VARIANTA B.

Context

Metoda proiectului îmbină cercetarea cu acțiunea, antrenează copiii în rezolvarea unor probleme
practice, acumulând un plus de informație și stimulându-i în autoevaluare. Este facilitată de
realizarea unor lecţii-excursie, lecţii-vizită, lecţii-medalion, implică abordări pluridisciplinare;
are la bază un plan de realizare şi trebuie să i se acorde şansa prezentării publice (grupă, serbare,
revistă şcolară etc.). În contextul epidemiei de coronavirus, putem adapta cu succes activitățile la
mediul online.

În continuare, voi prezenta un exemplu de proiect ce vizează educația ecologică, intitulat „Și eu
sunt responsabil!”. Scopul proiectului constă în dezvoltarea unei  atitudini ecologice  a
preșcolarilor prin activități specifice vârstei: colectare de materiale refolosibile și utilizarea lor în
scop educativ, cunoaşterea plantelor, legumelor şi diversitatea acestora. De asemenea, urmărim
dezvoltarea spiritului de inițiativă și imaginației.

Obiective

Obiectivele acestui model de bune practici sunt:

 Dezvoltarea imaginaţiei copiilor în crearea de decoruri specifice sărbătorilor de toamna şi

costumelor de carnaval;
 Participarea la acţiuni practice de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului;
 Să-şi asume responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului prin refolosirea de
materiale (confecţionarea de jucării, tablouri, felicitări etc)
 Să cunoască regulile de protecţie a mediului şi să anticipeze efectele negative ale
încălcării lor, luând atitudine faţă de cei care greşesc.

Grupul ţintă: preşcolarii grădiniţei.

Metode: observația, învățarea prin descoperire, explicaţia, jocul de rol, jocul didactic,
experimentul, conversaţia euristică, exerciţiul, problematizarea.

Resurse:
-umane: preşcolari, educatoare, părinti, etc.
-materiale-frunze uscate, ghinde, seminţe, conuri de brad, măceşe uscate, castane, nuci, diferite
seminţe, crenguţe diferite, muşchi şi scoarţă de copac, pietricele, flori presate, dopuri şi sticle de
plastic, hȃrtie colorată şi de ambalaj, cofraje de ouă, cutii de carton, aţă, cutii de suc, lipici,
polistiren, etc.
Așteptările educatorilor se subsumează următoarelor aspecte principale:
– Comunicare şi colaborare între copii şi adulţi în toate etapele proiectului;
– Grija sporită faţă de natură şi ocrotirea ei;
– Stimularea iniţiativei copiilor în confecţionarea unei jucării;
– Educarea simţului practic şi estetic.

Evaluarea proiectului se realizează prin metode ce vizează popularizarea proiectului şi acţiunilor

propuse, pentru ca toti cei implicaţi să-şi organizeze resursele materiale şi de timp; realizarea de
fotografii şi obiecte confecţionate de copii in timpul desfăşurării proiectului.

Calendarul activităților:
1. „Pădurea, prietena noastră” – plimbare în mijlocul naturii şi colectare a diferitelor materiale 
necesare confecţionării de jucării (frunze, ghinde, castane, crenguţe etc.)
2. „Ce este poluarea?” – vizionare film educativ, exprimare de păreri
3. „Ne pregătim de carnaval” – activitate practică-valorificarea materialelor din natură, prin
confecţionare de măşti pentru Carnavalul Toamnei
5. „O jucărie pentru prietenul meu” – confectionarea unei jucarii din materiale reciclabile
6. Expozitie

Prin toate acțiunile organizate (lectura educatoarei, memorizări, realizarea unor lucrări în orele
de abilităţi practice, folosind materialele strânse din pădure în timpul drumeţiilor, lecţie de desen
în pădure, expoziţie cu lucrări confecţionate din materialele din natură – „Jucării-fantezii… din
materiale naturale, conuri, ghinde, seminţe, măceşe, pietricele etc.), copilul învață să iubească
natura, are numeroase ocazii de a se transpune într-un „mic ecologist”, responsabil, implicat și
creativ. De asemenea, învață să prețuiască materialele oferite cu dărnicie de natură, dar şi hârtia,
pet-urile sau alte materiale aparent nefolositoare, astfel devenind un copil fericit şi responsabil.

Realitatea practicii noastre profesionale ne învaţă că metoda proiectului nu se poate aplica nici
permanent, nici pretutindeni, dar utilizarea lui dă frumuseţe şi viaţă învăţării preşcolare, fiind şi
posibilă şi necesară. Astfel, metoda proiectelor a mai fost folosită , copiii valorizând experienţa
anterioară.

Bibliografie
1. Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002.
2. Oprea C., Strategii didactice interactive, 2009, Editura Didactică și Pedagogică, București;