Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Unitatea de Învăţare Nr. 1: Instalaţii de Balast-Santina
Unitatea de Învăţare Nr. 1: Instalaţii de Balast-Santina
Cuprins Pagina
1
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect
Instalatia de balast-santina
1.10 Schema, elementele componente si functionarea instalatiei de santina 9
1.11 Calculul instalatiei de santina 9
1.12 Reguli ale societatilor de clasificare privind instalatiile de balast-santina 10
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 1 10
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 11
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1 11
Instructiuni si timp mediu necesar de studiu: studentul va citi si intelege materialul pus la
dispozitie. Va reprezenta schemele (nu se va limita la o simpla vizionare), va intelege functionarea
instalatiei si rolul fiecarui element component in cadrul schemei.Va face conexiuni cu cerintele
MARPOL privind instalatia. Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 3-4 h.
De reţinut!
2
Instalatii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect
Instalatia de balast-santina
Instalaţiile de balast- santinã sunt compuse din tancuri de balast- santinã
unite prin tubulaturi, circuite de drenare independente, pompe comune, sorburi si
valvule de izolare, de direcţionare sau de evacuare peste bord. Având porţiuni
comune de conducte, în exploatarea acestor instalaţii se utilizeazã un numãr mai
mic de pompe si tubulaturi, ceea ce implicã reducerea gabaritului instalaţiei.
Utilizarea pompelor de balast şi a unor pãrţi de tubulaturã pentru santinã şi
invers, este de multe ori neindicatã datoritã contaminãrii cu reziduuri petroliere.
Utilizarea acestui sistem se face numai în caz de necesitate.
Cerinţele impuse instalaţiilor de balast santinã sunt:
- sã asigure corectarea poziţiei centrului de masã al navei;
- sã dreneze sau sã umple complet tancurile astfel încât sã asigure asieta
dreaptã a navei (înclinarea transversalã maximã de 15 0 şi longitudinalã maximã
de 5 0 );
- sã funcţioneze astfel încât sã se excludã posibilitatea inundãrii arbitrare a
navei şi degradarea mãrfurilor;
- sã nu polueze acvatoriile cu reziduuri petroliere;
- sã corespundã cerinţelor si regulilor internaţionale privind poluarea
(MARPOL 1973 şi PROTOCOLUL 1978);
- elementele instalaţiilor sã fie executate din materiale anticorozive.
La instalaţia de balast, prin descãrcarea mãrfii înãlţimea metacentricã a
navei se reduce, înrãutãţind stabilitatea. Pentru a ameliora stabilitatea se
ambarcã apã de mare cu greutatea B (fig.1.1), care se adaugã deplasa-mentului
navei goale :
3
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect
Instalatia de balast-santina
Fig. 1.1
4
Instalatii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect
Instalatia de balast-santina
5
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect
Instalatia de balast-santina
Figura 1.3
1- priza de gurna, 2-valvula Kingstone, 3-filtru, 4- Magistrala Kingstone, 5-
pompa de balast, 6- caseta valvule babord-tribord, 7si 8- valvule de inversare, 9
valvula pe tanc
6
Instalatii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect
Instalatia de balast-santina
1 – corp;
2 – capac;
3 – roatã de manevrã manualã;
4 – tijã de acţionare;
5 – flansã de cuplare cu tubulaturã de balast;
6 – ventil;
7 – flanşã de cuplare la filtru Kingston
Fig. 1.5
Particularitãţi de calcul
7
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect
Instalatia de balast-santina
B
Q m3/s (1.3)
w g 3600
Diametrele ţevilor:
d c2 V
v ,
4 3600
4V
dc . (1.4)
3600v
în care:
V - volumul tancului m3.
1 – pompã santinã CM; 2 – filtru; 3 – pompã balast – santinã; 4 - pompã santinã magazii
de marfã; 5 – sorburi salvare; 6 – sorb drenare; 7 – casete valvule drenare; 8 – casetã
valvule santinã magazii de marfã; 9 – sistem de comandã si control al descãrcãrilor ; 10 –
pompã de apã de peste bord; 11 – separator reziduuri petroliere; 12 – armãturã de
bordaj; A – bordaj ; B – de la scurgeri separator combustibil; C – de la scurgeri separator
ulei; D – magistrale santinã magazii marfã; E – de la diesel generatoare;
F – de la caldarinã; G – scurgere în santinã; H – la tanc reziduuri petroliere.
Fig. 1. 6
9
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect
Instalatia de balast-santina
d k l B H 25 mm (1.7)
unde
B – lãţimea navei;
H – înãlţimea de construcţie a navei;
k – 1,68;
l = L – lungimea navei.
Test de autoevaluare
-Instalatia de balast-santina: destinatie cerinte. Instalatia de balast:
schema de principiu, elemente componente, functionare.
-Instalatia de balast-santina: destinatie cerinte. Instalatia de
santina: schema de principiu, elemente componente, functionare.
-Chesonul de fund si de bordaj: rol,scheme, elemente
componente.
-Calculul conform R.N.R. al instalatiei de balast: volumul
tancurilor, debitul pompelor, diametrul conductelor
-Calculul conform R.N.R. al instalatiei de santina.
10
Instalatii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect
Instalatia de balast-santina
Recapitulare
Nu e cazul
Concluzii
11
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect
Instalatia de balast-santina
Bibliografie
Fanel-Viorel PANAITESCU, Mariana PANAITESCU-
Masini si instalatii Navale Editia 2 Revizuita Ed. Ex
Ponto, Constanta, 2009
12
Instalatii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect