Ipgssm

Data
GOODMILLS ROMANIA SRL Versiunea Cod

elaborarii
02.03.201
INSTRUCTIUNE PROPRIE 01/2018 ISSM 02
8
INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND SECURITATEA Pagini:
SI SANATATEA IN MUNCA 1/33
Aprobat,
Director
Velikov Iliya Atanasov
________________
INSTRUCTIUNI GENERALE
PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

Data
elaborarii
02.03.201
8
Cuprins:
Capitolul I – Prevederi generale........................................................................................3

Capitolul II – Informatii privind activitatile specifice societatii ......................................5
Capitolul III – Legislatia de securitate si sanatate in munca.............................................5
Capitolul IV - Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei SSM...8
Capitolul V – Sistemul de munca. Obligatii generale.....................................................10
Sectiunea A – Executantul...........................................................................................10
Sectiunea B – Sarcina de munca..................................................................................14
Sectiunea C – Mijloacele de productie.........................................................................15
Sectiunea D – Mediul de munca..................................................................................21
Capitolul VI – Riscurile specifice unitatii.......................................................................22

Capitolul VII - Masuri privind acordareaprimului ajutor................................................22
Capitolul VIII – Accidente de munca si boli profesionale..............................................23
Capitolul IX – Obligatiile angajatorului..........................................................................25
Capitolul X – Dispozitii finale.........................................................................................25
Anexa I.P.G.S.S.M. – Testare .........................................................................................25

Data
elaborarii
02.03.201
8
Instructiuni generale
privind securitatea si sanatatea in munca
Capitolul I – Prevederi generale
1. Pregatirea si instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca este parte componenta a

pregatirii profesionale si are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si
sanatate in munca.
2. Instruirea lucratorilor in acest domeniu cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica;
3. Instruirea introductiv-generala se face:
a) la angajarea lucratorilor (prin lucrator se intelege: persoana angajata de catre un angajator,
potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si
ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza
activitati casnice);
b) lucratorilor detasati de la o alta unitate la GOODMILLS ROMANIA S.R.L.;
c) lucratorilor delegati de la o alta unitate la GOODMILLS ROMANIA S.R.L.;
d) lucratorilor pusi la dispozitia GOODMILLS ROMANIA S.R.L. de catre un agent de
munca temporar.
4. Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice
societatii GOODMILLS ROMANIA S.R.L., riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si
masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul unitatii.
5. Instruirea introductiv-generala se face de catre un reprezentant al Serviciului intern de
prevenire si protectie care se afla in contract cu societatea GOODMILLS ROMANIA S.R.L.
6. Instruirea introductiv-generala se face individual, sau in grupuri de cel mult 20 de
persoane.
7. Durata instruirii introductiv-generale este de 4 ore, cu exceptia angajatilor altor unitati si a
vizitatorilor, carora li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie
din unitate. Pentru angajatii cu timp partial de munca (de 2, 4 sau 6 ore/zi), durata instruirii va fi tot de 4
Data
elaborarii
02.03.201
8
ore, repartizate pe mai multe zile lucratoare succesive, astfel incat sa nu se depaseasca programul de
lucru stabilit prin contractul individual de munca.
8. Se asigura, pentru lucratorii avand o relatie de munca cu durata determinata sau cu caracter
interimar, acelasi nivel de protectie de care beneficiaza ceilalti angajati ai unitatii noastre.
9. In cadrul instruirii introductiv-generale se expun urmatoarele probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate in munca;
b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in
munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor.
10. Instruirea introductiv-generala se finalizeaza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza
de test, conform Anexei la prezentele instructiuni.
11. Rezultatul verificarii se consemneaza in fisa de instruire.
12. Lucratorii nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea
introductiv-generala.
13. Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul
instruit si de catre persoana care a efectuat si a verificat instruirea (conducatorul locului de munca si
reprezentantul Serviciului intern de prevenire si protectie).
14. Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi
insotita de o copie a fisei de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii, in urma
examenului medical la angajare.
15. Instruirea la locul de munca se face a doua zi dupa instruirea introductiv – generala, timp
de 4 ore, de catre conducatorul locului de munca, in baza Instructiunilor specifice activitatii desfasurate
de catre lucratorul respectiv. Pentru angajatii cu timp partial de munca (de 2, 4 sau 6 ore/zi), durata
instruirii la locul de munca va fi tot de 4 ore, repartizate pe mai multe zile lucratoare succesive, astfel
incat sa nu se depaseasca programul de lucru stabilit prin contractul individual de munca.
16. Instruirea periodica se realizeaza de catre conducatorul locului de munca, timp de 1 ora, in
baza tematicii specifice activitatii desfasurate de lucratorul respectiv, la intervalele stabilite prin
Programul de instruire – testare.
17. Instruirea suplimentara se realizeaza de catre conducatorul locului de munca, timp de 4
ore, in urmatoarele situatii:
a) cand un lucrator a lipsit peste 30 zile lucratoare;
b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind
activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor
proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
Data
elaborarii
02.03.201
8
c) la reluarea activitatii dupa un accident de munca;

d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau proceduri de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
18. Pentru lucratorii pusi la dispozitie in baza unui contract de punere la dispozitie, utilizatorul
acestora are obligatia sa asigure salariatilor temporari aceleasi drepturi cu cele ale salariatilor proprii,
conferite de lege, de regulamentul intern sau de contractul colectiv de munca aplicabil utilizatorului,
precum si de reglementarile specifice din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
19. Pentru lucratorii din unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de contract de
prestari de servicii la societatea GOODMILLS ROMANIA S.R.L., Serviciul intern de protectie si
prevenire va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice, riscurile generale pentru
securitate si sanatate in munca, masurile de prevenire si prevederile Regulamentului Intern.
20. Instruirea lucratorilor din unitati din exterior se consemneaza in fisa de instruire colectiva.
Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va pastra de catre
Serviciul intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre
angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.
21. Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei
referitoare la securitate si sanatate in munca vor fi insotiti de catre un reprezentant desemnat de catre
angajator, fara a se intocmi fisa de instruire.
Capitolul II – Informatii privind activitatile specifice

Societatii GOODMILLS ROMANIA S.R.L.
22. Societatea GOODMILLS ROMANIA S.R.L. este o unitate care are ca obiect principal de
activitate “Fabricarea produselor de morarit” - cod CAEN 1061.
23. GoodMills Romania S.R.L este o companie cu o lunga traditie pe piata de morarit si
panificatie, fiind una din cele mai vechi fabrici de profil din tara. In timp, compania si-a diversificat
portofoliul de produse si a investit in construirea unei fabrici moderne cu o capacitate de productie mai
mare, oferind astazi clientilor sai preparate sanatoase si gustoase, precum: paine proaspata, toast, fainuri,
cereale, produse congelate si paste fainoase.

Data
elaborarii
02.03.201
8
Capitolul III – Legislatia de securitate si sanatate in munca
24. In perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, legislatia nationala a fost

armonizata cu Directivele Europene.
25. Structura sistemului legislativ national cuprinde:
a) elementul generator: Constitutia Romaniei;
b) legislatia primara: Codul Muncii (Legea nr. 53/2003 republicata si modificata), Legea
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si Hotarari ale Guvernului, caracterizate prin
faptul ca stabilesc cadrul general, principiile si regulile de baza in acest domeniu, Legea nr.
346/2002 privind asigurarea de accidente si boli profesionale (republicata si modificata),
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de
munca (modificata) etc.;
c) legislatia secundara: Normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in
munca aprobate prin HG nr. 1425/2006 si norme ale altor legi din domeniu, Standardele de
securitate a muncii, Ordine emise de Ministerul Muncii si Egalitatii de Sanse;
d) legislatia tertiara: instructiunile de securitate a muncii (generale si specifice), elaborate de
catre agentii economici si care sunt obligatorii numai in cadrul acestora.
26. Legea securitatii si sananatii in munca nr. 319/2006, transpune in legislatia nationala
prevederile Directivei 89/391/CEE. Scopul acestei legi este instituirea de masuri privind promovarea
imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
27. In cadrul acestei legi se prezinta principiile generale referitoare la:
a) prevenirea riscurilor;
b) protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
c) eliminarea factorilor de risc de accidentare;
d) informarea, consultarea si participarea echilibrata la munca;
e) instruirea lucratorilor si a reprezentantilor acestora.
28. Potrivit acestei legi, angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea
lucratorilor in toate aspectele legate de munca.
29. Implementarea masurilor de securitate si sanatate in munca se face pe baza urmatoarelor
principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om;

Data
elaborarii
02.03.201
8
e) adaptarea la progresul tehnic;

f) inlocuirea a ceeace este periculoscuceea ce nu este periculossaucuceea ce este mai
putinpericulos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii,
conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h) adaptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
30. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca locul de munca (prin loc de munca se
intelege: locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile unitatii, inclusiv orice alt loc din
aria unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii), sunt stabilite de Hotararea de
Guvern nr. 1091/2006, care prevede:
a) instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si construite astfel incat sa nu prezinte pericol
de incendiu sau explozie, lucratorii trebuind sa fie protejati impotriva riscului de
accidentare prin atingere directa sau indirecta;
b) caile de iesire in caz de urgenta trebuie sa ramana in permanenta libere si sa conduca cat
mai repede si direct posibil in aer liber. Numarul si amplasarea usilor si cailor de iesire
depinde de utilizare, dimensiunile locului de munca, echipament si de numărul maxim de
persoane ce pot fi prezente. Aceste usi trebuie sa fie semnalizate in conformitate cu
prevederile legii si sa se deschida spre exterior, nefiind permise usi glisante sau turnante;
c) ventilatia la locul de munca in spatii inchise trebuie sa asigure necesarul de aer proaspat,
iar in cazul folosirii unui sistem de ventilatie fortata, acesta trebuie mentinut permanent in
stare de functionare iar avariile trebuie semnalizate de un sistem de control. Daca se
utilizeaza instalatii mecanice de ventilare sau aer conditionat, aparatele trebuie dispuse
astfel incat sa nu provoace discomfort lucratorilor;
d) ferestrele si luminatoarele trebuie concepute in raport cu echipamentul sau trebuie
prevazute cu dispozitive ce permit curatarea lor fara riscuri pentru lucratori. De asemenea,
ele trebuie create astfel incat sa ofere lucratorilor posibilitatea de a le deschide, inchide,
regla sau fixa in conditii de securitate;
e) dimensiunea incaperilor si volumul de aer trebuie sa asigure libertatea de miscare la postul
de lucru. Aceste dimensiuni trebuie sa-i permita lucratorului executarea sarcinilor de
munca fara riscuri pentru siguranta si securitate;
f) temperatura din incaperile ce contin posturi de lucru trebuie sa fie adecvata organismului
uman, tinandu-se seama de metodele de lucru utilizate si de cerintele fizice impuse
lucratorilor;
Data
elaborarii
02.03.201
8
g) vestiarele trebuie sa fie usor accesibile, sa aiba capacitate suficienta si dotari care sa
permita fiecarui lucrator sa isi incuie imbracamintea personala in timpul programului de
lucru;
h) locurile de munca trebuie dotate astfel incat lucratorii sa aiba in apropierea lor dusuri (daca
natura activitatii lor impune acest lucru), locuri speciale prevazute cu un numar
corespunzator de cabine de WC-uri si chiuvete. Dusurile si chiuvetele trebuie prevazute cu
apa curenta rece si apa calda. Trebuie prevazute dusuri si cabine de WC-uri separate pentru
barbati si pentru femei.
31. Alte acte normative din domeniul securitatii si sanatatii in munca:
a) HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
b) HG nr. 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca;
c) HG nr. 355/2007 modificata, privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
d) HG nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca
pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor
chimici;
e) HG nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
f) HG nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;
g) HG nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia
sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive;
h) HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare;
i) HG nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
j) HG nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
k) HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
l) HG nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de zgomot, modificata;
m) HG nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a
echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential
explozive;
Data
elaborarii
02.03.201
8
n) HG nr. 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata,
sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului;
o) OUG nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, aprobata cu
modificari de Legea nr. 25/2004;
p) OUG nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme
pentru protectia persoanelor incadrate in munca etc.
Capitolul IV - Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de

securitate si sanatate in munca
32. Potrivit Codului penal, nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor
stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si
iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si
se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
33. Lucratorii pot fi sanctionati, in conformitate cu prevederile Codului Muncii actualizat, in
cazul in care se constata incalcarea prevederilor legale, a masurilor si obligatiilor stabilite de angajator,
cu privire la securitatea si sanatatea in munca.
34. Necunoasterea si/sau nerespectarea obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la
securitatea si sanatate in munca, are drept consecinta producerea de accidente de munca sau de
imbolnaviri profesionale.
35. Consecintele accidentelor de munca si bolilor profesionale au impact atat asupra victimei
(lucratorului accidentat sau imbolnavit), cat si asupra angajatorului, si se manifesta astfel:
A. Pierderi aleatorii
A.1) pierderi directe:
i. suferite de victima: suferinta fizica si psihica, incapacitate temporara sau permanenta de
munca, pierderea capacitatii de a reactiona corespunzator la sarcinile de munca, pierderea
salariului, a serviciului etc.;
ii. suferite de cei apropiati victimei: durere, suferinta, stres psihic, diminuarea veniturilor
familiale etc.;
iii. suferite de angajator: prin timpul de munca pierdut, pierderi de capital (distrugeri si
deteriorari de echipamente tehnice, de materii si materiale etc.), pierderi de produse, daune
altor bunuri externe (indemnizatii platite, reparatii de urgenta etc.), daune mediului natural
(prevederea unor echipamente impotriva contaminarii, eliminarea produselor contaminante
etc.), costul interventiei (ex. consumul de agent de stingere a incendiului etc.);
A.2) pierderi indirecte, care de obicei sunt foarte mari si cu mult superioare celor directe:
Data
elaborarii
02.03.201
8
A.2 –a) cu impact imediat:

i. pierderi de productie (oprirea productiei);
ii. pierderi de beneficiu prin cumpararea la pretul pietei a produselor cu livrare
contractata;
iii. eliminarea deseurilor sau reprocesarea produsului;
iv. conflicte sociale de durata si amplitudine variata;
v. refacerea mediului natural;
vi. stabilirea unor măsuri excepţionale.
A.2 -b) cu impact pe termen lung:
i. pierderea pietelor, a imaginii si/sau a clientilor;
ii. condamnari penale;
iii. efect negativ asupra opiniei publice;
iv. repercusiuni negative generale pentru industrie;
v. indemnizatii platite, cresterea primelor de asigurare.
A.3) defecte de calitate ale produselor, echipamentelor si serviciilor cu efecte de pierdere a
clientilor.
B)Pierderi cronice: eliminarea reziduurilor solide si efluenti de deseuri (substante lichide si
gazoase de deseuri ce rezulta in procesul de munca).
Capitolul V – Sistemul de munca. Obligatii generale
36. La realizarea oricarei activitati, este necesar sa existe si sa intre in relatie cele 4 elemente
ale sistemului de munca:
a) executantul (factorul uman): lucratorul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de
munca;
b) sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
productie, in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului sistemului de munca;
c) mijloacele de productie: totalitatea echipamentelor de munca (instalatii, utilaje, masini,
aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care
se utilizeaza in sistemul de munca;
d) mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale, in care
unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
37. Factorii de risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala reprezinta insusiri, stari,
procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate in procesul de munca si care pot

Data
elaborarii
02.03.201
8
provoca accidente de munca sau boli profesionale. Factorii de risc constituie cauze potentiale ale
accidentelor de munca si bolilor profesionale. Dupa producerea acestor evenimente negative, factorii de
risc se transforma in cauze ale accidentelor si bolilor profesionale.
Sectiunea A – Executantul
38. Un lucrator aflat in fata unei sarcini de munca pe care nu o cunoaste suficient si nu o
intelege exact, poate cu usurinta sa comita erori, crezand ca actioneaza intr-o forma corecta.
39. Daca un lucrator provoaca un accident, se poate considera fie ca nu are cunostinte teoretice
si practice suficiente, fie ca nu poate realiza sarcina de munca deoarece nu are mijloace suficiente, fie ca
nu doreste sa primeasca informatiile si cunostintele necesare, considerand ca nu intra in domeniul lui de
competenta.
40. Dintre cauzele generale cele mai importante de producere a accidentelor de munca datorita
erorilor factorului uman, se evidentiaza urmatoarele:
a) perceperea gresita a riscurilor in munca sau, chiar daca acestea sunt corect percepute,
informatia nu este corect interpretata si se iau decizii eronate, de actiune sau de omitere;
b) lipsa experientei sau experienta foarte mare ce determina un exces de incredere in
indeplinirea sarcinilor;
c) ucenicie, formare, instruire si informare incomplete, inadecvate, cu un continut
necorespunzator, sau neinsusite;
d) atitudinea gresita fata de sarcina de realizat, sau aptitudine neadecvata acesteia;
e) lipsa motivatiei pentru a actiona de o forma sigura, chiar daca necesita depunerea unui
efort sporit.
41. Factorii de risc de accidentare proprii executantului sunt:
a) actiunile gresite;
b) executare defectuoasa de operatii (comenzi, manevre, fixari, reglaje etc.);
c) nesincronizari de operatii (intarzieri, devansari);
d) efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca (pornirea/ intreruperea
functionarii echipamentelor de munca, alimentarea sau intreruperea alimentarii cu energie);
e) deplasari sau stationari in zone periculoase;
f) deplasari cu pericol de cadere la acelasi nivel sau de la inaltime;
g) comunicari accidentogene;
h) reactii spontane inadecvate in situatii de pericol (panica);
i) efectuarea unor operatii pentru care nu are pregatire profesionala adecvata;

Data
elaborarii
02.03.201
8
j) omisiuni: omiterea unor operatii, neutilizarea mijloacelor de protectie;

k) prezenta la lucru in conditii psiho-fiziologice necorespunzatoare (oboseala, boala, sub
influenta bauturilor alcoolice sau a unor tratamente medicale care au efecte similare
alcoolului).
42. Pentru evitarea acestor riscuri si reducerea lor pana la eliminare, se aplica o serie de
masuri, cum ar fi: formarea, informarea, instruirea, constientizarea, implicarea lucratorilor in
problematica securitatii si sanatatii in munca, transmiterea de informatii de securitate si sanatate in
munca sistematic si repetitiv, cu prezentarea de cazuri concrete.
43. Potrivit Legii nr. 319/2006, fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in
conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului,
astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau de imbolnavire profesionala atat propria
persoana, cat si pe alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale, in timpul
procesului de munca.
44. In scopul realizarii obiectivelor, lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect mijloacele de productie (masinile, aparatura, uneltele, substantele
periculoase, echipamentele de transport etc.);
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat, in conformitate cu
instructiunile primite, pe intreaga durata a lucrului, si sa se preocupe de conservarea
calitatii acestora;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat conducatorului locului de munca si/sau Serviciului intern de prevenire
si protectie, orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un
pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor
de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau Serviciului intern de
prevenire si protectie accidentele suferite de propria persoana (daca acest lucru este posibil)
sau accidentele suferite de alte persoane, participante la procesul de munca, despre care au
cunostinte;
f) sa coopereze cu angajatorul si cu Serviciul intern de prevenire si protectie, atata timp cat
este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre
inspectorii de munca si inspectorii sanitari, precum si pentru a permite angajatorului sa se
asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate
si sanatate, in domeniul sau de activitate;
Data
elaborarii
02.03.201
8
g) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in

munca, a instructiunilor proprii si masurile de aplicare ale acestora;
h) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari;
i) sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa
informeze de indata conducatorul locului de munca;
j) sa refuze intemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune in pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti participanti la
procesul de munca;
k) sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru
care a fost acordat;
l) sa se prezinte la serviciu in perfecta stare de sanatate, odihnit, fara sa fi consumat bauturi
alcoolice, produse stupefiante, tranchilizante, ori medicamente cu efecte similare acestora;
m) sa nu consume, in timpul lucrului si nici in pauzele de masa bauturi alcoolice, produse
stupefiante, tranchilizante etc.
n) sa nu paraseasca locul de munca, sa nu se plimbe de la un loc de munca la altul decat
atunci cand buna desfasurare a procesului de productie impune acest lucru si are aprobare
din partea conducatorului locului de munca;
o) sa respecte disciplina tehnologica de la locul de munca, sa nu faca glume care ar putea
conduce la crearea unor pericole de accidentare;
p) la terminarea programului de lucru sa nu paraseasca locul de munca inainte de intreruperea
functionarii masini, utilajului si/sau instalatiei la care a lucrat, de efectuarea curateniei si
fara sa-l anunte pe conducatorul locului de munca despre intentia sa de a parasi locul de
munca;
q) deplasarea se va face cu mare atentie, evitandu-se locurile cu grad ridicat de pericol,
degajari de noxe, cu respectarea regulilor de circulatiei, in calitate de pieton sau de
conducator auto;
r) sa nu execute lucrari pentru care nu este pregatit profesional si instruit corespunzator sau
lucrari in afara atributiilor prevazute in fisa de post; este interzis sa se intervina la
instalatiile electrice, sub presiune, la repararea si revizia echipamentelor de munca, daca
nu are atributii in acest sens;
s) sa respecte cu strictete masurile de prevenire si protectie stabilite de catre unitatile in cadrul
carora lucratorii isi desfasoara activitatea;
t) este interzisa orice forma de intimidare a unei alte persoane (umilire, discreditare,
amenintare, tipete, injurii, loviri etc.);

Data
elaborarii
02.03.201
8
u) este interzis a se purta discutii prelungite cu alte persoane care executa anumite sarcini de
munca, ce necesita atentie si concentrare.
45. Lucratorii care beneficiaza de echipament individual de protectie sau de lucru au
urmatoarele obligatii :
a) sa cunoasca toate caracteristicile si modul corect de utilizare a mijloacelor individuale de
protectie din dotare;
b) sa poarte intregul echipament pe toata durata indeplinirii sarcinilor de munca pe care le
desfasoara in unitate;
c) sa utilizeze echipamentul numai in scopul pentru care a fost atribuit si sa se preocupe de
conservarea calitatilor de protectie ale acestuia si, dupa utilizare sa il puna in locul destinat
pentru pastrare (vestiare, dulapuri etc.);
d) sa solicite un nou echipament atunci cand, din diverse motive, cel avut in dotare nu mai
prezinta calitatile de protectie necesare;
e) sa confirme, prin semnatura, primirea echipamentului.
46. Degradarea sau pierderea echipamentului, inainte de termenul de utilizare prevazut, din
vina lucratorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii (recuperarea
pagubei si/sau sanctionarea lucratorului, conform Codului Muncii).
47. Nepurtarea echipamentului, in cazul in care acesta este corect acordat si in stare de
functionare, sau utilizarea acestuia in alte conditii decat cele prevazute in instructiunile de utilizare, se
sanctioneaza potrivit legii aplicabile.
48. Toti lucratorii sunt obligati sa se prezinte la medicul de medicina muncii, in vederea
efectuarii examenului medical la angajare si/sau a celui periodic, la data la care sunt programati.
49. In acest sens, lucratorii sunt obligati:
a) sa prezinte medicului concediile medicale, precum si documentele pe care le au in posesie
de la diferite clinici de specialitate;
b) sa respecte schemele terapeutice conform indicatiilor prescrise;
c) sa informeze conducatorul locului de munca despre orice stare de boala, precum si de
situatia in care beneficiaza de concediu medical;
d) sa participe la instruirea privind acordarea primului ajutor.
50. In cazul instalarii, in timpul programului de lucru, a unei stari de oboseala excesiva,
ameteli, febra sau lesin, sau in cazul producerii unui accident, se va intrerupe imediat activitatea si va
fi anuntat conducatorul locului de munca, si se va solicita ajutor medical la 112.
51. Lucratorii sunt obligati sa informeze conducatorul locului de munca despre eventualele
concedii medicale, cel mai tarziu a doua zi de concediu, precum si diagnosticul initial, pentru a se lua
toate masurile ce se impun, in cazul diagnosticarii unor boli transmisibile (hepatita, TBC etc.).
Data
elaborarii
02.03.201
8
Sectiunea B – Sarcina de munca
52. Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor executantului, in vederea realizarii

obiectivelor sistemului de munca (functii, sarcini, operatii, procese, cerinte etc.).
53. Metoda de munca reflecta modul in care se realizeaza sarcinile si operatiile in conditiile
tehnologice concrete si de inzestrare tehnica; cuprinde, in general, ordinea de succesiune eficace a
elementelor operatiei (succesiunea operatiilor).
54. Intre cauzele principale care pot determina aparitia accidentelor si imbolnavirilor
profesionale, legate de sarcina de munca, se mentioneaza:
a) continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca in raport cu scopul sistemului
de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc, respectiv:
b) operatii, reguli, procedee gresite;
c) absenta unor operatii;
d) metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor, miscarilor);
e) cerinte sub/supradimensionate impuse executantului, respectiv sarcina de munca
neadecvata capacitatii executantului. Executantul este obligat ca, in decursul realizarii
procesului de munca, sa presteze un anumit efort fizic si psihic. Efectele suprasolicitarii
asupra executantului sunt oboseala fizica (dureri musculare si articulare, slabiciune
musculara, scaderea fortei miscarilor de ridicare, impingere, manipulare a obiectelor etc.) si
oboseala neuropsihica (scaderea functiilor senzoriale, atentiei, capacitatii de memorare si
de rezolvare a problemelor).
55. Avand in vedere cele prezentate, conducatorul locului de munca are obligatia:
a) sa urmareasca modul de executare a lucrarilor (operatiilor), de catre lucratorii din
subordine, astfel incat sa se respecte intocmai succesiunea corecta a operatiilor;
b) sa nu incredinteze sarcini de munca decat lucratorilor care poseda pregatirea tehnica
necesara, in functie de tipul lucrarilor ce trebuie executate;
c) sa nu permita lucratorilor din subordine sa efectueze lucrari pentru care nu au calificare,
autorizare, sau care nu intra in atributiile de serviciu;
d) sa ia in considerare capacitatile lucratorilor in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in
munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
e) in cazul realizarii unor sarcini de munca ce necesita un efort fizic sustinut, sa acorde
perioade de repaus (5-10 minute), pentru refacerea capacitatii de munca; pentru lucratorii

Data
elaborarii
02.03.201
8
care executa lucrari in pozitie ortostatica, in timpul acestor pauze trebuie asigurata
alternarea acestei pozitii cu cea asezata;
f) la incredintarea sarcinilor de munca, trebuie sa se asigure ca aceasta poate fi realizata fara a
pune in pericol securitatea si sanatatea lucratorilor.
56. Conducatorul locurilor de munca poarta intreaga responsabilitate asupra modului si
conditiilor in care se executa lucrarile, precum si asupra sarcinilor de munca pe care le traseaza
lucratorilor din subordine.
Sectiunea C – Mijloacele de productie
57. Aceasta componenta a sistemului de munca reprezinta totalitatea mijloacelor de munca

(cladiri, instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materiale, materii
prime, produse intermediare etc.) utilizate in procesul de productie.
58. Orice echipament de munca trebuie sa ofere securitate, respectiv sa aiba capacitatea de a-si
indeplini functia, de a fi transportat, instalat, reglat, intretinut, demontat si casat in conditiile utilizarii
prevazute, fara a cauza leziuni sau afecta sanatatea lucratorilor.
59. Dupa natura actiunii lor, factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala proprii
mijloacelor de productie se impart in trei categorii: de natura fizica (mecanica, termica si electrica),
chimica sau biologica.
60. Factorii de risc de natura mecanica sunt:
a) miscari periculoase: functionale ale echipamentelor de munca, autodeclansari sau
autoblocari, deplasari sub efectul gravitatiei sau propulsiei,
b) suprafete sau contururi periculoase,
c) recipiente sub presiune,
d) vibratii excesive ale echipamentelor de munca.
61. Cele mai multe accidente de munca de natura obiectiva, se datoreaza organelor in miscare
ale echipamentelor de munca (miscari periculoase), care pot produce vatamari sub forma de striviri,
taieturi, contuzii, strapungeri etc. Accidentarea se produce prin contactul executantului cu un element
periculos, aflat in miscare (deviere de la traiectoria normala, recul, balans, socuri la pornire sau la oprire,
desprinderea si proiectarea de corpuri/particule, ruperea unui element de legatura, prinderea
imbracamintei sau a membrelor lucratorului etc.). De aceea este foarte importanta existenta aparatorilor
de protectie intr-o stare buna de functionare.
62. Suprafetele sau contururile periculoase sunt cele intepatoare, taioase, alunecoase, abrazive
sau adezive. Prin contactul dintre executant si diversele parti ale mijloacelor de productie sau obiecte ale

Data
elaborarii
02.03.201
8
muncii, care prezinta asemenea caracteristici, se pot produce vatamari prin alunecare si cadere (fracturi,
luxatii), taiere, intepare etc.
63. Echipamentele sub presiune pot genera, in anumite situatii, explozii. Principalele utilaje si
instalatii care lucreaza sub presiune sunt compresoarele, autoclavele, recipientele si buteliile de gaze
comprimate.
64. Pericolul de explozie, in cazul recipientelor si al buteliilor sub presiune, este deosebit de
mare la temperaturi ridicate (in cazul amplasarii acestora in apropierea unor surse de caldura, sau
pozitionarea acestora direct in razele soarelui, pe timp de vara). De asemenea, daca in recipientele sub
presiune se depoziteaza substante puternic corosive, exista riscul producerii unor neentanseitati care pot
duce la explozii.
65. Principalele cauze ale accidentelor la utilajele sub presiune sunt:
a) lipsa dispozitivelor de siguranta (discuri de explozie, supape de siguranta, membrane de
siguranta, capace de protectie etc.);
b) lipsa aparatelor de masura si control al presiunii si temperaturii (manometre, termometre);
c) manevrarea necorespunzatoare a recipientelor, lovirea unuia de celalalt sau de obiecte tari,
rasturnarea, supunerea lor la trepidatii;
d) pastrarea buteliilor la soare, in apropierea surselor de caldura sau in locuri cu substante
corozive;
e) depozitarea in aceeasi incapere a buteliilor sau recipientelor ce contin substante
incompatibile (oxigen si hidrogen, oxigen si amoniac, amoniac si clor, clor si hidrogen,
clor si oxigen etc.);
f) deschiderea brusca a ventilului buteliilor si recipientelor;
g) introducerea gazelor comprimate in butelii sau recipiente ce functioneaza la presiuni mai
reduse;
h) defectiuni ale reductoarelor de presiune;
i) ungerea ventilelor si a manometrelor de la recipientele ce contin oxigen, cu uleiuri sau
grasimi.
66. Factorii de risc de natura termica sunt: temperatura ridicata sau coborata a obiectelor sau
suprafetelor, flacari, flame.
67. In timpul lucrului, executantul poate intra in contact cu obiecte sau suprafete cu
temperaturi excesiv de coborate (ex. lucratorii care lucreaza in instalatii frigorifice, lucratorii care
executa reparatii ale liniilor aeriene de tensiune in perioada de iarna etc.). Efectul asupra lucratorului il
reprezinta leziunile provocate de degeraturi localizate, in special la extremitatile membrelor superioare.

Data
elaborarii
02.03.201
8
68. Cazul temperaturilor ridicate este specific anumitor meserii (bucatar, strungar, turnator,
sudor etc.). Riscurile de accidentare de natura termica il reprezinta atat contactul cu obiectele fierbinti,
cat si cu stropii de material incandescent (metal sau stropi de preparate culinare).
69. Poate sa apara drept risc de accidentare si contactul cu flacarile (la lucrul cu foc deschis, la
interventia pompierilor pentru stingerea incendiilor), precum si cu flame produse in instalatii electrice
defecte, arcul de sudura etc.
70. Indiferent de caz, contactul cu obiecte sau suprafete cu temperaturi excesiv de ridicate, cu
flacari sau flame, are ca efect asupra lucratorului arsura termica (cutanata).
71. Curentul electric poate costitui un factor de risc de accidentare in doua situatii:
a) realizarea contactului dintre organismul lucratorului si partile componente ale
echipamentelor de munca aflate sub tensiune – factor de risc direct; aceste situatii apar in
cazul:
b) atingerilor directe, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice
care: se afla normal sub tensiune; este scoasa de sub tensiune, dar a ramas incarcata cu
sarcini electrice datorita capacitatii (prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare); a
fost scoasa de sub tensiune, dar se afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de
alte instalatii (prin omiterea legarii la pamant a elementelor deconectate);
c) atingerilor indirecte, produse prin contactul cu un element conductiv care in mod normal
nu este sub tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei,
contacte electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc.), prin el trecand “curenti de
defect” (curenti care circula pe alte cai decat cele destinate trecerii curentului electric);
d) tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o
distanta de 0,8 m) aflate la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin pamant a unui
curent electric; tensiunile de pas pot sa apara in apropierea unui conductor cazut la pamant,
a unei linii aflate sub tensiune sau in apropierea unei prize de pamant de exploatare sau de
protectie prin care trece un curent electric.
e) cresterea brusca a energiei termice radiate datorita rezistentei conductorului – factor
indirect; aceasta situatie se produce atunci cand rezistenta conductorului nu este
corespunzatoare intensitatii curentului care-l parcurge, fie din constructie, fie din cauza
unei variatii intamplatoare a intensitatii curentului (curenti suplimentari indusi) sau
cresterii rezistentei datorate degradarii conductorului. In toate cazurile, are loc o crestere a
radiatiei calorice, suficient de mare pentru a provoca aprinderea imbracamintei exterioare a
conductorului. In functie de celelalte conditii de munca (mai ales daca sunt prezente in
cantitati mari substante inflamabile sau explozive), se produc incendii si/sau explozii.
72. Curentul electric, in calitate de factor de accidentare, poate provoca doua tipuri de leziuni:
Data
elaborarii
02.03.201
8
a) electrotraumatismul, care consta in arsuri si metalizari ale pielii datorate caldurii dezvoltate
de arcul electric format la punctele de contact sau la trecerea curentului electric;
b) electrocutarea, respectiv trecerea curentului electric prin organism.
73. Limitele de periculozitate ale curentului electric se prezinta astfel:
a) pana la 10 mA accidentatul poate, in general, sa se desprinda de contact; chiar si atunci
cand nu reuseste sa o faca, electrocutarea nu este mortala;
b) intre 10 si 50 mA curentul nu este mortal, daca durata contactului nu depaseste 5 secunde;
peste acest timp, se produc crampe in muschii respiratori, care pot provoca moartea prin
asfixie;
c) intre 50 si 500 mA, pericolul pe care il prezinta curentul este functie crescatoare de timp, in
intervalul 0 – 5 secunde; peste 5 secunde intervine fibrilatia cardiaca urmata de decesul
victimei;
d) peste 500 mA, posibilitatea de fibrilatie se reduce, dar creste pericolul de deces prin
paralizia centrilor nervosi si prin fenomene secundare.
74. Efectul curentului electric asupra organismului este amplificat de conditiile de mediu:
umezeala excesiva, temperatura ridicata, prezenta unor fluide care micsoreaza rezistenta electrica a
corpului uman.
75. Factorii de risc de natura chimica il reprezinta substantele toxice, caustice, inflamabile,
explozive, mutagene si cancerigene, utilizate in procesul de munca.
76. Substantele toxice sunt cele care patrund in organism, au o actiune daunatoare si provoaca
intoxicatii acute sau cronice. Intoxicatia acuta apare atunci cand substanta toxica patrunde in organism
in cantitate mare intr-un interval scurt de timp, iar in situatia contrara – cantitati mici in interval mare de
timp – apare intoxicatia cronica.
77. Substantele toxice pot patrunde in organism pe cale respiratorie (inhalare), prin piele
(cutanat) sau prin tubul digestiv (ingerare).
78. Patrunderea toxicelor pe cale respiratorie este cazul cel mai frecvent si are consecintele
cele mai grave, deoarece absorbtia se face mai rapid. Asemenea substante se gasesc sub forma de gaze,
vapori, fum, ceata, aerosoli sau praf.
79. Patrunderea toxicelor prin piele are loc, in special, in cazul substantelor toxice lichide.
80. Ingerarea substantelor toxice este rar intalnita, fiind posibila numai din neglijenta sau
neatentie.
81. Actiunea substantelor toxice asupra organismului variaza si in functie de microclimat.
Temperaturile inalte maresc pericolul de intoxicare, pe de o parte ca urmare a cresterii volatilitatii
substantelor, iar pe de alta parte, datorita accelerariicirculatiei sangelui in organism si intensificarii
patrunderii toxicelor prin piele. Umiditatea ridicata favorizeaza, de asemenea, producerea intoxicatiei.
Data
elaborarii
02.03.201
8
82. Substantele caustice sunt acele substante care, in contact cu organismul, provoaca arsuri
(leziuni organice de intensitate diferita, in functie de natura, concentratia si durata contactului cu
substanta caustica).
83. Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele mai grave sunt cele ale cailor respiratorii
si ale tubului digestiv.
84. Substantele inflamabile – inflamarea este o ardere de scurta durata a amestecului de vapori
ai unui lichid combustibil cu oxigenul din aer si se produce in urma cresterii locale a temperaturii,
datorita unei surse de caldura. Arderea se produce si inceteaza brusc, deoarece caldura degajata nu este
suficienta pentru incalzirea intregii cantitati de lichid care sa asigure formarea in continuare a vaporilor.
85. Punctul de inflamabilitate il reprezinta temperatura minima la care vaporii unei substante
formeaza cu aerul un amestec inflamabil. Astfel, exista substante inflamabile (benzen, eter, acetona),
usor inflamabile (petrol lampant, gazolina, alcool metilic) si combustibile (fenol, motorina, uleiuri, acizi
grasi).
86. Pe langa pericolul de incendiu datorat substantelor inflamabile, se pot produce incendii ca
urmare a autoaprinderii, produse prin acumulari de caldura provenite din procese chimice care au loc in
masa substantelor (amestecuri). Autoaprinderea se poate produce in cazul substantelor care au o
capacitate intensa de combinare cu oxigenul din aer, substanta combustibila avand o suprafata mare de
contact, iar mediul ambiant prezinta o temperatura ridicata.
87. Substantele explozive se descompun sub actiunea temperaturii, cu formare de cantitati mari
de gaze. Numeroase substante, in contact cu aerul, formeaza amestecuri explozive.
88. Explozia este un fenomen chimic ce se desfasoara rapid, insotit de o degajare tot atat de
rapida a unor cantitati apreciabile de caldura si gaze sau vapori puternic incalziti, care produc un lucru
mecanic de deplasare sau distrugere.
89. Daca nu sunt depasite limitele de explozie (cantitatea maxima sau minima de substanta ce
formeaza cu aerul un amestec exploziv) sau nu exista sursa de caldura care sa o declanseze, explozia nu
poate avea loc.
90. In cazul amestecurilor explozive de praf/pulberi cu aerul, pericolul de explozie depinde de
urmatorii factori:
a) omogenitatea substantei: cu cat omogenitatea este mai mare, cu atat pericolul de explozie
creste;
b) gradul de dispersie a particulelor de praf: cu cat dispersia este mai mare, oxigenul are acces
mai usor spre particula de praf si intervalul de explozie se mareste;
c) compozitia chimica a prafului: pericolul este mai accentuat daca praful contine substante
volatile;

Data
elaborarii
02.03.201
8
d) compozitia, temperatura si umiditatea aerului: prezenta unor cantitati de gaze inerente in

aer miscoreaza sau inlatura pericolul de explozie; temperatura inalta a aerului mareste
pericolul, iar umiditatea il micsoreaza.
91. Potrivit legislatiei nationale (HG nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru
imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat
atmosferelor explozive), straturile, depunerile si gramezile de pulbere combustibila (ex. pulberile de
lemn), trebuie considerate ca orice alta sursa ce poate genera o atmosfera exploziva.
92. Substantele mutagene sunt substantele care au proprietatea de a reactiona cu materialul
genetic sau de a actiona asupra acestuia, producand mutatii. Cercetatorii au stabilit ca 80-90% dintre
substantele cancerigene sunt si mutagene.
93. Substantele cancerigene sunt cele care genereaza tumori maligne, caracterizate printr-o
inmultire excesiva a tesuturilor unor organe.
94. Legislatia nationala interzice complet utilizarea unor astfel de substante (ex. benzen), iar
pentru altele (ex. pulberi de lemn de esenta tare, lana de sticla- pulbere), s-au stabilit valori limita de
expunere (HG nr. 1218/2006).
95. Potrivit prevederilor legale in vigoare, radiatia solara in exces si radiatiile ionizante
reprezinta agenti fizici cu actiune cancerigena.
96. Factorii de risc de natura biologica ii reprezinta culturile sau preparatele cu
microorganisme generatoare de maladii infectioase (bacterii, virusi, ciuperci, protozoare), plantele
periculoase (ex. ciuperci otravitoare) sau animalele periculoase (ex. serpi veninosi), care pot provoca
accidente, intoxicatii acute profesionale, decese, raniri etc.
97. Avand in vedere riscurile la care sunt expusi lucratorii, datorita caracteristicilor materiilor
si materialelor utilizate in procesul de munca, trebuie sa fie pusa la dispozitia lucratorilor Fisa Tehnica
de Securitate a produselor/ substantelor respective.
98. Producatorii si distribuitorii de substante chimice sau produse ce contin substante chimice
au obligatia de a pune la dispozitia utilizatorilor Fisa Tehnica de Securitate, care asigura informatii
privind proprietatile substantei/produsului, riscurile pentru sanatate si mediu, pericolele potentiale legate
de proprietatile fizico-chimice, depozitarea, manipularea, transportul si eliminarea finala, precum si
instructiunile de protectie a lucratorilor, combaterea incendiilor, masurile ce trebuie adoptate in caz de
raspandire accidentala si masurile de prim ajutor.
99. De asemenea, toate produsele ce contin substante chimice trebuie sa fie etichetate
corespunzator, conform prevederilor legale.
100. Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentul de munca pus la
dispozitia lucratorilor din unitate sa corespunda lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop si sa poata
fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau sanatatea lor.
Data
elaborarii
02.03.201
8
101. Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt respectate si orice deteriorari
sunt depistate si remediate la timp, conducatorul locului de munca este obligat sa solicite efectuarea
unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice, la termenele stabilite de producator
(si mentionate in cartea tehnica a utilajului/instalatiei), efectuate de persoane competente, in
conformitate cu legislatia nationala.
102. Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitia Inspectiei Muncii la
solicitarea acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada de timp corespunzatoare, de exemplu, in functie
de recomandarile sau specificatiile producatorului.
103. Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul unitatii, acestea trebuie
sa fie insotite de o dovada referitoare la realizarile ultimei verificari.
104. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate caderilor sau proiectarii de obiecte
trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de securitate corespunzatoare. Un echipament de munca care
prezinta pericole datorate degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie sa fie
prevazut cu dispozitive corespunzatoare de retinere si/sau de evacuare amplasate in apropierea surselor
corespunzatoare de pericol.
105. Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca este necesar pentru
securitatea sau sanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.
106. Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta riscuri de producere de
accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sa fie prevazute cu protectori si dispozitive de protectie
care sa impiedice accesul in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor periculoase inainte
de patrunderea in zonele periculoase.
107. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor expusi
riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
108. Echipamentele de munca care, in timpul utilizarii, pot sa fie expuse descarcarilor electrice,
trebuie sa fie protejate prin dispozitive sau cu masuri adecvate impotriva efectelor trasnetului.
Sectiunea D – Mediul de munca
109. Cea de a patra componenta a sistemului de munca reprezinta totalitatea conditiilor fizice,
chimice, biologice si psihosociale in care executantul isi desfasoara activitatea si cuprinde: mediul fizic
ambiant (spatiul de lucru, iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, radiatii etc.) si mediul social
(ambianta sociala, motivatia muncii etc).
110. Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale valorilor limita de
expunere profesionala a lucratorilor la agenti periculosi (fizici, chimici, biologici, cancerigeni, mutageni,

Data
elaborarii
02.03.201
8
toxici etc.), depasiri ale nivelului sau intensitatii functionale a parametrilor specifici (microclimat,
zgomot, vibratii, iluminat etc) sau abateri determinate de sub/uprasolicitare fizica.
111. Abaterile mediului social determina aparitia factorilor de risc de natura psihica, cu efect
posibil de suprasolicitare a executantului.
112. In raport cu executantul, mediul de munca actioneaza direct asupra acestuia, in timp ce
mijloacele de productie actioneaza indirect prin intermediul sarcinii de munca.
113. Factorii de risc proprii mediului de munca sunt:
a) mediul fizic ambiant (depasiri ale nivelului sau intensitatii functionale a parametrilor
specifici);
b) factori de risc chimic: gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici, pulberi in suspensie in aer,
gaze sau vapori inflamabili sau explozivi;
c) factori de risc fizic: temperatura, umiditate, curenti de aer, presiunea aerului, zgomot,
ultrasunete, vibratii, iluminat, radiatii, potential electrostatic, calamitati naturale;
d) factori de risc biologic: microorganisme in suspensie in aer (bacterii, virusuri, richeti,
spirocheti, ciuperci, protozoare etc.);
e) factori de risc de sub/supra solicitare psihofiziologica a executantului;
f) caracterul special al mediului: subteran, acvatic, mlastinos, aerian etc.
g) mediul social:- factori de risc de natura psihica, al caror efect este suprasolicitarea
executantului: neconcordante in realizarea sarcinii de munca, relatii necorespunzatoare,
competente necorelate cu nivelul de responsabilitate, intreruperi sau relationari gresite in
structura comunicationala etc.
Capitolul VI – Riscurile specifice unitatii
114. Societatea a realizat evaluarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala,

pentru fiecare post de lucru.
115. Pentru fiecare functie, intalnim riscuri specifice, detaliate in lucrarea de referinta
(evaluarea riscurilor).
Capitolul VII - Masuri la nivelul unitatii privind acordarea

primului ajutor
116. In conformitate cu prevederile legale, locurile de munca din cadrul societatii

GOODMILLS ROMANIA S.R.L. sunt dotate cu truse sanitare de prim ajutor.
Data
elaborarii
02.03.201
8
117. In timpul programului de lucru, daca este nevoie de acordarea asistentei medicale de
urgenta, se va apela 112.
118. Lucratorii sunt obligati sa se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sanatatii la
locul de munca, conform planificarii efectuate de catre medic, cu acordul angajatorului.
119. Orice lucrator are dreptul sa consulte medicul, pentru orice simptome pe care le atribuie
conditiilor de munca si activitatii desfasurate, si nu numai.
Capitolul VIII – Accidente de munca si boli profesionale.

Prevederi generale
120. Conform legii, orice eveniment trebuie comunicat de indata, atat angajatorului, cat si
Serviciului intern de protectie si prevenire, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta
persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
121. Prin eveniment se intelege accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale
organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia
de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost
implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau
legata de profesiune.
122. Accidentul de munca reprezinta vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia
acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate
ori deces.
123. Boala profesionala este afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca.
124. Este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din cauza
indeplinirii acestor activitati;
c) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;
d) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la
sediul unitatii ori in alt loc de munca organizat de aceasta, in timpul programului de munca,
si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;
Data
elaborarii
02.03.201
8
e) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la

domiciliul lucratorului la locul de munca si invers; deplasarea trebuie sa se faca fara abateri
nejustificate de la traseul normal si transportul sa se faca in conditiile prevazute de
reglementarile de circulatie in vigoare;
f) accidentul suferit in timpul deplasarii de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea
unei sarcini de munca;
g) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul unitatii la care este incadrata victima, ori
de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica,
pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;
h) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele
de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala,
echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de
angajator, daca se afla in baie ori la spalator, sau daca se deplasa de la locul de munca la
iesirea din unitate si invers;
i) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri
organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
j) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a
pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de
practica;
k) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol,
cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in
timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
l) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care
indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
m) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a
unei agresiuni.
125. Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor
accidentate, in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi
cauza.
126. Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus
la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi
Data
elaborarii
02.03.201
8
luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si, respectiv, pentru determinarea caracterului
accidentului.
127. Cercetarea evenimentelor se efectueaza de catre:
a) angajator, pentru evenimentele care produc incapacitate temporara de munca; imediat dupa
comunicarea evenimentului, angajatorul numeste, prin decizie scrisa, comisia de cercetare
a evenimentului;
b) Inspectoratul Teritorial de Munca/Inspectia Muncii, pentru evenimentele care au antrenat
deces, invaliditate evidenta, accident colectiv, situatia de persoana data disparuta, precum
si orice eveniment produs pe teritoriul Romaniei, in care sunt implicati cetateni straini
aflati in indeplinirea atributiilor de serviciu.
128. Persoanele imputernicite, potrivit legii, sa efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul sa
ia declaratii scrise, sa preleveze sau sa solicite prelevarea de probe necesare cercetarii, sa solicite sau sa
consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este obligat sa le puna la dispozitie in
conditiile legii.
129. In cazul evenimentelor in care faptele comise pot fi considerate infractiuni, potrivit legii,
dosarul de cercetare, in original, se inainteaza organului de urmarire penala.
Capitolul IX – Obligatiile angajatorului
130. In conformitate cu prevederile legale in vigoare, angajatorul are obligatia de a asigura

securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.
131. In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, precum si de
elaborare a tehnologiilor de lucru, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind
securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate
riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca
specifice;
c) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
d) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum
ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;

Data
elaborarii
02.03.201
8
e) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la

care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de
protectie necesare;
f) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia
specifica;
g) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa
asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior
angajarii;
h) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
i) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de
control si al cercetarii evenimentelor;
j) să desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
k) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in
afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita
viata accidentatilor si a altor persoane;
l) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate, asupra echipamentului de
protectie care trebuie utilizat, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor
sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
m) sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor, la toate
nivelurile ierarhice;
n) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in
munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
o) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu
lucratorii, in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor,
determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
p) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie
permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate;
q) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a
substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;

Data
elaborarii
02.03.201
8
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al

pierderii calitatilor de protectie.
132. Atunci cand in acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe
unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena
in munca, luand in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor
profesionale, luand in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale.
Capitolul X – Dispozitii finale
133. Prezentele instructiuni generale se aplica incepand cu data la care au fost aprobate de catre
conducerea societatii, si sunt obligatorii pentru toti lucratorii noi angajati sau transferati la societatea
GOODMILLS ROMANIA S.R.L.
134. Anexa la Instructiunile generale (“Test de verificare a cunostintelor generale in domeniul
securitatii si sanatatii in munca”) este parte integranta a prezentelor instructiuni.
135. Instructiunile generale se vor modifica si completa, prin grija Serviciului intern de
prevenire si protectie, ori de cate ori situatia o impune, ca urmare a modificarilor de natura legislativa,
datorita progresului tehnic, ori in cazul aparitiei de riscuri noi.
136. Instruirea introductiv generala a lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se
completeaza cu:
a) prevederi din Regulamentul Intern al societatii, cu privire la securitatea si sanantatea in
munca si la disciplina in munca;
b) masurile de prim ajutor;
c) alte materiale informative specifice securitatii si sanatatii in munca.
Intocmit,
Expert SSM - SERVICII SSM DE TOP SRL
Lili Radulescu
________________

Data
elaborarii
02.03.201
8
Anexa I.P.G.S.S.M.
Test de verificare a cunostintelor generale privind

securitatea si sanatatea in munca
1. Legea securitatii si sanatatii in munca este:

a) Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii;
b) Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
c) Legea nr. 53/2003 Codul Muncii;
d) HG nr. 1425/2006 – norme metodologice de aplicare a legii securitatii si sanatatii in
munca nr. 319/2006.
2. Durata instruirii introductiv-generale este de :
a) 1 ora;
b) 2 ore;
c) 4 ore;
d) 8 ore.
3. Cine are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele
legate de munca?
a) angajatorul;
Data
elaborarii
02.03.201
8
b) medicul de medicina muncii;

c) conducatorul locului de munca;
d) Serviciul intern de protectie si prevenire.
4. Elementele componente ale sistemului de munca sunt:
a) executantul;
b) sarcina de munca;
c) mijloacele de productie;
d) mediul de munca.
5. Lucratorul are obligatia:
a) sa utilizeze corect mijloacele de productie (masinile, aparatura, uneltele, substantele
periculoase, echipamentele de transport etc.);
b) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau Serviciului intern de
prevenire si protectie accidentele suferite de propria persoana (daca acest lucru este posibil) sau
accidentele suferite de alte persoane, participante la procesul de munca, despre care au
cunostinte;
c) sa isi insusească si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare ale acestora;
d) sa execute orice sarcina de munca fara echipament individual de protectie.
6. Nerespectarea masurilor de securitatea si sanatate in munca are drept consecinta:
a) accidentarea lucratorului;
b) accidentarea angajatorului;
c) sanctionarea lucratorului;
d) nu are nici o consecinta;
7. Factorii de risc proprii mijloacelor de productie sunt:
a) factori de natura fizica;
b) factori de natura chimica;
c) zgomotul;
d) calamitatile naturale.
8. Este accident de munca:
a) accidentul suferit de lucrator acasa, in afara orelor de program;
b) accidentul determinat de fenomene ale naturii, daca victima se afla in timpul lucrului;
c) accidentul de circulatie, produs in incinta societatii, cand victima se deplasa de la un
loc de munca la altul, cu respectarea regulilor de circulatie;
d) accidentul suferit dupa terminarea programului de lucru, daca victima efectua
curatenia la locul de munca.
9. Accidentele de munca se clasifica in:

Data
elaborarii
02.03.201
8
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile

calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din
cauze diferite.
10. Are voie sa intervina la repararea unui echipament de munca actionat electric, daca
defectul este de natura electrica:
a) deserventul echipamentului;
b) electricianul autorizat;
c) electricianul fara autorizatie;
d) conducatorul locului de munca.
Nota: Raspunsurile la test se mentioneaza pe Foaia de raspuns.

Intrebarile pot avea 1, 2, 3 sau 4 raspunsuri corecte.
Fiecare raspuns corect se noteaza cu 1 punct.
Rezultele testului: FB (foarte bine) 9 - 10 p.
B (bine) 7 – 8 p.
S (suficient) 5 – 6 p.
I (insuficient) 4 – 1 p.
Se considera “ADMIS”, persoana examinata care obtine cel putin calificativul B (bine).
Calificativul obtinut Admis □ Respins □

FB□ B□ S□ I□
Foaie de raspuns pentru Test
Numele _________________________________________
Prenumele _________________________________________
CNP _________________________________________
Functia _________________________________________
Locul de munca _________________________________________
Data
elaborarii
02.03.201
8
1. a)□ b) □ c) □ d) □
2. a)□ b) □ c) □ d) □
3. a)□ b) □ c) □ d) □
4. a)□ b) □ c) □ d) □
5. a)□ b) □ c) □ d) □
6. a)□ b) □ c) □ d) □
7. a)□ b) □ c) □ d) □
8. a)□ b) □ c) □ d) □
9. a)□ b) □ c) □ d) □
10. a)□ b) □ c) □ d) □
Semnatura persoanei examinate: _________

Data: ____________
Punctaj obtinut: _________

Numele si semnatura examinatorului
_____________________________
Cheia raspunsurilor
1. a)□ b) ● c) □ d) □
2. a)□ b) □ c) ●d) □
3. a)● b) □ c) □ d) □
4. a)● b) ● c) ● d) ●
5. a)● b) ● c) ● d) □
6. a)● b) □ c) ● d) □

Data
elaborarii
02.03.201
8
7. a)● b) ● c) □ d) □
8. a)□ b) ● c) ● d) ●
9. a)● b) ● c) ● d) □
10. a)□ b) ● c) □ d) □
Intocmit,
Expert SSM - SERVICII SSM DE TOP SRL
Lili Radulescu
________________

Ipgssm

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipgssm

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Data

GOODMILLS ROMANIA SRL Versiunea Cod

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

Capitolul I – Prevederi generale........................................................................................3

Sectiunea B – Sarcina de munca..................................................................................14

Sectiunea C – Mijloacele de productie.........................................................................15

Sectiunea D – Mediul de munca..................................................................................21

Capitolul VI – Riscurile specifice unitatii.......................................................................22

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

1. Pregatirea si instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca este parte componenta a

c) la reluarea activitatii dupa un accident de munca;

Capitolul II – Informatii privind activitatile specifice

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

Capitolul III – Legislatia de securitate si sanatate in munca

24. In perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, legislatia nationala a fost

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

e) adaptarea la progresul tehnic;

Capitolul IV - Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de

A.2 –a) cu impact imediat:

Capitolul V – Sistemul de munca. Obligatii generale

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

j) omisiuni: omiterea unor operatii, neutilizarea mijloacelor de protectie;

g) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

Sectiunea B – Sarcina de munca

52. Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor executantului, in vederea realizarii

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

Sectiunea C – Mijloacele de productie

57. Aceasta componenta a sistemului de munca reprezinta totalitatea mijloacelor de munca

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

d) compozitia, temperatura si umiditatea aerului: prezenta unor cantitati de gaze inerente in

Sectiunea D – Mediul de munca

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

Capitolul VI – Riscurile specifice unitatii

114. Societatea a realizat evaluarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala,

Capitolul VII - Masuri la nivelul unitatii privind acordarea

116. In conformitate cu prevederile legale, locurile de munca din cadrul societatii

Capitolul VIII – Accidente de munca si boli profesionale.

e) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la

Capitolul IX – Obligatiile angajatorului

130. In conformitate cu prevederile legale in vigoare, angajatorul are obligatia de a asigura

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

e) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al

Capitolul X – Dispozitii finale

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

Test de verificare a cunostintelor generale privind

1. Legea securitatii si sanatatii in munca este:

b) medicul de medicina muncii;

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile

Nota: Raspunsurile la test se mentioneaza pe Foaia de raspuns.

Calificativul obtinut Admis □ Respins □

Foaie de raspuns pentru Test

Semnatura persoanei examinate: _________

Punctaj obtinut: _________

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

SERVICII SSM DE TOP S.R.L.

S-ar putea să vă placă și