Microorganismele:

Produse obtinute
scopul lor

Prezentat de Popa Marius

 Definitie
Un microorganism, sau microb, este un organism de
dimensiuni microscopice, care poate exista sub forma sa
unicelulară sau ca o colonie de celule.
Microorganismele includ bacterii, protozoare, alge și ciuperci.
Deși virusurile nu sunt considerate organisme vii, ele sunt uneori
clasificate ca microorganisme.
Microbii sunt importanți în cultura și sănătatea umană în multe
feluri, servesc la fermentarea alimentelor și la tratarea apelor
reziduale și pentru a produce combustibil, enzime și alți compuși
bioactivi.
Microbii sunt instrumente esențiale în biologie ca organisme
model și au fost utilizați în războiul biologic și bioterorismul.
Microbii sunt o componentă vitală a solului fertil. În corpul uman,
microorganismele alcătuiesc microbiota umană, inclusiv flora
intestinală esențială.
Agenții patogeni responsabili de multe boli infecțioase sunt
microbii și, ca atare, sunt ținta măsurilor de igienă.
 Antibioticele
Antibioticele sunt produse metabolice ale mai
multor microorganisme inofensive. Sunt folosite
pentru a ucide diverse microorganisme
patogene, fiind foarte utile în tratarea multor boli.
Antibioticele importante utilizate în prezent în
medicamente sunt penicilina, streptomicina,
bacitracina, cloromicina, clorotetraciclina,
tetraciclina, neomicina teramicina, auromicina,
puromicina, haimicina și eritromicina.

Pe lângă utilizarea lor în tratamentul bolilor

umane, anumite antibiotice sunt folosite ca
conservanți alimentari. Unele antibiotice sunt
folosite în controlul agenților patogeni ai
plantelor. De exemplu, Griseofulvin, care nu este
potrivit pentru om, este folosit în controlul ruginii
fasolei.
 PRODUCȚIA DE PRODUSE LACTATE:
Microorganismele sunt vitale la obtinerea a mai multe produse lactate in variate moduri,precum:
zer,unt,bauturi alcoolice(prin fermentare) si cascavaluri. Cascavalul,ca exemplu este produs din
lapte și depinde de activitatea microorganismelor precum Streptococcus lactis, S. cremoris,
Leuconostoc citrivorum etc. Fabricarea brânzei constă în coagularea laptelui prin adăugarea de
bacterii lactice, prelucrarea cașului pentru a elimina umiditatea, sărarea și coacerea.

În timpul coacerii, microorganismul induce activitate proteolitică și lipolitică. Perioada de

maturare a brânzei variază de la 1 la 16 luni. Brânza este un aliment foarte hrănitor. Compoziția sa
este de 20 – 35% proteine, 20 – 30% grăsimi și o cantitate mică de minerale.

PRODUSELE DE PATISERIE:
O drojdie numită Saccharomyces cerevisiae este amestecată cu zahăr, făină și apă caldă
pentru a face pâine. Drojdia folosește zahărul și zaharurile prezente în făină ca hrană. Le
descompune pentru a oferi drojdiei energie pentru creștere. Drojdia crește prin înmugurire.
Pe măsură ce face acest lucru, în aluat sunt produse bule de dioxid de carbon gazos.

Bulele fac aluatul să se extindă și să crească. Acest lucru se datorează faptului că aluatul
este extrem de lipicios și prinde bulele, împiedicându-le să scape. Când aluatul este copt,
căldura ucide drojdia și aluatul nu se mai extinde.
 Steroizi:
Androstenediona (AD) este un intermediar steroid valoros
pentru producerea de medicamente steroizi.
Biotransformarea microbiană a fitosterolului pentru a
produce AD ​este un domeniu bine cercetat. Cu toate
acestea, solubilitatea scăzută în substrat a fitosterolului în
medii apoase și degradarea nucleului AD la
androstadiendionă (ADD) sau 9-hidroxi-AD sunt
obstacolele majore pentru producția de AD, ceea ce duce
la cercetări detaliate pentru optimizarea procesului de
biotransformare. În această revizuire, transformarea
microbiană a AD în raport cu metodele existente de sinteză
chimică sau biochimică a AD este discutată pe larg.
Această analiză examinează procesul de biotransformare
microbiană și limitările pentru producția îmbunătățită de
AD. Factorii care afectează procesul eficient de
biotransformare pentru obținerea AD sunt discutați și sunt
evidențiate limitările. Conținutul principal al acestei revizuiri
se concentrează pe progresele și strategiile biotehnologice
recente și futuriste în tehnicile de îmbunătățire a
bioprocesului AD.

 PRODUSE CHIMICE, ENZIME

Microorganismele sunt folosite pentru a produce multe substanțe
chimice comerciale și industriale, enzime și alte molecule bioactive.
Acizii organici produși la scară industrială prin fermentație
microbiană includ acidul acetic produs de bacteriile acidului acetic,
cum ar fi Acetobacter aceti, acidul butiric produs de bacteria
Clostridium butyricum, acidul lactic produs de Lactobacillus și alte
bacterii lactice și acidul citric. produs de ciuperca de mucegai
Aspergillus niger.

Microorganismele sunt folosite pentru a prepara molecule bioactive,

cum ar fi streptokinaza din bacteria Streptococcus, ciclosporina A
din ciuperca ascomicetă Tolypocladium inflatum și statine produse
de drojdia Monascus purpureus.
.

ACIDUL CITRIC SI LACTIC:

Acidul citric se obține prin cultivarea Aspergillus niger sau
Pencillium purpurogenum într-un mediu care conține zahăr de porumb
cu fosfat de amoniu, sulfat de magneziu și carbonat de calciu. Este
folosit pentru a produce gluconat de calciu, o sursă de calciu în
hrănirea sugarilor și a femeilor însărcinate

Acidul lactic ste produs de Lactobacillus delbruck și Streptococcus

lactisJan. 2020 |de
din amidon Keeping
porumb sau cartofi Acidul lactic este utilizat în
Baby
extracte de Happy & sucuri
cofetărie, Healthy
de fructe, esențe murături, conserve de
legume, produse din pește etc.
 Plante și solul
Ciclul azotului în sol depinde de fixarea azotului atmosferic. Acest lucru
este realizat de un număr de diazotrofi. Un mod în care acest lucru
poate apărea este în nodulii rădăcinilor leguminoase care conțin
bacterii simbiotice din genurile Rhizobium, Mesorhizobium,
Sinorhizobium, Bradyrhizobium și Azorhizobium.
Rădăcinile plantelor creează o regiune îngustă cunoscută sub numele
de rizosferă, care susține multe microorganisme cunoscute sub numele
de microbiom rădăcină.
Aceste microorganisme din microbiomul rădăcinii sunt capabile să
interacționeze între ele și cu plantele din jur prin semnale și indicii. De
exemplu, ciupercile micorizale sunt capabile să comunice cu sistemele
radiculare ale multor plante prin semnale chimice atât între plantă, cât
și ciuperci. Aceasta are ca rezultat o simbioză reciprocă între cei doi. Cu
toate acestea, aceste semnale pot fi ascultate de alte microorganisme,
cum ar fi bacteria din sol, Myxococcus xanthus, care pradă alte bacterii.
Interceptarea cu urechea sau interceptarea semnalelor de la receptori
neintenționați, cum ar fi plantele și microorganismele, poate duce la
consecințe evolutive pe scară largă. De exemplu, perechile semnalor-
receptor, precum perechile plantă-microorganisme, pot pierde
capacitatea de a comunica cu populațiile învecinate din cauza
variabilității interceptatorilor. În adaptarea pentru a evita interceptările
locale, ar putea să apară divergență de semnal și, astfel, să conducă la
izolarea plantelor și microorganismelor de incapacitatea de a comunica
cu alte populații.