Școala Gimnazială Nr.

117
Elaborator: Năstase Luca
Profesor: Padiu Georgiana

CROMOZOMII. ASPECT. DIMENSIUNE. FORMĂ. EVIDENȚIERE.

TIPURI

Cromozomii (din limba greacă chromo – „culoare” și soma – „corp”), sunt particule care apar pe
teritoriul nucleului în timpul diviziunii celulare. După prima definiție, aceștia sunt întâlniți exclusiv la celulele
eucariote, deoarece este singurul tip de celulă care posedă un nucleu. De asememenea, cromozomii sunt
purtători de gene, implicit, conțin informație genetică sub formă de ADN iar prin intermediul meiozei,
cromozomii se transmit unitar iar informația esre transportată, continuitatea genetic între generații fiind astfel
asigurată. După număr, formă și structura, cromozomii sunt specifici fiecărei specii în parte. Spre exemplu,
oamenii au 46 de cromozomi, caprele au 60, câinii 78 iar lista poate continua.

În cariotipul uman, avem 46 de cromozomi, care sunt dispuși în 23 de perechi. Cromozomii au forme
și mărimi diferite iar în funcție de asemănări, aceștia sunt ordonați în grupe. Forma unui cromozom este dată
de poziția centromerului, adică zona care fixează cele două cromatide între ele. Acesta poate fi plasat spre
centrul cromozomului sau spre marginea acestuia. Lungimea unui cariotip uman poate varia de la 1.5 la 10
microni iar diametrul variază și el, între 0.2-2 microni.

După numărul de cromozomi din celule, acestea se divid în două categorii, respectiv celule diploide
(2N), fiind toate celulele din organism, mai puțin celulele reproducătoare. Al doilea tip de celule, este
reprezentat de celulele haploide (N), adică ovulul și spermatozoidul sau celule gameți feminini și masculini.

În cariotipul uman, putem găsi 22 de perechi autozomiale, care poartă aceleași gene atât la femele cât
și la masculi iar acestea determină caracterele. Perechea de cromozomii care completează cariotipul uman, sunt
cromozomii heterozomi, ce poartă gene pentru sexualitate și sunt diferite între sexe. Cromozomul pentru
feminitate se numește Cromozomul X, care conține genele pentru feminitate și supraviețuire iar cromozomul
pentru masculinitate, este Cromozomul Y, care, după cum sugerează denumirea, conține genele pentru
masculinitate.

După cum am menționat mai sus, ovulul și spermatozoidul sunt celule haploide, așadar, la finalul
diviziunilor meiotice, celulele reproducătoare au numărul de cromozomi redus la jumătate (n=23), 22 fiind
autozomi și cromozomul sexual fiind X sau Y, după caz. În cazul femelelor, celulele diploide conțin 44 de
autozomi și 2 cromozomi X (2n=44+XX), așadar, ovulul are 22 de autozomi și un cromozom X (n=22+X). În
cazul masculilor, celulele diploide au în componența lor 44 de automozi și câte un cromozom X și Y
(2n=44+XY). În concluzie, la finalul mitozei, masculul are două tipuri de gameți, distribuiți în mod egal,
respectiv, celula din care va rezulta o fată după fecundație (n=22+X) și celula din care va rezulta un băiat după
fecundație (n=22+Y).

Prin fuzionarea spermatozoidului cu ovulul, rezultă celula zigot diploidă, din care se va dezvolta
embrionul, care poartă cromozomi cu informație genetică de la ambii părinți. În urma acestui proces, pe baza
informației genetice paterne și materne, se vor dezvolta caracterele fenotipice ale urmașului.

Din cauza variabilității crescute a cromozomilor în ceea ce privește dimensiunile și forma acestora, s-a
impus realizarea unui sistem de clasificare. Astfel, cele 22 de perechi autozome ale cariotipului uman, au fost
clasate în 7 grupe, notate cu litere mari, de la A la G.

2
 Școala Gimnazială Nr. 117
Elaborator: Năstase Luca
Profesor: Padiu Georgiana

În Grupa A, se regăsesc perechile de cromozomi 1-3, care sunt cei mai mari și au centromerul situat la
mijloc, și se numesc cromozomi metacentrici. În Grupa B, se regăsesc perechile de cromozomi 4-5, care sunt
cromozomi mari însă au centromerul situat sub mijloc, așadar, sunt cromozomi submetacentrici. În Grupa C,
sunt incluse perechile de cromozomi de la 6 la 12, aceștia fiind tot cromozomi submetacentrici, diferența dintre
cromozomii din Grupa C și B, fiind făcută de dimensiuni, unde în Grupa C regăsim cromozomii mijlocii. În
Grupa D, sunt situate perechile 13-15, care au dimensiuni medii însă au centromerul situat excentric, fiind
denumiți cromozomi acrocentrici. În Grupa E, întâlnim perechile 16-18, unde avem cromozomii scurți, cu
centromerul median (16) sau submedian (17 și 18). În Grupa F, avem perechile 19 și 20, unde găsim
cromozomi scurți și metacentrici. Iar în ultima grupă, respectiv Grupa G, regăsim perechile 21 și 22 care sunt
foarte scurți și arocentrici.

Cromozomii sexuali nu au fost incluși în nicio grupă, aceștia fiind luați separat, însă, au fost găsite
câteva similarități. Cromozomul X are dimensiuni medii și este submetacentric, fiind similar cu cromozomii
din Grupa C iar Cromozomul Y este foarte scurt și arocentric, similar cu cromozomii din Grupa G.

În urma acestui referat, am reușit să trag două concluzii legate de cromozomul și cariotipul uman.
Prima concluzie este faptul că noi ca specie umană, am reușit să evoluăm genetic exclusiv prin intermediul
cromozomilor, dacă nu erau ei, nu eram nici noi. A doua concluzie este legată de complexitatea și perfecțiunea
cu cariotipul uman a fost construit, iar în acest moment, sunt capabil să coștientizez cât de mult contează
fiecare genă, deoarece cea mai mică eroare genetică ne poate complica amarnic viața noastră sau a urmașilor
noștri.

Bibliografie
Dr.

Alexandra, D., 2012. anatomie.romedic.ro.

Se poate accesa la: https://anatomie.romedic.ro/cromozomul

Alexandrina-Dana Grasu, J. C., 2020. Biologie. Manual pentru clasa a VIII-a. s.l.:Editura Litera.

Se poate accesa la:

https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VIII-a/Biologie/Uy5DLiBHUlVQIEVESVRP/

Iulian, B., 2015. Cariotip.

Se poate accesa la: https://fdocumente.com/document/cariotipul-5669dd4b8a657.html