1.

DEFINITIE TELENURSING- ULUI ȘI TELEMEDICINEI

Telenursing se referă la utilizarea tehnologiei informației la furnizarea serviciilor de asistență medicală
ori de câte ori există o distanță fizică între pacient și asistent, sau între orice număr de asistenți medicali.

Telemedicina - - folosirea tehnologiilor informationale moderne, in special a comunicarilor audio/video

interactive, a computerelor si telemetriei in scopul furnizarii serviciilor de sanatate pacientilor aflati la
distanta si pentru a facilita schimbul de informatii intre specialisti din domeniul sanatatii aflati la distanta

- - folosirea tehnologiilor telecomunicationale avansate pentru a schimba informatii

medicale si a furniza servicii de sanatate trecand peste bariere geografice, temporale, sociale si culturale

2. BENEDICII ALE TELENURISNGULUI

-scaderea costurilor serviciilor de sanatate
- scaderea distantelor si a timpului necesar deplasarii
- scaderea numarului de pacienti spitalizati
- scaderea adresabilitatii pacientilor in UPU
- sprijina surmontarea deficitului de asistente medicale
- ofera confort pacientului aflat acasa
- creste sentimentul de control al bolii

3. NEAJUNSURI ALE TELEMEDICINEI

- lipsa interactiunii face-to-face

- posibilitatea unor disfunctionalitati tehnologice

- riscuri crescute privind securitatea si confidentialitatea datelor medicale

- imposibilitatea aplicarii ingrijirilor adecvate anumitor cazuri (ex. managementul medical al unei rani
cronice la un pacient cu poliartrita reumatoida sau Boala Parkinson)

- posibilitatea de a iesi din aria scopurilor propuse de catre furnizorii de sanatate

- dificultate crescuta in a furniza pacientilor informatiile necesare pt a semna consimtamantul

informat in deplina cunostinta de cauza

- disponibilitatea redusa a tehnologiilor comunicationale in anumite arii geografice

- lipsa de credibilitate si confuzia asupra rolului teleasistentei

- selectivitatea teleasistentelor (asistente cu experienta)

- formarea teleasistentelor (training)

 - responsabilitatea angajatorilor de a angaja personal calificat

- consideratii legate de politele de asigurare daca pacientii traiesc in alta tara

- lipsa de interactiune directa diminueaza calitatea actului medical

- ,,tentatia’’ furnizorilor de sanatate de a reduce cheltuielile de sanatate prin inlocuirea intalnirilor

directe cu cele de tip telemedicina, chiar si in situatiile care ar impune prima varianta (de ex. nevoia
crescuta de suport emotional, ‘’atingeri’’ terapeutice)

- ingrijorari legate de securitatea si confidentialitatea datelor

- deficienta unor date consistente legate de raportul cost-eficienta

- potentiale probleme legate de responsabilitatea actului medical

4. ATRIBUTIILE UNEI ASISTENTE DE TELENURISNG

- Triajul diferitelor probleme de sanatate

- Furnizarea de informatii medicale clientilor folosind protocoale sau algoritme bine definite

- Promovarea autoingrijirii pacientilor prin furnizarea de informatii medicale

- Sa raspunda la intrebarile pacientilor prin telefon sau prin mesaje de email securizate

- Sa ofere informatii specifice legate de boala si consiliere adecvata

- Sa faciliteze consultatii prin audio si videoconferinte cu furnizorii de sanatate sau intre acestia si
clientii lor (de ex. clinici rurale, stabilirea statusului clinic al pacientilor cu boli cronice –
insuf.cardiaca, diabet zaharat etc)

- Folosirea de videocamere in cadrul consultarii cu alti profesionist ai sanatatii pt a transmite

imagini relevante ale pacientilor (de ex. gradul de mobilitate a unui membru, statusul unei rani
cronice, imagini ale unor leziuni cutanate)

- Sa transmita informatii vitale despre pacienti, de ex. ECG

- Sa utilizeze echipamente video, computere pt a monitoriza starea de sanatate a pacientilor

- Sa monitorizeze starea clinica a pacientilor sau a celor externati prematur din spital prin telefon
(ex. TA, puls)

- Sa ofere informatii utile calatorilor legate de destinatiile lor turistice

- Sa foloseasca videoconferinte pt a oferi educatie continua de nursing

- Sa creeze site-uri web pt a furniza informatii medicale si consiliere in real-time asupra diverselor
aspecte educationale(de ex. renuntarea la fumat)

5. CALITATILE UNEI ASISTENTE DE TELENURSING

- caracteristici personale (atitudine pozitiva, amabilitate deschidere catre tehnologie)
 - cunostinte si abilitatea de a utiliza sistemele tehnologice (de ex. capacitatea de a folosi
videocamere manuale, echipamente pentru videoconferinte, computere etc)

- abilitatea de a modifica planul de ingrijire al pacientului

- sa inteleaga limitele tehnologiilor utilizate (de ex. sa fie capabila sa realizeze daca semnele
vitale sunt monitorizate adecvat de catre dispozitive speciale)

- abilitatea de a recunoaste situatiile in care abordarea telemedicala nu este adecvata nevoilor

pacientului

- abilitati de colaborare multidisciplinara

- constientizarea riscurilor pacientului asociate telemedicinei si initierea de planuri de rezerva

- cunoasterea, intelegerea si aplicarea protocoalelor operationale specifice

telenursingului si a diverselor proceduri

- aptitudini speciale de comunicare

- comportament adecvat telefonic/videofonic

- constientizarea practicarii nursingului pe baza evidentelor, precum si a domeniilor care

inca necesita cercetare

- abilitatea de a oferi servicii competente de nursing prin evaluari regulate ale propriei
competente, identificand arii de studiu care sa surmonteze deficientele existente

- cunostinte care sa permita evaluare clinica adecvata (``to smell emergencies`` - 3-5 ani de
experienta)

6. TABLOUL CLINIC AL DIABETULUI ZAHARAT DE TIP 1

Tablou clinic

- debut inainte de 35-40 ani

- coma acidocetozica: 75%

- starea de constienta afectata in grade variabile

(majoritatea se interneaza ``pe picioare``)

- deshidratare (limba prajita, turgor prelungit, hTA)

- respiratie acidotica (Kussmaul)

- halena acetonemica

- manifestari digestive: greturi, varsaturi, dureri

- cei 3 P: poliurie, polidipsie, polifagie

- scadere ponderala
7. TABLOU CLONIC DIABET ZAHARAT TIP 2
Tablou clinic

- debut dupa 40 ani

- poliurie, polidipsie, polifagie: 30%

- diagnosticat intamplator (analize uzuale) sau cu

ocazia unei intercurente: infectii, IMA, stres psihic

- obezitate: 80%

- cetoacidoza apare foarte rar!!!

8. COMA HIPOGLICEMICA- TABLOU CLINIC

Coma hipoglicemica

- Semne de hipoglicemie:

- foame intensa

- cefalee

- slabiciune

- ameteli

- tulburari vizuale

- iritabilitate

- transpiratii reci

- tremuraturi

- confuzie

- coma

9. DIETA ÎN DIABET ZAHARAT

- Este cel mai constant element terapeutic

- Este indispensabila tuturor formelor de DZ

- Peste 30% din diabeticii de tip 2 sunt echilibrati doar prin

dieta

- Trebuie individualizata in functie de varsta, sex, activitate

fizica, preferinte alimentare, disponibilitati financiare, boli

 asociate

Recomandari nutritionale:

1. calorii: - normocalorica la normoponderali

- hipocalorica la obezi

- hipercalorica la subponderali

2. glucide: - 50-55% din aportul caloric

- se evita glucidele cu absorbtie rapida,

produsele rafinate (zahar)

3. fibre alimentare: predominanta in dieta a glucidelor

complexe (legume, cereale, fructe)

• Recomandari nutritionale:

4. lipide: - 30% din calorii

5. proteine: - 12-15% din calorii

6. sodiu: - <7g/zi; la hipertensivi <3g/zi

7. alcoolul: ocazional, in cantitati mici

8. edulcorante: zaharina, aspartam, ciclamat

9. mesele: fractionate, 3 mese principale, 2 gustari

10. INTERVENȚIILE ASISTENTEI DE TELENURSING ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

DIABETIC PRIVIND DEFICITUL VOLEMIC
Interventii

- monitorizarea semnelor vitale

- masurarea tensiunii arteriale

( hipovolemia se manifesta prin hTA, tahicardie)

- monitorizarea temperaturii, culoarea tegum

(febra, frisoanele, transpiratiile apar frecvent in infectii,

la fel eritemul locoregional)

- evaluarea pulsului, turgorul, hidratarea mucoaselor

- monitorizarea balantei hidrice (aport/eliminare)

- monitorizarea greutatii corporale

 - corectarea imbalantei hidrice (aport crescut de lichide)

11. . INTERVENȚIILE ASISTENTEI DE TELENURSING ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI DIABETIC PRIVIND RISCUL DE INFECTIE
Interventii

- identificarea semnelor de infectie/inflamatie:

- febra, roseata, puroi la nivelul ulcerelor,

sputa purulenta, urina tulbure

- prevenirea infectiilor (spalat adecvat pe maini)

- mentinerea asepsiei in timpul procedurilor invazive

- ingrijire adecvata a tegumentelor

- pozitionarea pacientului in semisezand

- sfaturi legate de administrarea antibioticelor

- monitorizarea evolutiei ulcerelor

12. INTERVENȚIILE ASISTENTEI DE TELENURSING ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

DIABETIC PRIVIND NUTRIȚIA INADECVATĂ
Interventii:

- determinarea greutatii corporale

- realizarea unui program dietetic in corelatie cu

posibilitatile financiare ale pacientului

- auscultatia sunetelor intestinale, prezenta durerii

abdominale, greturi, varsaturi

- observarea semnelor de hipoglicemie (alterari ale

constientei, foame, transpiratii, ameteli)

13. TABLOUL CLINIC AL BPOC

- De obicei, dupa 20 de tigari fumate pe zi, dupa mai mult de douazeci de ani, pacientii cu BPOC dezvolta
o tuse cronica, dificultati de respiratie (dispnee), si infectii respiratorii frecvente.

- Simptome provocate de emfizem

- La pacientii afectati in principal de emfizem, simptomele constau in dificultati de respiratie.

- Dispneea este de obicei cea mai vizibila in timpul activitatii fizice crescute
- La pacientii cu bronsita cronica, precum si bronsiectazii, tusea cronica si productia de sputa sunt
simptomele majore. Sputa este, de obicei, clara si groasa. - Infectiile respiratorii pot cauza
periodic febra, dispnee, tuse, sputa si respiratie suieratoare.

- In BPOC avansata, pacientii pot dezvolta cianoza (colorarea albastruie a buzelor si a unghiilor),
din cauza lipsei de oxigen in sange. Ei pot dezvolta dureri de cap dimineata din cauza unei incapacitatii
de a elimina dioxidul de carbon din sange. Pierderea in greutate apare la unii pacienti.

- In BPOC avansata, vasele mici de sange din plamani sunt distruse, iar acest lucru blocheaza fluxul de
sange prin plamani. Ca urmare, inima trebuie sa pompeze cu o forta crescuta. In cazul in care inima nu
poate gestiona lucrari suplimentare, insuficienta cardiaca dreapta duce la umflarea picioarelor si
gleznelor.

- Pacientii cu BPOC pot avea tuse cu sange (hemoptizie). De obicei, hemoptizia se datoreaza
deteriorarii captuselii interioare a cailor respiratorii si a vaselor sange, cu toate acestea, ocazional,
hemoptizia poate semnala dezvoltarea de cancer pulmonar.

14. DIAGNOSTICUL POZITIV AL BPOC

- luat in considerare la pacienti peste 35 de ani care au un factor de risc (fumat) si care acuza:

- dispnee de efort

- tuse cronica

- productie zilnica de sputa

- episoade frecvente de ``bronsita`` sau

wheezing

- confirmat OBLIGATORIU prin spirometrie!!!

- tusea

- cronica

- minim trei luni pe an, doi ani consecutiv

- productiva, sputa mucoasa/mucopurulenta

-Dispneea

- simptomul central

- apare initial la eforturi mari

- lent progresiva (ani)

- uneori in crize diurne/nocturne, eventual wheezing

- Examenul fizic:

- poate fi normal in formele usoare

 - obezitate/denutritie

- expir prelungit, raluri sibilante si ronflante,

- torace ``in butoi``

- edeme gambiere

- hepatomegalie

- jugulare turgescente

- cianoza

- somnolenta

- spirometria:

- VEMS < 80%

- VEMS/CV < 70%

- spirometre portabile, usor de folosit, capabile sa

stocheze numeroase informatii pe care sa le

transmita la distanta electronic

15. INTERVENȚII TELENURSING ÎN BPOC

Educatia pacientului cu BPOC

- raspunsuri la intrebarile pacientului si ale familiei despre boala, restrictii, medicatie

- informatii si sfaturi pt evitarea factorilor de risc

- renuntarea la fumat

- evitarea expunerii la medii reci si umede

- evitarea locurilor poluate

- instruirea tehnicii de administrare inhalatorie a medicamentelor si monitorizarea realizarii ei

corecte

- asigurarea ca pacientul are un plan de management al bolii

- recunoasterea exacerbarilor si tratamentul lor

- accentuarea dispneei

- cresterea frecventei tusei

- cresterea cantitatii de sputa eliminata

- modificari ale culorii sputei

 - accentuarea ralurilor bronsice

- scaderea saturatiei in O2 cu >2%

- monitorizarea unor parametri clinici/paraclinici

- dispnea

- cianoza

- tusea si expectoratia

- raluri

- turgescenta jugularelor

- edeme

- somnolenta

- saturatia in O2

- parametrii spirometrici

Tulburari ale clearance-ului cailor aeriene

Obiective:

- ameliorarea ventilatiei pulmonare

- prevenirea atelectaziei, infectiilor, stazei secretiilor in caile respiratorii

- prevenirea aspiratiei traheobronsice

- educarea si ajutarea pacientilor pt a realiza o tuse eficienta

Tulburari ale clearance-ului cailor aeriene

Evaluarea factorilor etiologici

- imposibilitatea mentinerii pozitiei corespunzatoare

- tuse ineficienta, secretii vascoase

- durere sau frica de durere

- oboseala, astenie

- deficit de cunostinte

- imposibilitatea mentinerii pozitiei corespunzatoare

- de preferat pozitia de decubit lateral

- igiena cavitatii bucale

- tusea ineficienta, secretii vascoase

 - instruirea pt metode de tuse controlata

- respiratii profunde si rare in ortostatism

- respiratia diafragmatica

- inspir profund, apnee 3-5 sec, apoi tuseste

prin expir fortat

- hidratare adecvata

- umidifierea aerului inspirat

- Durerea sau frica de durere

- evaluarea tratamentului antialgic

- daca s-a administrat suficient tratament antialgic

- se apreciaza efectul terapeutic

- se instruieste pacientul sa realizeze exercitii de

- respiratie adanca si tuse cand durerea a cedat

- suport emotional

- sa se explice importanta tusei cand durerea scade

- Oboseala, astenie

- plan pt programul de tuse adaptat orarului de

activitate/odihna

- stimularea pacientului sa respire profund

16. TABLOUL CLINIC AL EDEMULUI PULMONAR

 - Reprezinta forma cea mai grava a dispneei paroxistice si o mare urgenta medicala.

- Apare brusc, in timpul noptii, dar si ziua dupa efort, obligand bolnavul sa adopte pozitia de
ortopnee. - Bolnavul este anxios, agitat, palid, cu buzele si extremitatile usor cianotice, cu
transpiratii reci.

- La inceput tusea este seaca, apoi criza de dispnee se intensifica rapid, apare expectoratia
abundenta, spumoasa, seroasa, care, la un moment dat, curge ca un suvoi continuu din gura bolnavului;
in cele din urma sputa devine rozata datorita prezentei sangelui transvazat in alveolele pulmonare.

- La examenul cordului se constata tahicardie, zgomot de galop, diverse aritmii, iar la ascultatia
toracelui – raluri umede.
- In forma cronica a ICstg, pe langa dispneea cu caracter progresiv (la eforturi din ce in ce mai mici, pana
la dispnee de repaus cu ortopnee), apare si tusea (ambele sunt expresia stazei pulmonare).

- Examenul obiectiv al cordului evidentiaza semnele bolii de baza, socul apexian deplasat in
jos, tahicardie, suflu sistolic de insuficienta mitrala functionala.

17. INTERV. TELENURSING ÎN INSUFICIENȚA CARDIACĂ ÎN CAZUL PREZENTEI

EDEMELOR
- restrictie de sodiu si lichide

- repaus

- tratament diuretic

- balanta hidrica si diureza

- atentie la semnele deshidratarii (sete, scaderea TA)

Satisfacerea nevoilor fundamentale

1. Nevoia de a comunica

- comunicare permanenta intre asistenta, pacient, familie si persoane implicate in ingrijire

- pacientii cardiaci sunt foarte anxiosi, stresati

- prin informarea pacientului despre afectiunea sa, se poate asigura linistea si confortul sau

 2. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

 - pacientul trebuie sfatuit si ajutat sa se simta confortabil

- sa adopte pozitii care sa amelioreze dispneea

3. Nevoia de a dormi si a se odihni

- repausul la pat este o masura importanta pt reducerea necesarului de oxigen

- somnul poate fi perturbat datorita bolii

- reducerea anxietatii, postura adecvata pt evitarea ortopneei

4. Nevoia de a bea si a manca

- se prefera mesele in cantitati mici

- dieta sodata, restrictia de lichide

 5. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

 - sfaturi legate de o toaleta adecvata

 - de preferat baile in locul dusurilor (se consuma mai multa energie)

6. Nevoia de a evita pericolele

- asigurarea unui climat de liniste si calm (suport familial)

- informarea pacientului despre boala, manifestari clinice, tratament pt reducerea sentimentului de

teama si izolare

7. Nevoia de a elimina

- repausul la pat predispune la constipatie – laxative, dieta

- monitorizarea diurezei

18. TABLOUL CLINIC ÎN ASTMUL BRONSIC

 La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere ; mai tarziu, in
intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cronice si ale emfizemului, cu dispnee mai mult
sau mai putin evidenta.

 Criza apare in a doua jumatate a noptii, de obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si
hipersecretie ; alteori e anuntata de prodroame (stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor,
cefalee ).

 La sfarsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face cu
dificultate ), cu sputa vascoasa, albicioasa ( perlata ). Criza se termina in cateva minute sau ore,
spontan sau sub influenta tratamentului.

 Dispneea devine paroxistica, bradipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare. Bolnavul

ramane la pat sau alearga la fereastra, prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu
capul pe spate si sprijinit in maini, narile dilatate, jugulare turgescente.

 In timpul crizei, toracele e imobil, in inspiratie fortata.

19. INTERVENȚII TELENURSING ÎN ASTMUL BRONSIC

 Diagnostice de nursing:

 1. Alterarea functiei respiratorii datorita aparitiei obstructiei bronsice

- Educarea pacientului sa tuseasca eficient si sa expectoreze

- Sfaturi pentru adoptarea unei pozitii adecvate (ortopnee)

- Administrarea de oxigen

- Administrarea de fluidifiante ale secretiei bronsice

- Asigurarea unui aport hidric corespunzator

- Administrarea de antibiotice
- Aerisirea camerei
- Suport psihic

 2. Alterarea functiei circulatorii datorita palpitatiilor si nelinistii

- Determinarea TA

- Inregistrarea electrocardiogramei (modificarile aparute impun contactarea medicului specialist)

- Verificarea administrarii medicatiei prescrise de medic

- (cardioprotectoare, antiaritmice, vasodilatatoare, diuretice)

- 3. Imposibilitatea de a se odihni datorita nelinistii

- Calmarea tusei si a dispneei

- Exercitii respiratorii inainte de culcare

- Psihoterapie

- Administrarea unei bauturi calde inainte de culcare