ALCESTA.MEDEEA. BACHANTELE.

CICLOPUL – EURIPIDE

Traducere, prefață și note de Alexandru POP

Editura pentru literatura,Biblioteca pentru toți
București, 1965

Prefața
Despre tragedie Aristotel afrima că a izvorât din cânteceleși dansurile corurilor de satiri,
înfiripate în cinstea și între amintirea patimilor și triumfului zeului dionisos, totuși, ceea ce
starneste uimirea este repeziciunea cresterii(...) care a mutat tragedia de la naivul dithyrninbos
la culmile nemaiîntrecute.
Eschil titan monumental și aspru.
Sofocle clasicismul epocii lui Pericl.
Euripide ilusteaza răstimpul de efervescență spirituala și critică a iluminismului
atenian(...)
Totuși Euripide este singurul autor al antichitații care a sondat psihologia și
psihipatologia feminina.

MEDEEA ( 431 î. e. n)
Personaje : Medeea Copii Medeii(doi băieți)
Iason Pedagogul copiilor
Creon, regele Corintului Corul
Doica Medeii Un crainic
Egeu, regele Atenei Însoțitorii regelui Creon

Acțiunea are loc în Corint, iar prima scena începe în fața locuintei Medeii.
Doica prezintă situația Medeii, care mistuindu-se de dor năprasnic pentru Iason (p.83) , soțul
care o părăsește pentru a se căsători cu Glauke( Creusa), fiica lui Creon.

Cu trupul zbucuimat mereu / de chinuri, zace fără hrană, la pământ ,/ de când se știe
oropsită de bărbat (p.83), Euripide contureaza o Medee lipsită de puteri după plecarea soțului,
o femeie ce nu-și poate continua viața în singurătate și care regretă acum părăsirea locului
natal pentru a-l urma pe Iason.

Doica Medeii are un soi de premoniție Mă tem că-n ea mocnște ceva nou, ciudat ; O
cunosc și mă-nfior să nu-și înfigă-o sabie tăioasă-n piept ; ori să-și ucidă soțul (p.83).

1
 Catalizatorul acțiunii este pedagogul copiiilor, cel care aduce vestea alungării Medeii
împreună cu copiii, din Corint motivând cumva delăsarea lui Iason, care permite un astfel de
deznodământ pentru fosta lui sotie si fiii sai : Iubirea veche piere-n fața celei noi / de casa
noastră nu-l mai leagă niciun dor (p. 86), scotând drept cauză iubirea pentru Creusa , care l-a
făcut să uite de fosta lui casă. Doar astazi ai aflat / că dragostea de sine poruncește-n om?
aduce și argumentul unui Iosan egoist.

Prima apariție a Medeii , pagina 87, ne creionează o eroina care nu este tocmai
pesonificarea puterii O, vai mie, vai, ce greu pătimesc! Amar, durere, vai, moartea mi-o chem, o
eroine ce preferă moartea în locul unei vieții fara Iason, de altfel, singura dorință a ei este
moartea nu caut (...) decât să mor (pag. 90), nu este o moarte eroică precum în epopeile
homerice, este o moarte ce vine din opusul eroismului homeric, și anume din lașitate și
slabiciune.Nu doar moartea ei îi ocupă gandurile,ci și cea a lui Iason, răzbunarea pentru tot ceea
ce a pătimit nu-i ființă mai setoasă de omor ca ea (pag. 94)

Doica, cunoscând, probabil, caracterul Medeii, are presentimentul unul necaz norul
acesta de plânsete mari/ aduce furtuna (p. 87) . Știe că Medeea se va răzbuna pe Iason pentru
suferințele aduse cu aceeași ”pasiune” cu care și-a ucis și fratele pentru a pleca cu acesta.De
asemenea, Medeea apare ca fiind plină de mânie încă de la începutul tragediei, ceea ce se
aseamană cu mânia cântată de Homer, la începutul Iliadei.

Creon intuiește și el natura vindicativă a Medei și hotărăște exilul ( cea mai grea
pedeapsă a grecilor), punct de contact cu tragedia lui Sofocle – Oedip Rege.Aceasta hotărâre îi
dă prilejul Medeii să mediteze la condiția femeii in societatea antica ,în special a femeilor
inteligente, care, deși este o calitate de lăudat la bărbati, la femei nu este bine văzută.

Apelând la viclenie, Medeea se uminește cuprinzând picioarele lui Creon și rugându-l să

o cruțe de la exil, sau măcar să o mai lase o zi.Văzând-o spășită, Creon acceptă, neștiind ce
planuri are aceasta mi-a dat să stau p zi și-n ziua aceasta voi ucide trei dusmani, pe tată, pe
copilă și pe soțul meu (pag.100).

Vestită pentru maiestria în vrăjitorie, caută metode prin care își poate îndeplini planul și
se hotărăște sa apeleze la otravă.

Primul dialog dintre Medeea si Iason se contureaza pe schema unor continue învinuiri
aduse de Medeea lui Iason și a unor respingeri calme și raționale din partea barbatului.Acesta
își motivează nunta cu fiica lui Creon, spunând că a făcut asta doar pentru a-și ajuta copiii să
aibă frați de neam domnesc (p. 109), totuși Medeea nu găsește consolanta această explicație,
Nu-mi trebuie noroc să-mi facă traiul trist, nici bogății să-mi sfârtec inima de tot. (pag.
109,astfel Euripide contureaza și latura sensibila, romantică a Medeii, care ar renunta la
bunăstarea materială pentru cea sufletească.Este și orgolioasa, refuză ajutorul dat de Iason.
2
 Egeu, regele Atenei, intră în scenă, supărat din cauză că nu poate face copii și în
căutarea unui leac.Profitând de slabicunea regelul, Medeea îi cere să o ia cu el, să o protejeze ,
în schimb ea o să-l ajute să pună capăt lipsei de urmași.Eroina îl face să promită că o va apara
mereu Nicicând să nu mă alungi de pe pământul tău si de-ar voi dușmanii să mă smulgă, tu, să
nu mă lași, de bunăvoie, cât ești viu. (pag.120)

După ce are asigurară viața în cetatea Atenei, Medeea vrea să-l păcăleasca pe Iason cu
o atitudine pozitivă față de nuntă și să-l roage să accepte darurile pe care avea să i le trimită
sotiei lui. Se preface supusă te rog,ma roagă (...)(pag. 126).Bărbatul cade în capcana Medeii,
punând pe seama caracterului feminin ura pe care aceasta o simte față de el E-n fierea voastră
să-l urâți pe soțul care s-a căsătorit din nou. (pag.127).

Planul Medeii se remarcă prin cruzime Am să-i ucid pe fiii mei și nime nu-i în stare a mă-
npiedica; și după ce-am să-i prăpădesc întregul neam lui Iason , eu voi părăsi acest pământ.
(pag.122). Orbita de ura ei fată de Iason, Medeea ajunge în stare să-și omoare proprii copiii,
doar pentru a-l face sa sufere pe Iason.Trimite prin intermediul celor doi băieți , Creusei în dar
un val subțire și-o cunună de aur otrăvite.

În răstimpul în care așteaptă deznodămantul darurilor trimise, Medeea se gândește să-și

crute copiii, în ea se poarta o luptă puternică între iubirea maternă pe care o poartă copiiilor și
gelozie, câștig de cauză o să aibă gelozia, dar cu prilejul acestei lupte interioare, Euripide
contureaza un personaj umanizat, un personaj ce se apropie de oameni prin slăbiciunile ei.

Crainicul aduce vestea morții Creusei și a lui Creon, moartea celor doi fiind conturata în
tușe naturaliste.

Văzând că prima partea a planului este terminată, Medeea pleacă să curme viața fiilor
ei. Aceștia, speriați încep să țipe, însă nimeni nu-i poate ajuta Tăișul sabiei coboaro peste noi !
(pag. 144).

Iason află de tragedia ce a avut loc în timp ce el își plângea soția și socrul Copiii tai sunt
morți de mâna mamei lor! (pag. 146).Își face apariția si Medeea, o aparitie supranaturală
Medeea apare plutind deasupra casei, cu leșurile copiiilor, într-un car tras de doi șerpi înaripați
(pag. 147). Deși îi spune lui Iason să-i lase cadavrele ei să le îngroape Tu lasa-mi morții să-i
îngrop și să mi-i plâng (pag.151), arătându-și astfel durerea , recunoaște că preferă durerea
ei,fericirii barbatului Mai bine chinul decât să te știu râzând (pag. 149).Duce astfel la extrem
gelozia și ura pe care o simte fata de Iason.

Pleacarea Medeii de la sfârsitul tragediei, aparține și ea de supranatural Medeea se

înalță și dispare, purtată de carul înaripat (pag. 153).

3
 Euripide introduce în tragendie și concepția antică a măsurii, și anume că depășirea
acesteia aduce pedeapsa de la zei Dar lipsa măsurii nu e nicicând/ prielnică vrunuia dintre
muritori, căci soarta jignită revarsă de sus/ năpastă și chin pe casele lor(pag.88). Conceptul de
Moira, prezent și în epopeile homerice , dar și în prima parte a trilogiei ORESTIA (Agamemnon)
Măsura este cel mai mare bine. Fie să viețuim fără primejdii (pag. 34).

* Sfiintele râuri se-ntorc spre izvoarele lor. (pag. 102) - schimbarea ordinei naturale a
lucrurilor

* Doar inimile tari au parte de un trai cu –adevărat măreț (pag.124) tangent cu epopeile
homerice

* fatalitatea noua a pasiunii omenești – înlocuită de fatalitatea antică a destinului.