Alcoolismul - complicatii somatice

Dr. Elena Calinescu

Medic specialist Psihiatrie
Doctor in stiinte medicale

Consecintele medicale ale uzului de alcool reprezinta una dintre cele mai importante
probleme de sanatate publica.
Alcoolul are efecte directe deosebit de importante asupra diferitelor organe si
tesuturi. La consumatorii cronici de alcool apar importante modificari fiziologice si
morfologice ce se manifesta printr-un raspuns anormal la alcool, medicamente,
toxine si chiar la nutrientii obisnuiti. Aproape toate tesuturile si organele sunt
vulnerabile la efectele alcoolului. Aproape toate consecintele medicale ale uzului de
alcool sunt reversibile odata cu abstinenta.

Complicatiile neurologice ale consumului de alcool.

Dementa alcoolica
Este impropriu denumita ca atare dupa unii autori intrucat este cauzata, pe langa
efectul toxic direct al alcoolului, unor multiple deficiente nutritionale si vitaminice
induse de alcoolismul cronic, ca si unor repetate traumatisme cranio - cerebrale.
Apare la alcoolicii cronici (fosti heavy - drinkers) dupa multi ani de degradare si
marginalizare sociala.

Accident vascular cerebral

Cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale la alcoolici sunt de natura
hemoragica, embolica si trombotica si se datoreaza prezentei hipertensiunii,
dislipidemiei, bolii aterosclerotice si/sau coagulopatiilor. Prezeta unei coagulopatii
poate sa fie de asemenea responsabila pentru incidenta crescuta a hematoamelor
subdurale la cei ce sufera un traumatism cranio-cerebral.

Crizele epileptice simptomatice (rum fits)

Crizele comitiale legate de uzul de alcool sunt de obicei generalizate, apar fara aura,
la scurt timp (6 - 8 ore) dupa intreruperea uzului si pot aunta instalarea sevrajului.
Uzul cronic de alcool si intreruperile repetate ale acestuia duc la scaderea pragului
de aparitie al crizelor comitiale. Riscul crizelor comitiale este proportional cu
cantitatea de alcool administrata.

Tulburari cerebeloase
Intoxicatia alcoolica duce la tulburari de coordonare si modifica abilitatile motorii -
tulburari de echilibru.

Neuropatia periferica alcoolica

Cauza neuropatiei alcoolice este inca dezbatuta. Se presupune ca include atat
actiunea directa asupra fibrei nervoase cat si actiunea indirecta prin nutritie
deficitara. In cazuri severe pot fi afectati nervii care regleaza functiile interne ale
corpului. Simptomatologia poate include : amorteli, durere la nivelul membrelor,
slabiciune musculara, crampe musculare, intoleranta la caldura, mai ales dupa
exercitii fizice, impotenta la barbati, incontinenta urinara, dificultati la urinat,
constipatie, diaree, greata, varsaturi etc.

Ambliopia alcoolica
Aceasta afectiune poate apare la persoanele cu uz cronic de alcool.
Simptomatologia include tulburari de vedere, inclusiv scotoame si scaderea acuitatii
vizuale incepand cu portiunea centrala a campului vizual. Tulburarea este cauzata
de efectul toxic al alcoolului la nivelul nervului optic, ducand la neuropatia optica.
Deoarece alcoolul genereaza depletia intregului corp de nutrienti, ambliopia
alcoolica este legata de deficitul de tiamina, ceea ce duce la lezarea nervului optic.
Ambliopia alcoolica este reversibila daca se trateaza cu dieta adecvata si
multivitamine, in special tiamina (vitamina B1). Netratata duce la leziuni ireversibile
ale nervului optic si pierderea vederii.

Complicatiile gastro - intestinale ale consumului de alcool.

Efectele alcoolului asupra ficatului

Toxicitatea alcoolului asupra ficatului se datoreaza utilizarii preferentiale a alcoolului
de catre celulele hepatice ca si "combustibil preferat". Chiar si o cantitate mica de
alcool perturba gluconeogeneza si duce la suntarea metabolizarii unor cantitati de
carbohidrati in grasimi. Deteriorarea hepatica incepe cu transformarea steatozica a
ficatului (ce are loc la prezenta unor nivele constante de alcool in sange de 80mg /
dl), urmata de hepatita alcoolica si de fibroza perivenulara si in ultima faza de
catre ciroza hepatica.
Utilizarea cronica de alcool exacerbeaza hepatita infectioasa si interfera cu succesul
tratamentului. Combinatia dintre alcoolism si hepatita C cauzeaza cresterea
toxicitatii hepatice la nivele superioare celor asteptate simplului efect aditiv al celor
doua.

Efectele alcoolului asupra stomacului

Alcoolul favorizeaza colonizarea stomacului cu bacilul Helicobacter Pilory. Acesta
produce amoniac si favorizeaza astfel colonizarea bacteriana ce duce la gastrita
si ulcer - in special asociate cu consumul de vin si bere. Prin urmare, desi alcoolul
cauzeaza gastrita hemoragica, nu este direct responsabil de aparitia bolii ulceroase.
Alcoolul poate actiona concomitent cu Helicobacter Pilory la intarzierea vindecarii si
la agravarea unui ulcer deja prezent. Alcoolul este responsabil de o incidenta
crescuta a refluxului esofagian si a perturbarii peristalticii normale secundar
neuropatiei autonome. Concentratiile crescute de alcool in sange duc la o evacuare
gastrica intarziata a bolului solid si la o accelerare a evacuarii portiunii lichide din
bolul alimentar.
Efectele alcoolului asupra intestinului subtire
Intestinul subtire este expus la concentratii ridicate de alcool in timpul uzului de
alcool. Acest fapt duce la schimbari in structura celulara, metabolismul si circulatia
intestinului subtire. Alcoolul predispune la eroziunea hemoragica a vililor intestinali si
la duodenita. Acestea, in combinatie cu accelerarea motilitatii, cauzeaza deficienta
absorbtiei unor importanti nutrienti ce pot duce la o varietate de afectiuni medicale.

Efectele alcoolului asupra colonului

Hipertensiunea portala cauzata de disfunctia hepatica, poate duce la aparitia
de hemoroizi. Alcoolul de asemenea cauzeaza scaderea activitatii non-propulsive
colonice si cresterea motilitatii propulsive, ceea poate exacerba boala hemoroidala.

Efectele alcoolului asupra pancreasului

Alcoolul poate cauza scaderea enzimelor pancreatice din cauza fragilitatii structurilor
de stocare celulare. Acest fenomen se traduce prin inflamatia peretelui ductal ce
blocheaza ductul pancreatic si conduce astfel la stimularea productiei enzimatice.
Combinatia acestor procese duce la aparitia pancreatitei cronice si acute. Prin
episoade recurente de pancreatita ce se manifesta prin insuficienta exocrina si
endocrina, se poate ajunge la diabet zaharat, absorbtia deficitara si deficienta de
vitamine liposolubile (A, D, D2, E, K, F).

Complicatiile cardio-vasculare ale consumului de alcool.

Modificarile cardiace cauzate de consumul de alcool

25 % dintre pacientii cu uz cronic de alcool prezinta o forma de boala cardio-
vasculara. Patogeneza este, in primul rand, pusa pe seama toxicitatii alcoolului
asupra fibrei musculare striate ce duce la inflamatia musculaturii cardiace,
cardiomiopatie, aritmii si anomalii ale ventricului stang.
In afara efectului toxic direct, exista o afectare secundara rezultata din
hipertensiunea indusa de alcool si din modificarile lipidelor sangvine ce contribuie
semnificativ la morbiditatea cardiovasculara. De exemplu, arteriopatia coronariana
este de sase ori mai frecventa la alcoolici si cauzeaza o exacerbare a mortalitatii cu
20 % mai mare. In timpul sevrajului alcoolic, toate problemele cardiace si anomaliile
electrocardiografice se exacerbeaza si de asemenea pot aparea noi semne si
simptome.
Raspunsul cardiac la alcool reflecta fiziologia individuala, rata de consum si
cantitatea de alcool ingerat. La cei cu disfunctie ventriculara stanga predomina
efectele inhibitorii ale alcoolului ce cauzeaza o scadere a fractiei de ejectie. Alcoolul
de asemenea modifica circulatia sangvina locala : el tinde sa creasca irigarea pielii,
irigarea splanhnica si miocardica si reduce circulatia in teritoriul cerebral, muscular,
pancreatic si la nivelul membrelor.

Cardiomiopatia alcoolica
Cardiomiopatia reprezinta afectarea miocardului (muschiului inimii). Dependenta
alcoolica poate duce la doua tipuri de disfunctii cardiace : tiamin - dependenta
(boala beri-beri alcoolica) sau tiamin - independenta (cardiomiopatia alcoolica).
Fiziopatologia cardiomiopatiei alcoolice este inca necunoscuta. La cei cu uz cronic
de alcool (de obicei mai mult de 10 ani de consum) se intalneste frecvent hipertrofia
miocardica si grade variate de fibroza miocardica si perivasculara. Cel mai frecvent
simptom este dispneea urmata de tuse, in special nocturna. Alte simptome comune
frecvent intalnite sunt : oboseala (ce reflecta o fractie de ejectie scazuta si fixa),
palpitatii asociate aritmiilor, anorexia, edemul si discomfortul abdominal cauzat de
congestia hepatica si intestinala. Pe masura ce boala progreseaza se instaleaza
casexia cardiaca desi initial pierderea in greutate este mascata de edeme.
Tensiunea arteriala este de multe ori in limite normale sau scazuta. Ecocardiografia
va releva cardiomiopatia dilatativa iar modificarile electrocardiografice nu sunt
specifice. Cardiomiopatia alcoolica este in general ireversibila cu toate ca o
ameliorare a simptomelor poate fi obtinuta prin abstinenta.
Boala Beriberi este o cauza rara de afectare cardiaca la alcoolici si este recunoscuta
ca si cardiomiopatie tiamin - dependenta. Aceasta boala se caracterizeaza prin
cardiomegalie, circulatie hiperdinamica, congestie circulatorie si reversibilitate la
administrarea de tiamina.

Sindromul toxic cardiac cauzat de consumul de alcool

Acest sindrom consta in perturbarea ritmului sau a conducerii cardiace (in special
tahicardii supraventriculare), asociata cu un consum masiv de alcool la persoane
fara alte tulburari (boli) cardiace preexistente. Cea mai frecventa aritmie este
fibrilatia atriala ce se converteste spontan la ritm sinusal intr-o perioada de 24 de
ore. Sindromul este recurent, dar evolutia sa este benigna iar tratamentul antiaritmic
nu este de obicei necesar. Mecanismul de aparitie a sindromului toxic cardiac nu
este pe deplin elucidat, dar ipotezele existente includ secretia excesiva de epinefrina
si norepinefrina, cresterea nivelului sanguin de acizi grasi si actiunea indirecta a
acetaldehidei (metabolitul primar al alcoolului).

Hipertensiunea cauzata de consumul de alcool

In urma uzului de alcool pot rezulta cresteri usoare ale nivelului tensiunii arteriale, in
special daca tensiunea variaza de-a lungul timpului. O cantitate de 1g / kgc / zi
alcool, timp de 5 zile, este suficienta pentru o crestere semnificativa a tensiunii
arteriale, in special la persoanele deja hipertensive. Hipertensiunea apare frecvent
in sevrajul alcoolic, chiar si la cei fara istoric de hipertensiune si poate constitui o
complicatie serioasa a acestuia. Tipul de bautura alcoolica consumat, rasa si varsta
pot influenta impactul consumului de alcool asupra tensiunii arteriale.
De exemplu, consumul de bere, vin, sake si whiskey sunt mai frecvent asociate cu
cresterea tensiunii arteriale. De asemenea persoanele cu varste peste 50 de ani
sunt mai susceptibile la efectele alcoolului asupra tensiunii arteriale.

Efectele alcoolului asupra nivelului de colesterol

Hiperlipidemia este rezultatul lipogenezei accentuate prin oxidarea alcoolului. Celula
hepatica utilizeaza preferential alcoolul ca si combustibil in locul lipidelor, ceea ce
duce la acumularea lipidelor in ficat si la secretia lor ulterioara in circulatie. Pe
masura ce uzul de alcool conduce la alterare hepatica, disfunctia secretorie a
ficatului poate conduce la efecul opus, respectiv la malnutritie si casexie (stare
generala proasta a organismului, care se manifesta prin tulburarea functiilor
organismului, prin slabire si anemie etc.).

Complicatiile metabolice cauzate de consumul de alcool

Glucoza
Alcoolul duce la anomalii ale reglarii metabolismului carbohidratilor prin disfunctie
hepatica si pancreatica. Scaderea sensibilitatii tesuturilor la insulina in timpul
sevrajului alcoolic si scaderea raspunsului la insulina in timpul consumului alcoolic
acut pot duce la nivele ale glucozei in sange fie foarte scazute, fie foarte ridicate.
Acidoza lactica alcoolica sau cetoacidoza caracterizata prin greata, voma, dureri
abdominale si niveluri anormale ale glucoziei sangvine poate sa apara ca urmare a
perturbarii echilibrului hidroelectrolitic prin scaderea Na, K, Mg, Ca si P.

Proteinele
Alcoolul duce la atrofie cerebrala prin scaderea sintezei de proteine cerebrale. Desi
efectele asupra sintezei proteinelor hepatice nu au fost elucidate, se stie ca alcoolul
interfera cu secretia hepatica a proteinelor si acest fenomen sta la baza efectului de
"balonizare" al hepatocitelor, observat in necroza celulara din disfunctia hepatica
alcoolica.

Complicatiile hematologice cauzate de consumul de alcool.

Efectele hematologice ale alcoolului includ o varietate de anemii, leucopenii
(scadere patologica a numarului globulelor albe din sange) si coagulopatii
(tulburarilor de coagulare a sangelui).
Scaderea globulelor rosii din sange se poate datora deficitului de fier, deficitului de
vitamina B12, pierderilor permanente de sange de la nivbelul tractului
gastrointestinal superior (esofag, stomac) si a unei inflamatii cronice a alcoolului
asupra celulelor.
Alcoolul duce si la scaderea celulelor albe din sange cu cresterea riscului de infectii
in tot organismul.
De asemenea, alcoolul determina scaderea trombocitelor ceea ce duce la tulburari
de coagulare - hemoragii.

Complicatiile imunologice cauzate de consumul de alcool.

Alcoolul este asociat cu disfunctia sistemului imun ce duce la cresterea riscului de
infectii si neoplasm (tumora).

Infectiile
Uzul de alcool predispune la infectii prin malnutritie, disfunctie splenica, leucopenie,
disfunctie granulocitara si afectarea reflexului faringian. Pneumonia de aspiratie,
empiemul, HIV, bolile cu transmitere sexuala, abcesele cerebrale, meningita,
peritonita bacteriana spontana si tuberculoza sunt frecvente la consumatorii cronici
de alcool si au o rata crescuta a mortalitatii.

Neoplasmul
Persoanele cu uz cronic de alcool au un risc crescut de cancer al tractului aero -
digestiv (buze, cavitate orala, limba, faringe, laringe, esofag, stomac si colon),
cancer de san, ficat, ducte biliare si plaman. Acest risc este crescut chiar si atunci
cand ceilalti factori precum dieta, fumatul si stilul de viata sunt exclusi. Rolul
alcoolului in dezvoltarea cancerului este acela al unui co-carcinogen, adica
potenteaza efectul carcinogenic al altor factori precum tutunul. Alte mecanisme
posibile ale inductiei cancerului sunt iritatia locala in cazul plamanului si tractului
digestiv sau deteriorarea functiei sistemului imun.

Complicatiile renale cauzate de consumul de alcool

Disfunctia renala la cei cu uz cronic de alcool este frecvent atribuita bolii hepatice.
Aceasta insotita de efectele renale ale intoxicatiei alcoolice duce la ineficienta
reglarii acidului uric, fluidelor si electrolitilor. De asemenea poate sa apara ischemia
renala si sindromul hepatorenal. Hiponatremia dilutionala, hipokaliemia,
hipofosfatemia si hipomagnezemia apar din cauza retentiei de sodiu in urma bolii
hepatice. Hiperuricemia poate fi rezultatul insuficientei renale, dar se datoreaza mai
frecvent gutei. Abuzul alcoolic duce la perturbarea echilibrului acido - bazic si la
acidoza metabolica. Acidoza respiratorie poate sa apara in intoxicatii alcoolice
insotita de depresia respiratorie. Alcaloza metabolica poate sa apara odata cu voma
si diareea. Alcaloza respiratorie apare in sevrajul alcoolic sau in ciroza hepatica din
cauza toxinelor endogene. Deshidratarea este frecventa la persoanele cu uz cronic
de alcool si este rezultatul vomei, diareei si diurezei crescute.

Complicatiile pulmonare cauzate de consumul de alcool

Intoxicatia alcoolica poate duce la depresie respiratorie complicata cu aspiratie si
pneumonita chimica si / sau infectioasa. Tahipneea este rezultatul infectiei, alcalozei
respiratorii data de disfunctia hepatica sau de sevrajul alcoolic.

Complicatiile hormonale si sexuale cauzate de consumul de alcool

Concentratia hormonilor : paratiroidian, insulina, adenocorticotropina, prolactina,
cortizol si hormonului de crestere pot fi alterate de catre consumul de alcool. La
barbati se observa, secundar scaderii productiei de testosteron, diminuarea
numarului si motilitatii spermatozoizilor, disfunctie sexuala, infertilitate. In cazul
disfunctiei hepatice avansate, cu secreie anormala de estrogen, pot apare atrofia
testiculara si ginecomastia. La femei se poate instala menopauza prematura si
poate sa apara ciclu neregulat, dismenoree si metroragie cauzate de malnutritie si
coagulopatii. Cantitati precum o singura unitate (12 gr de alcool pur) / saptamana
pot duce la scaderea fertilitatii la femei.

Complicatiile nutritionale cauzate de consumul de alcool

Alcoolul este o sursa importanta de calorii lipsite de valoare nutritionala, fiind una din
cauzele majore de deficit nutritional. Factori ce contribuie la deficitul nutritional sunt
toxicitatea directa asupra tesuturilor, perturbarea absorbtiei nutrientilor si a
metabolismului lor. Lipsa tiaminei (vitamina B1) duce la sindromul Wernike -
Korsakoff, boala beriberi si polineuropatie. Deficienta vitaminei B6 produce disfunctii
neurologice, hematologice si dermatologice.
Diminuarea cantitatii de de acid folic si vitamina B12 se manifesta prin anemie
megaloblastica si deficitele neurologice asociate acesteia. Scaderea zincului este
asociata cu piele uscata si aspra, letargie mentala, afectarea simtului gustativ si
apetit scazut. Nivelele de vitamine A, B2, C, D, E, K, Mg, Ca, folat, fosfat si Fe sunt
scazute la consumatorii cronici de alcool. Imbunatatirea nutritiei si abstinenta sunt
necesare pentru a corecta aceste deficite precum si suplimente cu tiamina, acid folic
si multivitamine pentru cel putin 3 luni. Cazurile severe de malnutritie trebuie tratate
prin administrae intramusculara de tiamina, deoarece absorbtia deficitara a acesteia
este frecvent prezenta.

Influentele consumului de alcool asupra somnului

Alcoolul este un excitant ce duce la insomnie de adormire si de mentinere precum si
la oboseala, in primul rand la nivel psihic, in timpul zilei. Paradoxal, multe dintre
persoanele cu uz cronic de alcool necesita alcool pentru a diminua activarea
sistemului simpatic asociata cu sevrajul, pentru a putea adormi. Chiar si uzul
moderat de alcool la cina, la o persoana ce nu consuma in mod cronic alcool, de
varsta mijlocie, scade perioada REM (REM - Rapid Eye Movement - Miscarea
Rapida a Ochiului)* a somnului. Dupa incetarea uzului de alcool apar simptome care
se manifesta prin vise vii, ce de obicei trezesc individul, formand astfel un cerc vicios
prin intreruperea fazei REM, ceea ce, in final, duce la deprivarea de somn.
Aparitia apneei obstructive in timpul somnului poate fi cauzata sau agravata de
alcool din cauza efectului inhibitor al alcoolului asupra respiratiei si relaxarii tractului
respirator superior.