Boala parodontala asociata cu ateroscleroza

Introducere

Parodontoza - boala parodontala - este o afectiune cronica a gingiei, de tip inflamator.

Parodontoza se manifesta la nivelul tesuturilor de sustinere a dintelui pe arcada : gingie, ligament
parodontal, os alveolar. Parodontoza poate duce la pierderea dintilor prin distrugerea tesutul
moale si a osului care sustine dintii.
Ateroscleroza- este o cauza principala de mortalitate si morbiditate din tarile dezvoltate, si
consta, in esenta, in reducerea lumenului vascular prin depuneri de lipide in peretii vaselor
formand placile de aterom, care micsoreaza aportul de sange la tesuturi, generand suferinte de tip
ischemic.

Sinteza

Cele 2 articole ne prezinta asocierea dintre boala parodontala si indivizi care prezinta
ateroscleroza.
Primul studiu are ca scop de a investiga efectul inflamației parodontale asupra stresului
oxidativ la pacienții cu ateroscleroză, luând în considerare statutul antioxidant total (TAS) seric
și salivă, statusul oxidant total (TOS) și indicele de stres oxidativ (OSI). Stresul oxidativ apare ca
urmare a perturbării echilibrului dintre radicalii liberi și sistemul antioxidant protector. Acest
echilibru este exprimat prin indicele de stres oxidativ (OSI), care este raportul dintre starea
antioxidantă totală (TAS) și starea oxidantă totală (TOS). TAS/TOS sunt parametri importanți
care arată starea de stres oxidativ în biofluide. Speciile reactive de oxigen (ROS) provoacă multe
reacții, cum ar fi deteriorarea ADN-ului, disfuncția mitocondrială și apoptoza celulară prin
oxidarea componentelor celulare, cum ar fi acidul dezoxiribonucleic (ADN), proteinele și
lipidele/acizii grași.

Metoda: au existat 4 grupuri, cu 20 de indivizi în fiecare grup. Aceste grupuri au fost formate
din indivizi care au avut parodontită cu ateroscleroză (grupul AP), indivizi sănătoși din punct de
vedere parodontal cu ateroscleroză (grupul AC), indivizi sănătoși din punct de vedere sistemic cu
parodontită (grupul P) și indivizi sănătoși din punct de vedere sistemic și parodontal (grupul C).
Doar pacienții cu parodontită severă au fost incluși în acest studiu. Severitatea aterosclerozei
coronariene a fost stabilita folosind scorul Gensini,
 Toate probele au fost recoltate la 48 de ore după măsurătorile clinice dimineața după un post
de 8 ore. Participanții au fost avertizați să nu mănânce sau să bea nimic sau să nu mestece gumă
în acea dimineață. De la pacienți au fost prelevate probe de sânge venos periferic. Serul a fost
separat de celule prin centrifugare timp de 5 min, după care a fost păstrat la – 80 °C, până la
efectuarea analizei biochimice. Probele de salivă au fost obținute de la pacienți nestimulați.
Probele au fost obținute în 5 minute când participanții erau așezați. Probele de saliva au fost
colectate în tuburi de unică folosință și apoi centrifugate pentru a îndepărta resturile celulare.
Nivelurile TAS și TOS au fost măsurate folosind metodele colorimetrice automate ale lui
Erel.
TAS a fost măsurat prin albirea culorii caracteristice a 2,2’-azinobisului (acid 3-etilbenzo-
tiazolin-6-sulfonic) de către antioxidanți. Modificarea absorbanței la 660 nm reflectă nivelul total
de antioxidant din probă.
TOS a fost stabilit prin oxidarea ionilor feroși în ioni ferici de către diferite specii de oxidanți
într-un mediu acid, în funcție de măsurarea modificării ionilor ferici cu xylenol portocaliu.

Rezultate

Valorile TAS serice ale grupului AP și valorile OSI din saliva grupului C au fost mai mici
decât cele ale celorlalte grupuri (p < 0,05). Valorile TOS și OSI serice ale grupului AP au fost
mai mari decât cele ale celorlalte grupuri (p < 0,05). Valorile TOS și OSI serice ale grupelor AC
și P au fost mai mari decât cele ale grupului C (p < 0,05). Yang şi colab au raportat că scorul
Gensini a fost mai mare în grupul cu parodontită severă decât în grupul de control; valorile
indicilor de placa și de afectare parodontala au arătat o corelație pozitivă cu scorul Gensini. Pe de
altă parte, s a detectat o corelație pozitivă între severitatea aterosclerozei și severitatea
parodontozei care este legată de numărul de dinți lipsă (stadiile III-IV). Acest rezultat poate
sugera că severitatea aterosclerozei poate fi asociată cu numărul dintelui lipsă. Pentru a clarifica
relația dintre scorul Gensini și severitatea bolii parodontale, sunt necesare studii suplimentare
controlate randomizate cu un număr mai mare de pacienți.
În limitele acestui studiu, rezultatele studiului curent au indicat că ateroscleroza și parodontita
pot afecta sistemic stresul oxidativ. Coexistența parodontitei și a aterosclerozei crește stresul
oxidativ dincolo de cel observat.Parodontita poate fi asociată cu niveluri crescute de stres
oxidativ sistemic la pacienții cu ateroscleroză. Ateroscleroza poate si ea afecta nivelul stresului
oxidativ sistemic la pacienții cu parodontită.
Asocierea bolii parodontale cu ateroscleroza la adulții japonezi în vârstă de 70 de ani

Al 2 lea studiu vizeaza asocierea factorilor de risc convenționali și boala parodontală cu

ateroscleroza. S a facut un studiu longitudinal la adulții în vârstă japonezi. Subiecții acestui
studiu au fost 490 care locuiesc în comunitati (69-71 de ani) La examinarea inițială, toți subiecții
au fost supuși interviurilor socioeconomice și medicale; examinări medicale, inclusiv examinări
pentru ateroscleroza carotidiană, hipertensiune arterială, diabet zaharat și dislipidemie; și
examinări stomatologice convenționale, inclusiv numărarea dinților și măsurarea adâncimii
pungilor parodontale la sondaj (PPD).
Ateroscleroza a fost diagnosticată prin ecografie carotidiană de către medici. Arterele carotide
comune stânga și dreaptă au fost examinate cu un scaner duplex de înaltă rezoluție (GE LOGIQ
Book XP; GE Healthcare, Tokyo, Japonia), folosind o sondă la o frecvență de 7,5 MHz..
Subiecții au fost examinați în decubit dorsal, cu capul ușor întors de partea scanată. În acest
studiu, ateroscleroza a fost definită ca înregistrarea unui IMT maxim (max-IMT) ≥ 1,10 mm,
care este valoarea utilizată în general pentru populația japoneză.

Rezultate

Dupa 3 ani, 308 subiecti au avut ateroscleroză la examenul de bază. Astfel, la sondajul de
urmărire au participat 182 de rezidenți care nu aveau ateroscleroză la examinarea inițială. În cele
din urmă, 171 de rezidenți au fost incluși în analiza finală, după ce 11 subiecti au fost excluși din
cauza lipsei de date.
Dintre toți participanții (n = = 182) în acest studiu, 131 de participanți (72,0%) au fost
diagnosticați cu ateroscleroză carotidiană la re-sondaj 3 ani mai târziu. S-a demonstrat că
proporția dinților cu pungi parodontale ≥ 4 mm a fost asociată independent cu incidența
aterosclerozei. S-a constatat, de asemenea, că sexul a fost independent legat de incidența
aterosclerozei (OR 10,88, P < 0,017).Cu toate acestea, fumatul și consumul obișnuit de alcool au
arătat o corelație negativă cu incidența aterosclerozei.
 Înțelegerea actuală este că bacteriile parodontopatice și reacțiile imune/inflamatorii care
implică boala parodontală afectează direct și indirect dezvoltarea aterosclerozei.
American Heart Association a publicat o revizuire sistematică a lucrărilor care raportau o
relație între boala parodontală și ateroscleroză. Rezultatele studiilor clinice publicate între 1950
și 2011 au concluzionat că studiile observaționale până în prezent susțin o asociere între boala
parodontală și arteroscleroză independentă de factorii de confuzie cunoscuți. Acest rezultat oferă
o altă dovadă care sugerează o relație între boala parodontală și ateroscleroză.
Ca si concluzie, acest studiu longitudinal al adulților în vârstă japonezi sugerează că boala
parodontală este asociată cu debutul/progresia aterosclerozei.Menținerea unei stări parodontale
sănătoase poate fi un factor important în prevenirea dezvoltării și progresiei aterosclerozei.