Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema de studiu:
Hemoragia şi hemostaza
Planul:
1. Noţiuni de hemoragie;
2. Etiologia hemoragiilor;
3. Clasificarea şi caracteristica hemoragiei;
4. Tabloul clinic al hemoragiei acute;
5. Complicaţiile hemoragiei acute;
6. Hemostaza provizorie: metodele, indicaţiile, tehnica
aplicării
Actualitatea temei
Sângele este un fluid, care se găseşte în
spaţiul intravascular şi reprezintă aproximativ
8% din greutatea corporală.
Pierderea unei jumătăţi din cantitatea sângelui
provoacă moartea, dacă nu se efectuează
hemotransfuzia.
La etapa contemporană traumatismele ocupă
al III-ea loc după incidenţă în structura
îmbolnăvirilor, 50% fiind însoţite de hemoragii
de peste 30% din volumul de sânge
Acestea sânt doar unele dintre motivele, care
ne obligă cunoaşterea şi studierea aceastui
subiect
Obiective:
Concepte de reper:
Hemorogia (sîngerarea) se numeşete revărsarea sîngelui în afara
patului sangvin.
Cauzele hemoragiei:
2.Erodarea
(liza)
1.Pierderea
peretelui 3.Dereglarea
integrității
vascular pe chimismului
vasului
fonul sangvin
sangvin
diverselor
boli
Clasificarea hemoragiei
După locul
revărsării sîngelui:
Hemoragi
Hemoragi Hemoragi Hemoragi Hemoragi e
a arterială e venoasă e capilară e mixtă parenchi
ma-toasă
În funcție de cantitatea de sînge
pierdută:
Hemoragii mari
mortale, când se pierde mai mult de jumătate din cantitatea totală de sînge;
Hemoragii mijlocii
când se pierde 1/3 din cantitatea totală de sînge;
Hemoragii mici
când se pierde o cantitate de 500-600 ml de sînge.
Hematom
Otoragia
Hematemeza
Hemoptizia
Hematuria
Melena
Hematometru
Hemoperitoneu
Semne locale în hemoragii
Hemoragia arterială
Semnele caracteristice pentru hemoragia arterială
sint:
Sîngerează segmentul
central al vasului lezat
Hemoragie venoasă
Sîngerează segmentul
periferic al vasului lezat.
Hemoragie capilară
Semnele caracteristice pentru hemoragia capilară
sunt:
După culoare
sîngele ocupă un Se aseamănă cu o
Sîngerează toată
loc intermediar suprafaţă acoperită
suprafața rănii
dintre sîngele cu picături de rouă
arterial şi cel venos.
Hemoragie capilară
Hemoragia capilară este
periculoasă, cînd se constată
coagulabilitatea sangvină
scăzută: hemofilie,
septicemie.
De obicei hemoragia
capilară se opreşte spontan.
Hemoragia
parenchimatoasă
Se produce la lezarea
vaselor sangvine ale
organelor
parenchimatoase:
ficat, splină, rinichi.
Hemoragia parenchimatoasă
Semnele caracteristice:
Hemoragia nu se oprește
spontan deoarece vasele
sangvine nu colabează
Vertij
Pulsaţia tîmplelor
Puncte negre sau ceaţă înaintea
ochilor
Astenie sau slăbiciune generală
Sete, greaţă, uneori vomă
➢ Tegumente palide
umede, acoperite cu
transpiraţie rece
Tabloul clinic
➢ Respiraţie frecventă
şi superficială al hemoragiei
acute
➢ Tahicardie, puls
frecvent şi filiform Semnele
➢ Tensiunea arterială obiective:
progresiv scade
DIAGNOSTICUL:
În hemotorax în timpul percuţiei se determină sunetul percutor mat,
acumularea sîngelui poate fi depistată şi radiologic.
Colapsul
Şocul hemoragic
Anemia acută
Hemoragia cronică
Anemia cronică
Asistenţa de urgenţă:
1. Siguranța personală
2. Se aplică un şerveţel steril din tifon sau din orice material natural
curat peste plagă şi se apasă plaga pentru a opri sîngerarea.
3. Se solicită serviciul medical de urgenţă.
4. Se menţine o presiune constantă asupra plăgii
5. Dacă nu este fractură se ridică membrul lezat (gamba sau braţul)
deasupra nivelului inimii.
6. Dacă hemoragia s-a oprit, se fixează pansamentul cu ajutorul unui
bandaj cu faşă.
7. Este contraindicată înlăturarea şerveţelului pentru a verifica starea
plăgii!
8. Garoul va fi aplicat numai în cazul hemoragiei arteriale.
9. Se verifică, dacă bolnavul nu este în stare de şoc
(se determină pulsul, tensiunea arterială, indicele de şoc).
Principiile asistenţei medicale în
hemoragia acută sunt:
Oprirea hemoragiei la locul accidentului -
hemostaza provizorie şi în instituţiei
curative- hemostaza definitivă:
Hemostaza
spontană
Hemostaza artificială
( provizorie,
definitivă)
Hemostaza provizorie
Scopul.......................,
Indicaţiile..................,
Etapele aplicării........,
Verificarea corectitudinii
aplicării..,
Timpul aplicării.........
Aplicarea garoului
Etapele aplicării:
Se dă poziţia ridicată a membrului lezat
Se ptegăteşte locul aplicării garoului-braţul/coapsa, se
aplică căptuşea la sau se intinde haina
Se fixeaza garoul în mîini
Se aplică garoul (3 ture de la periferie spre centru, de la
stînga la dreapta)
Se verifica aplicarea garoului
Se noteaza timpul aplicării
Se transportă în instituţia medicală
Timpul aplicării: Vara - 1oră, iarna - 30 min.
Aplicarea garoului
Mecanică Fizică
Chimică biologică
Metoda mecanică
Electrocuagularea
Metoda chimică
I. Administrarea substanțelor
vasoconstrictoare(adrenalina)