UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT
UEB ANUL IV
ASOFIE CORINA MARIA

TEST 5

Apelul: sesizarea instanței competente, termenul de exercitare a

apelului, judecarea apelului

1. TERMENUL DE APEL:
a) este de 30 de zile și curge, de regulă, de la comunicarea hotărârii;
b) împotriva ordonanței președințiale este de 5 zile și curge de la pronunțarea
sau de la comunicarea, după cum ordonanța președințială s-a dat cu citarea sau
fără citarea părților;
c) împotriva încheierii date în procedura necontencioasă judiciară curge de la
pronunțare, în toate cazurile.

2. APELUL:
a) se depune, sub sancțiunea nulității, la instanța a cărei hotărâre se atacă;
b) se soluționează de instanța ierarhic superioară instanței a cărei hotărâre se
atacă;
c) nu suspendă executarea hotărârii de primă instanță, decât în cazurile expres
stabilite de lege;
d) se depune sub sancțiunea decăderii, la instanța competentă să-l soluționeze.

3. HOTĂRÂREA DE EXPEDIENT:
a) nu are autoritate de lucru judecat;
b) poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare,
numai pentru motive procedurale;
c) este executorie din momentul pronunțării;
d) nu poate fi atacată, în principiu, pe calea revizuirii.
4. TRANZACȚIA JUDICIARĂ:
a) nu constituie titlu executoriu, atunci când este consemnată într-un înscris sub
semnătură privată;
b) constatată printr-o hotărâre judecătorească poate fi desființată prin acțiune
în nulitate sau acțiune în rezoluțiune ori reziliere;
c) anulată prin hotărâre judecătorească determină lipsirea de efecte a hotărârii
de expedient, caducitatea ei;
d) este inopozabilă reclamantului, în cazul admiterii acțiunii revocatorii sau în
declararea simulației împotriva tranzacției judiciare.

5. APELUL:
a) se perimă, dacă în termen de 6 luni de la suspendarea judecății acestuia nu se
solicită redeschiderea judecății;
b) poate fi respins ca tardiv, ca inadmisibil, ca lipsit de interes, în urma
admiterii unei excepții procesuale;
c) se admite și se anulează hotărârea primei instanțe, în situația în care judecata
în fața acestei instanțe s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.

6. PRECIZAȚI ELEMENTELE CARE CARACTERIZEAZĂ

CALEA DE ATAC NUMITĂ ,,RECURSUL”.

- de reformare pentru că se realizează controlul judiciar de către o instanță

superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată;
- nedevolutivă pentru că nu se reia judecata fondului cauzei:
- nesuspensivă de executare;
-extraordinară pentru că se exercită doar pentru motivele precizate expres de
lege;

7. CARE HOTĂRÂRI SUNT SUPUSE RECURSULUI ?

Sunt supuse recursului, Conform art. 483. alin (1) din Codul de proc. civ., hotărârile
date în apel, cele
date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres
prevăzute de lege.

8. MENȚIONAȚI, CU TITLU DE EXEMPLU, HOTĂRÂRILE

PRONUNȚATE ÎN APEL ÎN PRIVINȚA CĂRORA LEGIUITORUL
SUPRIMĂ DREPTUL LA RECURS.

Conflictele de muncă și de asigurări sociale, cererile privind repararea

prejudiciilor provocate prin erori judiciare;
În materie de expropiere cererile cu valoare redusă, procedura evacuării din
imobile folosite sau ocupate fără drept.

9. ÎN CE CONSTĂ CAUZA RECURSULUI ?

Cauza recursului se află în nelegalitatea hotărârii atacate , adică greșelile care se

pretind a fi fost săvârșite în cursul judecății în fața instanței de fond și care se reflectă
în hotărârea atacată.

10. CARE ESTE TERMENUL DE DREPT COMUN DE

EXERCITARE A RECURSULUI ? DAR TERMENUL DE
MOTIVARE A RECURSULUI ?

Termenul de drept comun de exercitare a recursului este de 30 de zile, aplicabil în

toate situațiile în care legiuitorul nu prevede altfel, adică nu stabilește un alt termen,
în schimb termenul de motivare a recursului curge în toate cazurile de la comunicarea
hotărârii.

11. MENȚIONAȚI UNELE TERMENE DE RECURS SPECIALE.

- Împotriva încheierii de suspendare și a celei de respingere a cererii de repunere pe
rol, se poate declara recurs pe toată durata suspendării cursului judecării procesului;
- În cazul hotărârii care constată perimarea fiind un termen de 5 zile de la pronunțare;
- În toate situațiile în care competența de primă instanță aparține curții de apel,
ordonanța preșidențială este supusă recursului, în termen de 5 zile de la pronunțare,
dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea părților.

12. PRECIZAȚI INSTANȚA COMPETENTĂ SĂ SOLUȚIONEZE

RECURSUL.
Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța competentă să soluționeze
recursul.
UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI
FACULTATEA DE DREPT
UEB ANUL IV
ASOFIE CORINA MARIA

TEST 1
1. HOTĂRAREA JUDECĂTOREASCĂ:
a). este actul final și de dispoziție al instanței judecătorești;
b). are forța probantă a unui înscris autentic;
c). produce efecte erga omnes.

2. HOTĂRAREA JUDECĂTOREASCĂ

a). este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora;
b). este opozabilă oricărei terțe persoane până la proba contrară;
c). are putere executorie în condițiile legii.

3. HOTĂRAREA JUDECĂTOREASCĂ
a). prin care se ia o măsură provizorie, nu are autoritate de lucru judecat asupra
fondului;
b). ce statuează asupra unei excepții procesuale are, de la pronunțare, autoritate de
lucruTEST 1
judecat cu privire la chestiunea tranșată;
c). este executorie de drept când are ca obiect punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea
inventarului.

4. CHELTUIELILE DE JUDECATĂ
a). constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocațiilor, ale experților și ale
specialiștilor numiți în domeniile strict specializate, în care nu există experți autorizați,
sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la
proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli
necesare pentru buna desfășurare a procesului;
b). se acordă numai la cererea celui interesat;
c). se acordă la cererea părții care a câștigat procesul, dacă aceasta face dovada existenței și
întinderii lor (a cheltuielilor) cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra
fondului cauzei.
5. EXCEPȚIA AUTORITĂȚII DE LUCRU JUDECAT:
a). este o excepție de procedură, absolută și dirimantă;
b). poate fi invocată numai de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de
recurs;
c). este o excepție de fond, absolută și dilatorie.

6. CARE SUNT CELE TREI PĂRȚI DIN STRUCTURA UNEI HOTĂRARI

JUDECĂTOREȘTI ?
Cele trei părși din structura unei hotărâri sunt :
- Partea introductivă (practicaua);
- Considerentele ( motivarea);
- Dispozitivul;

7. CINE REDACTEAZĂ HOTĂRAREA JUDECĂTOREASCĂ ? ÎN CE TERMEN

ȘI SUB CE SANCȚIUNE ?
Hotărârea judecătorească se redactează de către judecător sau, după caz, în cazul
completelor colegiale, de către unul dintre membrii completului care a soluționat procesul,
conform desemnării președintelui, așa cum reiese din art. 426 alin. (1) teza I C. Proc. Civ.
Potrivit art. 426 alin. (5) teza I C. Proc. Civ. , hotărârea se va semna și redacta în termen
de 30 de zile de la pronunțare. Fiind un termen relativ, nerespectarea lui nu atrage nulitatea
hotărârii, însă poate atrage eventuala răspundere disciplinară a judecătorului, cu condiția să fie
îndeplinite cerințele de la art. 99 lit. h) din Legea 303/2004.

8. COMUNICAREA HOTĂR RII JUDECĂTOREȘTI ESTE OBLIGATORIE SAU

FACULTATIVĂ ? PRECIZAȚI TITULARII COMUNICĂRII.
Comunicarea hotărârii judecătorești este obligatorie, cu excepția terților a căror cerere de
intervenție a fost respinsă ca inadmisibilă.
Titularii comunicării:
- părțile care au luat parte la proces, inclusiv procurorul dacă a participat la judecată;
- instituții și autorități publice cu atribuții în legătură cu executarea dispozițiilor pe care
le conține hotărârea judecătorească;

9. HOTĂRAREA DATĂ ASUPRA SUSPENDĂRII JUDECĂRII PROCESULUI:

a). se numește sentință sau decizie;
b). se numește încheiere și poate fi atacată cu recurs, în mod separat;
c). dată de I.C.C.J. este definitivă.

1 0. DATA HOTĂRARII JUDECĂTOREȘTI:

a). este aceea la care minuta este pronunțată conform legii;
b). este data la care se redactează hotărârea judecătorească;
c). este data la care se semnează hotărârea judecătorească.
UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI
FACULTATEA DE DREPT
UEB ANUL IV
ASOFIE CORINA MARIA

TESTUL 2

1. SUSPENDAREA VOLUNTARĂ A JUDECĂȚII SE DISPUNE:

a). când amândouă părțile o cer;
b). când niciuna dintre părți nu se prezintă la termenul de judecată, chiar dacă pârâtul
solicită expres judecarea în lipsă;
c). din oficiu atunci când instanța consideră necesară suplimentarea probatoriului.

2. DACĂ LA DATA ÎNREGISTRĂRII CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ, UNA DINTRE PĂRȚI ERA
DECEDATĂ:
a). instanța va dispune anularea cererii pentru lipsa capacității procesuale de folosință;
b). instanța va dispune amânarea cauzei în vederea indicării de către reclamant a
moștenitorilor pârâtului decedat;
c). instanța va dispune suspendarea de drept a cauzei.

3. ÎN IPOTEZA ÎN CARE PÂRÂTUL ERA DECEDAT LA DATA INTRODUCERII CERERII DE CHEMARE ÎN

JUDECATĂ:
a). reclamantul poate solicita amânarea cauzei în vederea indicării moștenitorilor pârâtului
inițial, iar instanța va dispune în consecință;
b). instanța poate invoca din oficiu excepția de fond, absolută și peremptorie a lipsei capacității
procesuale de folosință a pârâtului, pe care o va admite, anulând acțiunea;
c). reclamantul are posibilitatea ca, până cel mai târziu la primul termen de judecată la care este
legal citat, să modifice cererea introductivă cu privire la partea chemată în judecată, indicând pe
moștenitorii pârâtului inițial.

4. JUDECATA CAUZEI SUSPENDATE CA URMARE A MANIFESTĂRII DE VOINȚĂ A PĂRȚILOR:

a). reîncepe prin cererea de redeschidere a judecății formulată de una dintre părți;
b). poate reîncepe ca urmare a repunerii din oficiu a cauzei pe rol;
c). reîncepe ca urmare a formulării cererii de redeschidere în termen de cel mult 6 luni de la data
suspendării, altfel intervine perimarea cererii introductive.

5. SUNT SUPUSE TAXEI JUDICIARE DE TIMBRU:

a). cererile de repunere pe rol a cauzei, când suspendarea judecății se datorează părților, cereri
taxabile cu 50 % din taxa judiciară de timbru pentru cererea a cărei soluționare a fost suspendată;
b). cererile de perimare (20 lei);
c). cererile prin care se solicit pronunțarea unei hotărâri de expedient (20 lei), precum și cererile
de suspendare a executării silite, inclusive a executării provizorii (50 lei).

6. PRIMAREA ORICĂREI CERERI DE REFORMARE SAU DE RETRACTARE:

a). se constată din oficiu sau la cererea părții interesate printr-o hotărâre supusă recursului în
termen de 5 zile de la pronunțare;
b). nu afectează dreptul subiectiv civil;
c). operează împotriva oricărei persoane fizice sau juridice, inclusiv împotriva
incapabililor.

7. PERIMAREA:
a). este o sancțiune procedurală ce intervine pentru nerespectarea termenului stabilit de lege și o
prezumție de desistare dedusă din faptul nestăruinței în judecată;
b). lipsește de efecte actele de procedură în ceea ce privește funcția procedurală a acestora;
c). se răsfrânge asupra tuturor părților din proces, indiferent de poziția lor procesuală.

8. PERIMAREA
a). este reglementată prin norme de ordine privată;
b). poate fi invocată de instanță din oficiu, de procurorul care participă la judecată, de
partea interesată și de intervenientul voluntar;
c). poate fi invocată și pe cale de excepție, calificată ca fiind o excepție de procedură, absolută
și peremptorie.
UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI
FACULTATEA DE DREPT
UEB ANUL IV
ASOFIE CORINA MARIA

TESTUL 3

1. INDREPTAREA GREȘELILOR MATERIALE ÎNTR-O HOTĂRÂRE POATE FI SOLICITATĂ DE PARTEA

INTERESATĂ:
a) oricând;
b). și după desăvârșirea executării silite, dar nu mai înainte de împlinirea termenului
de
prescripție a dreptului de a cere și obține executarea silită a hotărârii;
c). prin apelul sau recursul exercitat împotriva hotărârii în legătură cu care s-a
formulat
cererea de îndreptare.

2. LĂMURIREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI:

a). poate fi solicitată atât prin procedura reglementată de art. 443 C. pr. civ., cât și pe
calea contestației la titlu;
b) poate avea loc și din oficiu;
c). poate fi solicitată oricând și pentru neconcordanța dintre considerente și dispozitiv.

3. EXECUTAREA PROVIZORIE JUDECĂTOREASCĂ NU SE POATE ÎNCUVIINȚA:

a). în materie de strămutare de hotare, desființarea de construcții, punerea sau ridicarea de
sigiliu ori facerea inventarului;
b). decât prin cerere scrisă formulată până la închiderea dezbaterilor;
c). în cazul în care prin hotărâre se dispune radierea unui drept din cartea funciară.

4. ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CHELTUIELILE DE JUDECATĂ:

a). fundamental acordării acestora îl constituie culpa procesuală;
b). acestea pot fi solicitate în cadrul procesului în care au fost efectuate, sau printro cerere separată
în termenul de prescripție de drept comun;
c). acestea trebuie dovedite de partea care le solicită (partea care a câștigat procesul), altfel
cererea de acordare a cheltuielilor se respinge ca neîntemeiată.
UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI
FACULTATEA DE DREPT
UEB ANUL IV
ASOFIE CORINA MARIA

TEST 4

1. CE ÎNȚELEGEȚI PRIN SINTAGMA “LEGALITATEA CĂILOR DE ATAC” ?

Dispozițiile art. 457 alin. (1)-(4) C. pr. civ. reglementează legalitatea căilor de atac. În acest
sens,alin. (1) al articolului menționat prevede expres că ”Hotărârea judecătorească este supusă
numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indifferent
de menținuile dindispozitivul ei.”

Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra
acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.
Pentru ca partea care a avut încredere în mențiunea inexactă din hotărâre să nu fie
prejudiciată,legiuitorul stabilește în art. 457 alin. (3) C. pr. civ. un corectiv. Astfel, dacă instanța
respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în
considerarea mențiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea
pronunțată de instanța de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părților care au
luat parte la judecata în care s-a pronunțat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să
curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege. Sintagma
”dacă este cazul” trebuie înțeleasă în sensul că de la data comunicării hotărârii de respingere ca
inadmisibilă curge termenul pentru exercitarea căii de atac ( dacă legea prevede vreo cale de
atac) prevăzute de lege împotriva căii de atac, de la atac greșit indicată.

2. CARE SUNT SUBIECTELE CĂILOR DE ATAC ?

Potrivit prevederilor art. 458 C. pr. Civ, căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate
în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte
organe sau persoane.
Pe baza acestor dispoziții, precum şi a întregii reglementări în materia apelului, având în
vedere şi principiul, potrivit căruia, hotărârea civilă produce efecte, relative, apreciem că, de
regulă, numai persoanele care au avut calitatea de parte la judecata în primă instanţă pot să
exercite calea de atac a apelului. Evident, acestea sunt reclamantul, pârâtul şi, dacă este cazul,
intervenienții.
De asemenea, au calitatea de părți şi succesorii în drepturi ai părţilor. Părțile în apel se
 numesc apelant şi intimat. În cazul în care intimatul exercită apelul incident sau apelul provocat,
el va avea dublă calitate, de apelant şi de intimat.

3. MĂSURILE DE ADMINISTRARE JUDICIARĂ POT FACE OBIECTUL CĂILOR DE ATAC ?

Potrivit art 465 NCPC: Măsurile de administrare judiciară nu pot face obiectul căilor de atac
4. APELUL ȘI RECURSUL POT FI EXERCITATE CONCOMITENT ? DAR RECURSUL ȘI CONTESTAȚIA ÎN
ANULARE ?

Art. 459 alin(1) NCPC ne precizează că: apelul și recursul nu pot fi exercitate concomitent, dar
recursul și contestația în anulare da, potrivit art. 459 alin(3) NCP