Relația dintre motivație și alte procese psihice

Atenție: la fiecare urmați schema pe care v-am dat-o în celelalte sinteze

Motivație – percepții/reprezentări
- Motivația este prezentă și în producerea și înlănțuirea reprezentărilor. Formele complexe
ale motivației (convingerile, idealurile, concepția despre lume și viață) se sprijină pe
diferite reprezentări generale rezultate din experiența subiectivă de viață a individului.
- Motivația are un rol important în reglarea cunoașterii prin intermediul simțurilor
provocând și susținând percepția și reprezentarea. (percepem ceea ce corespunde
nevoilor, trebuințelor, intereselor noastre)

Motivație – gândire
- Motivația ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea și funcționarea intelectului
(gândire, memorie, imaginație, limbaj, inteligență)
- Toate demersurile gândirii ( operațiile gândirii, rezolvarea de probleme) sunt provocate și
întreținute de structurile motivației (trebuințe, motive, interese….).
Motivație – limbaj
Procesul comunicării interumane nu ar fi inițiat și susținut fără ca să existe o motivație puternică.
(atât recepționarea cât și decodificarea mesajelor trebuie să aibă la bază un motiv).
Recurgerea la unele sau altele dintre mijloacele de expresivitate ( ton, accent, mimică) este făcută
tot sub imperiul unor motive.
Constelația motivelor umane se reflectă și în funcțiile limbajului:
- Funcția de comunicare – realizată din trebuința de a comunica
- Funcția cognitivă – din trebuința de a cunoaștere
- Funcția reglatoare - din trebuința de autoreglare a propriului comportament dar si a
comportamentului celorlalți.
Motivație și memorie
- Motivele, interesele….oamenilor făcând ca memorarea cunoștințelor să se realizeze mult
mai ușor și mai repede, păstrarea este mai de durată, iar actualizarea mai promptă.
- Reținem ceea ce ne place dar mai ales ceea ce corespunde trebuințelr, convingerilor,
intereselor noastre.
Motivație – imaginație
- Interesele, convingerile, idealurile și concepția despre lume și viață pot frâna sau accelera
procesele imaginației.
- Motivația intrinsecă susține activitatea creatoare. Motivația extrinsecă nu face decât să
frâneze actul de creație.
Motivație și voință
- Fiind un ”reglaj al reglajelor” voința își exercită puterea asupra tuturor fenomenelor
psihice deci și asupra motivației pe care o reduce sau o accentuează astfel încât să fie
adecvată sarcinilor de îndeplinit.
- Înlănțuirea fazelor actului voluntar pune în evidență prezența motivației din primul
moment deoarece orice act voluntar este declanșat de un motiv. Dacă motivul nu este
unic are loc în a doua fază lupta motivelor, apoi luarea deciziei tor în funcție de motiv.
- Deci motivația este prezentă permanent pe parcursul actului voluntar declanșând și
susținând fiecare demers al voinței. Mărimea efortului voluntar depus este dependentă și
de motivul care a declanșat activitatea.
- Calitățile voinței se dezvoltă și se manifestă în funcție de energia de care dispun motivele
noastre: utilizăm mai multă energie cu cât scopurile noastre sunt mai puternice., suntem
mai perseverenți cu cât interesele sunt mai clar formulate. (ex. dacă un elev nu este destul
de motivat să învețe la o materie nu va depune suficient efort voluntar)
Motivație – atenție
- Atenția este reglată prin motivație.
- În toate formele sale atenția poate fi provocată și întreținută de trebuințele și interesele
noastre: o discuție despre ceea ce ne interesează ne provoacă atenția.
- Dezvoltarea calităților atenției se datorează varietății și intensității trebuințelor noastre.