Sunteți pe pagina 1din 8

Enigma Otiliei

De George Călinescu
-roman modern obiectiv,realist-balzacian,citadin

Romanul este o specie a genului epic, în proză, de mare întindere,


cu acțiune complexă, desfășurată pe mai multe planuri narative,
organizate prin alternanță sau înlănțuire, cu o intrigă amplă și
complicată și personaje numeroase.

În 1932,George Călinescu susținea necesitatea apariției în


literatura română a unui roman de atmosferă modernă, deși respingea
teoria sincronizării obligatorii a literaturii cu filozofia și psihologia
epocii.

În romanul “Enigma Otiliei “ (1938), Călinescu depășeste realismul


clasic, creează caractere dominate de o singură trăsătură definitorie,
realizând tipologii (avarul,arvistul), modernizează tehnica narativă,
foloseste detaliul în descrieri arhitecturale și în analiza personajelor,
înscriindu-se astfel în realismul secolului al XX- lea, cu trimitere certă
către creația lui Balzac.

Balzacianismul este prezent în “Enigma Otiliei” prin tema romanului,


care ilustrează imaginea burgheziei bucureștene de la începutul
secolului al XX-lea, societate degradată sub puterea nimicitoare a
banului. Acțiunea romanului este construită în jurul averii lui moș
Costache Giurgiuveanu, motivul literar al moștenirii justificând faptele
și reacțiile personajelor interesate mai mult sau mai puțin de banii și
bunurile bătrânului.

Ideea paternității este nucleul epic al romanului, fapt confirmat de


Călinescu însuși, care-și intitulase inițial romanul “Părinții Otiliei”.
Enigma Otiliei
De George Călinescu
-roman modern obiectiv,realist-balzacian,citadin
Influența balzaciană evidențiază idea că degradarea relațiilor din
cadrul familiei duce, fără tăgadă, la degradarea întregii societăți .

Ca în romanele lui Balzac, relațiile interfamiliale sunt conflictuale


și degradate. Sentimentele paterne ale lui Costache GIurgiuveanu
pentru Otilia sunt învinse de apariția personajului și , pentru că nu
poate asigura “ fe-fe-fetiței” viitorul, ea este nevoită să se mărite cu
Pascalopol . Aceasta, la rândul lui , nu-și definește foarte bine
sentimentele față de Otilia, nu poate distinge “ ce e patern și ce e viril”
în relația sa cu tânăra.

Legatura familială a Aglaei cu fratele ei, Costache, se degradase


profund din cauza averii acestuia, distrugând orice afectivitate fraternă
între cei doi. De asemenea, relațiile din cadrul familiei Tulea sunt total
deteriorate: Aglae stăpânește cu autoritate distrugătoare destinele
copiilor ei, iar Simion, ca tată și soț, este incapabil și dezinteresat de a fi
“cap de familie”.

Detaliile încadrează cu precizie acțiunea în timp și spațiu (“Într-o


seara, de la începutul lui iulie 1909, cu puțin înainte de orele zece ,[…]
în strada Antim, venind dinspre strada sfinții Apostoli “), iar descrierea
casei lui Costache Giurgiuveanu are implicații caracteriologice pentru
descrierea fizionomiei , coafurii, vestimentației, gesturilor, timbrului
vocii,realizând un portret complex: fizic, moral și în mișcare.

Romanul “Enigma Otiliei” de George Călinescu întrunește așadar


spiritul clasic balzacian cu elemente de factură romantică, definindu-se
în esența ca roman modern, realist și obiectiv .
Enigma Otiliei
De George Călinescu
-roman modern obiectiv,realist-balzacian,citadin
Introspecția și luciditatea anlizei psihologice a personajelor se
definește prin psihologii derutante (Otilia), degradări psihice, ca
alienarea, senilitatea (Simion), consecințe ereditare (Aurica o
moștenește pe Aglae, iar Titi pe Simion ), constituindu-se într-o creație
fundamentală a literaturii române.

Ca orice roman “Enigma Otiliei” este o specie epică în proză, cu


acțiune complex, organizată pe mai multe planuri narative, cu puternice
conflice și o complicată intrigă , la care participă numeroase personaje
bine individualizate.

Principalul mod de expunere este narațiunea, iar personajele se


conturează direct prin descriere și tehnica detaliului, iar indirect, din
propriile fapte, gânduri și vorbe, prin dialog, monolog interior,
introspecția auctorială.

Perspectiva narativă este modernă și definește punctul de


vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) și omniprezent
asupra evenimentelor relatate la persoana a treia , argumentând
caracterul obiectiv al romanului.

Tot în modernism se înscrie și existența celui de al doilea narator


heterodiegetic, Felix, care, în ipostaza de martor al evenimentelor, este
mediator între naratorul obiectiv și cititorul fictiv .

Surprinzatoare și fascinantă prin amestecul unui farmec juvenil


cu o maturitate profundă, “Enigma Otiliei “ se naște mai ales în mintea
lui Felix, care nu-și poate explica nicidecum comportamentul fetei , care
întruchipează natura contradictorie a sufletului feminine. Îndrăgostit
Enigma Otiliei
De George Călinescu
-roman modern obiectiv,realist-balzacian,citadin
de Otilia , Pascalopol o admiră și o prețuiește, dar nici el nu poate
descifra în profunzime reacțiile și gândurile fetei.

Romanul “ Enigma Otiliei” de George Călinescu nu are fir epic,


fiind structurat pe două planuri care se întrepătrund și se determină
reciproc. Primul plan privește destinul tânărului Felix Sima, care ,
înainte de a-și face o carieră strălucită de medic, parcurge criza erotică
iminentă la vârsta adolescenței, iar celălalt plan ilustrează istoria unei
moșteniri.

Perspectiva temporală este înlănțuită și cronologică, bazată pe


relatarea evenimentelor în ordinea derulării lor, iar cea spațială reflectă
un spațiu real, acela al caselor, străzilor , locurilor concrete și unul
imaginar inchis, prin care se conturează trăsăturile interioare ale
personajelor.

Valența realistă a romanului este configurată de precizarea


timpului și a spațiului desfășurării acțiunii, realizată prin tehnica
detaliului, reprezentând incipitul romanului “Într-o seară de la
începutul lui Iulie 1909, cu puțin înainte de orele zece “, Felix Sima, un
tânăr de vreo optsprezece ani, sosește de la Iași pe strada Antim din
Bucuresti, acasa la Costache Giurgiuveanu”. Naratorul face un portret
detaliat tanarului cu fata juvenila, cu obrazul de culoare maslinie,
imbracat in uniforma neagra “ stransa bine pe talie”, avand “ un aer
barbatesc si elegant “.

Costache Giurgiuveanu, personajul central al romanului, este


prezentat cititorului( naratorului) prin intermediul lui Felix Sima , care
Enigma Otiliei
De George Călinescu
-roman modern obiectiv,realist-balzacian,citadin
vede un bătrân clipind mărunt, și cu „un glas neașteptat de răgușit”,
șoptește repede: „ Nu-nu-nu stiu...nu-nu sta nimeni aici, nu cunosc..”.
Tot prin ochii lui Felix sunt prezentate aproape toate personajele
adunate în jurul mesei , jucând table și cărți: Costache Giurgiuveanu,
Otilia Mărculescu, Leonida Pascalopol, Aglae, Aurica și Simion Tulea.
Astfel, cititorul face cunoștință cu fiecare erou în parte, tânărul
descriind detaliat fizionomia, coafura, îmbrăcămintea, gesturile și
comportamentul lor, cu sugestive trimiteri caracteriale.

Atunci când Felix merge la familia Tulea, cititorul ia cunostință ,


despre aspectul casei, preocupărilor și obieceiurile locatarilor, utilizând
aceeasi tehnică a detaliului, prin care se sugereaza și trăsături
caracteriale. Astfel, tatăl familiei , Simion Tulea, broda perne pe
etamina și picta, ca și Titi, tablouri ce reproduceau cărți poștale
ilustrate, de unde reiese lipsa de creativitate și fantezie, stereotipia
gândirii celor doi bărbați. Olimpia, fata mai mare a Aglaei , trăia în
concubinaj cu Stănică Rațiu , un „avocat fără procese” care nu voia să
se cunune cu ea până când Simion nu-i dădea casa promisă ca zestre .

Alt plan epic este reprezentat de iubirea adolescentină a lui Felix


pentru Otilia , care-i reproșeaza acestuia familiaritatea excesivă față de
moșierul Pascalopol. Tânăra reacționează cu surprinzătoare maturitate
la declarațiile lui Felix, despre care crede că este prea tânăr și
nerăbdator. Îl sfătuiește să nu se gândească la iubire „înainte de a-ți
face o cariera ”.

Conflictul dintre Otilia și familia Tulea evoluează, tânăra fiind


deseori bârfită și jignită, întrucât Aglae se temea să nu fie infiată de
Costache și ea să piardă astfel moștenirea averii fratelui său.
Enigma Otiliei
De George Călinescu
-roman modern obiectiv,realist-balzacian,citadin
Un plan narativ secundar urmărește familia lui Stănică Rațiu, unde
lucrurile păreau că se așează, el se căsătorise oficial cu Olimpia, se

mutaseră în casa obținută ca zestre și veneau în fiecare zi la familia


Tulea, autoinvitându-se la masă . Astfel, copilul de două luni ,
Relișor ,fusese cu desăvârșire uitat și lăsat singur în casă, căzuse din pat
și murise.

Evenimentele se precipită, secvențele narative se înlănțuiesc


alternativ, ilustrând diferite planuri ale acțiunii. Otilia pleacă, brusc , cu
Pascalopol la Paris, fără să spună nimănui, iar Felix este deznădăjduit și
nedumerit, așteptând în fiecare zi o scrisoare sau o veste de la ea.
Aglae face o criză de nervi și Aurica, vânăta de invidie, consideră că
Otilia este o stricată. Simion Tulea se simte din ce în ce mai rau, însă
Felix își dă seama că bătrânul nu mai e în toate mințile, pentru că își
scotea afară rufăria și se plângea că dușmanii vor să-i omoare hainele.
Aurica făcea turnee pe Calea Victoriei în căutare de bărbați, iar pe
Olimpia și pe Aglae nu le interesa boala lui Simion.Prin intervenția unui
doctor, bătrânul este internat la un sanatoriu de boli nevoase, unde
este definitiv abandonat de întreaga familie.

Dupa întoarcerea de la Paris, Costache adună materiale de la


demolări ca să-i construiasca Otiliei o casă, dar face un atac cerebral,
Aglae preia comanda , vine urgent cu Aurica, Olimpia și , bineînțeles,
Stănică în stada Antim, să vegheze ca nimeni să nu se atingă de nimic.

Giurgiuveanu își revine miraculos după criză, refuză sa întocmească


un testament sau să o infieze pe Otilia, care-i coase un săculeț de pânză
Enigma Otiliei
De George Călinescu
-roman modern obiectiv,realist-balzacian,citadin
de cort . Costache „își indesa pachetele cu hârtii” în buzunarul
improvizat , însă face o noua criză și e gasit de Otilia și de

Felix, care o trimit imediat pe Marina după doctor.Aceasta se duce mai


întâi la Aglae și „într-o clipă , toată ceata vine în marș spre locul
întâmplării”. Costache gemea și icnea, spre dezamăgirea Aglaei, care
spera că-l gasește mort.

Stănică pândește permanent pe la geamul odăii lui Costache și


bătrânul șoptește înspăimântat, prevestind parcă ce avea să se
întâmple:”ochii,ochii”. Stănică o trimite pe Otilia să ia aer și, rămânând
singur cu bătrânul, îi fură pachetul cu bani. Acesta holbează ochii si, cu
o sfortare supraomeneasca , se dă jos din pat și strigă cu un urlet”
Banii, ba-banii, pu-pungașule!” , apoi se prabușește pe podea. Stănică
pune pachetul sub cămașă, se duce s-o ia pe Aurica și se întorc
împreună în casa lui Giurgiuveanu, pe care îl găsesc mort.

Dupa înmormântarea lui Costache , Otilia este tristă și-i explică lui
Felix, cu amărăciune și cu o profundă maturitate, ca el este prea tânăr
pentru ea, că o femeie trăiește cu adevarat „ vreo zece ani cel mult”,
din care ea mai are doar cinci, sase ani.

Finalul romanului consemnează destinele personajelor. Otilia se


căsătorise cu Pascalopol în străinătate, apoi divorțase și devenise
nevasta unui conte. Felix ajunsese profesor universitar, medic de
prestigiu și autor de tratate de medicină, se căsătorise „într-un chip [...]
strălucit” și frecventa un cerc de persoane influente. Stănică Rațiu se
însurase cu Georgeta și era propietarul unui bloc de locuințe și patrona”
tripouri și cercuri de morfinomani”.
Enigma Otiliei
De George Călinescu
-roman modern obiectiv,realist-balzacian,citadin
In concluzie, având în vedere cele prezentate, putem afirma faptul că
„Enigma Otiliei” de George Calinescu este un roman [...] care prezintă
tema [...] .

S-ar putea să vă placă și