ, Duplication of anterior provis ional fixed partial dentures for the final restoration. J Prosthet Dent, 1992 Aug, 68:2, 220-3
6 Martignoni M, Schönenberger A, Precision Fixed Prosthodontics: Clinical and Laboratory Aspects, Quintessence Pub., ANUL,
PAGINA?
7 Allan DN, Foreman PC, Crown & Bridge Prosthodontics An Illustrated Handbook, Bristol, Wright, p.133,
1986 8 Rice RT; Jackson CR, Tooth buildup prior to endodontic treatment. Quintessence Int, 1992 May,
23:5, 341-4 9 Parker HM, Psychological implications of provisional prostheses. Dent Clin North Am, 1989
Jul, 33:3, 343-53
10 Koumjian JH; Nimmo A, Evaluation of fracture resistance of resins used for provisional restorations. J Prosthet Dent, 1990 Dec,
64:6, 654-7
11 Chee WW; Donovan TE; Daftary F; Siu TM, The effect of vacuum-mixed autopolymerizing acrylic resins on porosity and
transverse strength. J Prosthet Dent, 1988 Oct, 60:4, 517-9
12 Fehling AW; Neitzke C, A direct provisional restoration for decreased occlusal wear and improved marginal integrity: a hybrid
technique. J Prosthodont, 1994 Dec, 3:4, 256-60
13 Osman YI; Owen CP, Flexural strength of provisional restorative materials. J Prosthet Dent, 1993 Jul, 70:1, 94-6
14 Hazelton LR; Nicholls JI; Brudvik JS; Daly CH, Influence of reinforcement design on the loss of marginal seal of provisional fixed
partial dentures. Int J Prosthodont, 1995 Nov-Dec, 8:6, 572-9
15 Hazelton LR; Brudvik JS, A new procedure to reinforce fixed provisional restorations. J Prosthet Dent, 1995 Jul, 74:1, 110-3
16 Powell DB; Nicholls JI; Yuodelis RA; Strygler H, A comparison of wire- and Kevlar-reinforced provisional restorations. Int J
Prosthodont, 1994 Jan-Feb, 7:1, 81-9
17 Koumjian JH; Firtell DN; Nimmo A, Color stability of provisional materials in vivo. J Prosthet Dent, 1991 Jun, 65:6, 740-2
18 Finger IM; Guerra LR, Provisional restorations in maxillofacial prosthetics. Dent Clin North Am, 1989 Jul, 33:3, 435-55
19 HÂurzeler MB; Strub JR, Combined therapy for teeth with furcation involvement used as abutments for fixed restorations. Int J
Prosthodont, 1990 Sep-Oct, 3:5, 470-6
20 Hochwald DA, Surgical template impression during stage I surgery for fabrication of a provisional restoration to be placed at stage
II surgery. J Prosthet Dent, 1991 Dec, 66:6, 796-8
21 Federick DR, Provisional/transitional implant-retained fixed restorations. J Calif Dent Assoc, 1995 Mar, 23:3, 19-22, 24, 26
22 Zinner ID; Panno FV; Pines MS; Small SA, First-stage fixed provisional restorations for implant prosthodontics. J Prosthodont, 1993
Dec, 2:4, 228-32
23 Zinner ID; Small SA; Panno FV; Pines MS, Provisional and definitive prostheses following sinus lift and augmentation procedures.,
Implant Dent, 1994 Spring, 3:1, 24-8
24 Callan DP; Strong SM, Immediate aesthetic provisionalization for the dental implant patient. Pract Periodontics Aesthet Dent, 1991
Oct, 3:7, 17-21
25 Neale D; Chee WW, Development of implant soft tissue emergence profile: a technique. J Prosthet Dent, 1994 Apr, 71:4, 364-8
26 Breeding LC; Dixon DL, Transfer of gingival contours to a master cast. J Prosthet Dent, 1996 Mar, 75:3, 341-3
27 Moscovitch MS; Saba S, The use of a provisional restoration in implant dentistry: a clinical report. Int J Oral Maxillofac Implants,
1996 May-Jun, 11:3, 395-9
28 Williamson RT; Beeman CS, Orthodontic correction of maxillary flaring using provisional restorations. Pract Periodontics Aesthet
Dent, 1995 Jan-Feb, 7:1, 75-82; quiz 84
29 Yalisove IL, Selected case studies to illustrate versatility of provisional removable prostheses. Dent Clin North Am, 1989 Jul, 33:3,
511-29
30 Lim HD, Making an alternative occlusal splint. J Prosthet Dent, 1992 Apr, 67:4, 572-3
31 DaBreo EL; Ghalichebaf M, Provisional restoration for a patient with cleft lip and palate: a clinical report. J Prosthet Dent, 1990
Feb, 63:2, 119-21
32 Deines DN, Direct provisional restoration technique. J Prosthet Dent, 1988 Apr, 59:4, 395-7
33 Moulding MB; Teplitsky PE, Intrapulpal temperature during direct fabrication of provisional restorations. Int J Prosthodont, 1990 May-
Jun, 3:3, 299-304
34 Moulding MB; Loney RW, The effect of cooling techniques on intrapulpal temperature during direct fabrication of provisional
restorations. Int J Prosthodont, 1991 Jul-Aug, 4:4, 332-6
35 Moulding MB; Loney RW; Ritsco RG, Marginal accuracy of provisional restorations fabricated by different techniques. Int J
Prosthodont, 1994 Sep-Oct, 7:5, 468-72
36 Rosenstiel SF, Land MF, Fujimoto J, Contemporary Fixed Prosthodontics, ed 2, Mosby, 1995
37 Moulding MB; Loney RW; Ritsco RG, Marginal accuracy of indirect provisional restorations fabricated on poly(vinyl siloxane)
models. Int J Prosthodont, 1994 Nov-Dec, 7:6, 554-8
38 Breeding LC; Dixon DL, Use of light-polymerizing restorative materials in diagnostic cast modification procedures. J Prosthet
Dent, 1994 Sep, 72:3, 331-3
39 Bowley JF; Stockstill JW; Attanasio R, A preliminary diagnostic and treatment protocol. Dent Clin North Am, 1992 Jul, 36:3, 551-68
40 Tjan AH; Grant BE; Godfrey MF 3d, Temperature rise in the pulp chamber during fabrication of provisional crowns, J Prosthet
Dent, 1989 Dec, 62:6, 622-6
41 Liebenberg WH, Reducing marginal flash in the fabrication of direct provisional restorations: a new technique using light- cured
resin and transparent silicone. J Can Dent Assoc, 1995 Aug, 61:8, 708-13
42 Tjan AH, Effect of contaminants on the adhesion of light-bodied silicones to putty silicones in putty-wash impression technique. J
Prosthet Dent, 1988 May, 59:5, 562-7
43 Gegauff AG; Wilkerson JJ, Fracture toughness testing of visible light- and chemical-initiated provisional restoration resins. Int J
Prosthodont, 1995 Jan-Feb, 8:1, 62-8
44 Passon C; Goldfogel M, Direct technique for the fabrication of a visible light-curing resin provisional restoration. Quintessence Int,
1990 Sep, 21:9, 699-703
45 Elledge DA, Schorr BL; A provisional and new crown to fit into a clasp of an existing removable partial denture; J Prosthet Dent,
1990 May, 63:5, 541-4
46 Burke FJ, Provisional restoration of veneer preparations. Dent Update, 1993 Dec, 20:10, 433-4
47 Liebenberg WH, Multiple porcelain veneers: a temporization innovation--the peripheral seal technique. J Can Dent Assoc, 1996
Jan, 62:1, 70-8
48 Nixon RL, Mandibular ceramic veneers: an examination of diverse cases integrating form, function, and aesthetics. Pract
Periodontics Aesthet Dent, 1995 Jan-Feb, 7:1, 17-26; quiz 28
49 Nixon RL, Mandibular ceramic veneers: an examination of complex cases. Pract Periodontics Aesthet Dent, 1995 May, 7:4, 17-28;
quiz 30
50 Elledge DA; Hart JK; Schorr BL, A provisional restoration technique for laminate veneer preparations. J Prosthet Dent, 1989 Aug,
62:2, 139-42
51 Rada RE; Jankowski BJ, Porcelain laminate veneer provisionalization using visible light-curing acrylic resin. Quintessence Int, 1991
Apr, 22:4, 291-3
52 Williamson RT, Using the existing prosthesis as a provisional restoration. J Am Dent Assoc, 1995 Jan, 126:1, 107-10
53 Tjan AH; Tjan AH; Grant BE, Marginal accuracy of temporary composite crowns. J Prosthet Dent, 1987 Oct, 58:4, 417-21
54 Jordan RD; Aquilino SA; Leary JM, Immediate fixed partial dentures. J Prosthet Dent, 1988 Nov, 60:5, 529-31
55 Federick DR, The provisional fixed partial denture. J Prosthet Dent, 1975 Nov, 34:5, 520-6
56 Breeding LC; Dixon DL, A bonded provisional fixed prosthesis to be worn after implant surgery. J Prosthet Dent, 1995 Jul, 74:1,
114-6
57 Suzuki S; Cox CF; White KC, Pulpal response after complete crown preparation, dentinal sealing, and provisional restoration.
Quintessence Int, 1994 Jul, 25:7, 477-85
58 Pashley EL; Comer RW; Simpson MD; Horner JA; Pashely DH; Caughman WF, Dentin permeability: sealing the dentin in crown
preparations. Oper Dent, 1992 Jan-Feb, 17:1, 13-20
59 Pashley EL; Comer RW; Simpson MD; Horner JA; Pashely DH; Caughman WF, Dentin permeability: sealing the dentin in crown
preparations. Oper Dent, 1992 Jan-Feb, 17:1, 13-20
60 Lewinstein I; Daniel Z; Azaz B; Gedalia I, Effect of fluoride varnish on the retentive strength of provisional crowns luted with
various temporary cements. J Prosthet Dent, 1992 Nov, 68:5, 733-6
61 Jones RH; Cook GS; Moon MG, Effect of provisional luting agents on polyvinyl siloxane impression material. J Prosthet Dent, 1996
Apr, 75:4, 360-3