Craiova Medicală Vol 9, Nr2 , 2007

Studiu de farmacie
Prepararea şi caracterizarea unor unguente cu
rol protector
MAGDALENA MITITELU (1), L. HÎNCU(2),
(1)
Disciplina Laborator clinic şi Igiena alimentaţiei, (2)Disciplina Industria medicamentului şi
Biotehnologii farmaceutice,Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila” Bucureşti

Preparation and characterisation of some protective ointments

REZUMAT În ultimii ani, dezvoltarea industriei
chimice a determinat o creştere a numărului factorilor
chimici care intervin în etiologia dermatozelor
profesionale. Ca urmare, atenţia s-a îndreptat asupra
preparatelor protectoare utilizate în profilaxia acestor
dermatoze. În cadrul acestei lucrări s-au preparat două
unguente protectoare hidrofile şi două unguente
protectoare hidrofobe. Preparatele obţinute au fost
supuse apoi unor teste specifice de control pentru
aprecierea calităţii acestora.
ABSTRACT In the last years, due to the high
industrial development, the number of chemical factors
responsible for the professional dermatoses had
increased, as consequence the importance of protective
formulas used in the prophylaxis of those affections. In
this paper, four protective ointments, two hydrophilic
and two hydrophobic, have been prepared and
characterized using specific control tests for their
quality.

CUVINTE CHEIE unguente protectoare, preparare, KEY WORDS protective ointments, preparation,
caracterizare characterization

Introducere
Dezvoltarea intensivă a industriei, mai ales a
industriei chimice a impus o intensificare a Material şi metodă
eforturilor în direcţia preîntâmpinării bolilor Scopul lucrării constă în realizarea unor
profesionale provocate prin acţiunea nocivă a unor unguente protectoare cu rol de barieră mecanică şi
factori etiologici, legaţi de modul de lucru specific mecano-chimică.
fiecărei profesiuni. Preparatele realizate au fost supuse unor probe
Foarte importante pentru protejarea de control specifice pentru a aprecia calitatea
tegumentelor faţă de acţiunea agenţilor externi unguentelor.
sunt preparatele protectoare. Formele farmaceutice Unguentele protectoare hidrofile sunt utilizate
utilizate în acest scop sunt variate: soluţii, emulsii, împotriva solvenţilor organici.
unguente de protecţie, spray-uri, pelicule care Materiile prime folosite ca film-barieră
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de utilizează preparate care sunt insolubile în
calitate [1, 2]: solvenţii organici sau uleiuri în funcţie de
− să prezinte acţiune protectoare faţă de protecţia dorită.
substanţele nocive împotriva cărora se Pot fi constituite din trietanolamine, alginat de
întrebuinţează, deci să nu se dizolve sau să fie sodiu, metilceluloză sau alţi derivaţi sintetici de
miscibile cu acestea; celuloză, gumă tragacanta, alcool polivinilic etc.,
− să aibă o bună consistenţă; care încorporate în mediu apos formează filme
− să adere de piele şi să formeze un film rezistente la apă, dar lavabile în prezenţa
continuu; săpunurilor sau alcaliilor diluate [3, 4].
− să nu fie iritante sau sensibilizante pentru Formulele după care s-au preparat unguentele
piele; hidrofile sunt următoarele:
− să nu impurifice materialele cu care se
Formula A
lucrează;
Gel de metilceluloză 5% 60 g
− să se îndepărteze cu uşurinţă după terminarea Alcool polivinilic 2g
lucrului; Glicerolat de amidon 8g
− să se conserve bine şi să fie ieftine. Glicerină 3g
Talc 2g
Oxid de zinc 2g
Apă distilată până la 100 g
Preparare

Asist. univ. drd. Magdalena Mititelu, Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila” Bucureşti 178
Craiova Medicală Vol 9, Nr2 , 2007
Se prepară un gel de metilceluloză 5% şi Ulei de siliconă 200 20 g
glicerolatul de amidon după formulele de mai jos: Glicerină 5g
Gel de metilceluloză 5% Soluţie conservantă până la 100 g
Metilceluloză 5g Preparare
Glicerină 10 g Componentele grase se fluidifică pe baie de
Parahidroxibenzoat de metil 75 mg apă, într-o capsulă de porţelan la 60–70°C
Parahidroxibenzoat de propil 25 mg adăugându-se în ordine descrescătoare a punctelor
Apă distilată până la 100 g de topire: acid stearic, vaselină, lanolină, ulei de
Nipaginul şi nipasolul se dizolvă prin încălzire, siliconă.
la aprox. 80–90°C, în 80 g apă. Separat, în soluţia conservantă se dizolvă
Metilceluloza se aduce în porţiuni mici şi sub trietanolamina şi glicerina.
agitare peste soluţia caldă şi se continuă agitarea Peste faza lipofilă fluidificată şi omogenizată
timp de 10 min. se adaugă soluţia apoasă încălzită la 60–70°C,
Dispersia obţinută se răceşte pe baia de gheaţă treptat şi sub agitarea continuă până la răcire
timp de 40 min. completă pentru omogenizare.
Se adaugă glicerolul şi se completează cu apă Se obţine un unguent emulsie tip U/A destinat
la 100 g şi se agită până la omogenizare, evitând protecţiei mâinilor pentru muncitorii care lucrează
încorporarea aerului. cu solvenţi organici. Emulgatorul este stearatul de
Glicerolat de amidon trietanolamină care se formează în timpul
Amidon 7g preparării emulsiei.
Parahidroxibenzoat de metil 0.18 g Unguentele protectoare hidrofobe sunt utilizate
Parahidroxibenzoat de propil 20 mg împotriva acţiunii apei, uleiurilor, coloranţilor şi
Glicerină 93 g altor agenţi hidrofili.
Apă distilată 7g Se utilizează pe scară largă unguentele care au
Amidonul, nipaginul şi nipasolul se introduc la bază geluri de hidrocarburi, lipogeluri, geluri cu
într-o capsulă de porţelan (tarată şi încălzită), se silicone.
tratează cu apă încălzită la aproximativ 70°C şi se Unguentele protectoare hidrofobe au fost
triturează. realizate după următoarele formule:
Se lasă în repaus 10 min., se adaugă glicerolul
Formula C
încălzit pe baia de apă la 90°C şi se continuă Ulei de siliconă 200 20 g
încălzirea pe sită, amestecând până la gelificare. Ulei de ricin 20 g
Se completează la 100 g cu apă încălzită la Ceară 5g
aproximativ 70°C şi se amestecă până la răcire şi Unguent simplu 55 g
obţinerea unei mase omogene. Preparare
Separat, se dispersează în apa necesară alcoolul Unguent simplu
polivinilic împreună cu glicerina care are rolul de Lanolină 10 g
agent de umectare. Vaselină 90 g
După obţinerea dispersiei, se triturează cu Se prepară unguentul simplu, prin topirea
aceasta amestecul de talc şi oxid de zinc componentelor grase pe baia de apă şi
(pulverizate în prealabil şi omogenizate). omogenizare până la răcire completă. Apoi, se
Se adaugă, separat, gelul de metilceluloză şi fluidifică ceara şi baza de unguent pe baia de apă,
glicerolatul de amidon omogenizate în prealabil. se adaugă uleiurile prevăzute în formulă şi se
Amestecul se omogenizează şi completează cu apă amestecă până la răcire completă pentru
la greutatea prescrisă. omogenizare.
Unguentul formează o peliculă protectoare Se obţine un unguent gras tip soluţie destinat
contra solvenţilor organici. Hidrogelurile au protecţiei mâinilor celor care lucrează în mediu
proprietăţi filmogene, iar procentul mic de pulberi umed.
s-a asociat în scopul formării unor pelicule
izolatoare, opace. Unguentul preparat este tip Formula D
suspensie. Ulei de parafină 20 g
Lanolină 15 g
Formula B Vaselină 25 g
Acid stearic 15 g Colesterol 5g
Lanolină 2g Unt de cacao 10 g
Vaselină 2g Soluţie conservantă până la 100 g
Trietanolamină 2g Preparare

179
Magdalena Mititelu, L. Hîncu: Prepararea şi caracterizarea unor unguente cu rol protector
Componentele grase se fluidifică într-o capsulă
de porţelan pe baia de apă, adăugându-se în ordine
descrescătoare a punctelor de topire: colesterol,
vaselină, lanolină, unt de cacao, ulei de parafină.
Separat, se încălzeşte soluţia conservantă la
60–70°C şi se adaugă peste faza grasă fluidificată
treptat şi sub agitare continuă până la răcire
completă.
Se obţine un unguent emulsie tip A/U în care
emulsionarea soluţiei conservante se realizează cu
ajutorul lanolinei şi colesterolului.
Vaselina formează la suprafaţa pielii un strat
uniform gras.
Preparatul este destinat protecţiei mâinilor
celor care lucrează în mediul umed.
Controlul calităţii unguentelor
S-a urmărit calitatea unguentelor realizate
pentru selectarea celor mai bune formule.
Preparatele au fost păstrate în recipiente adecvate,
bine închise, la temperatura camerei (la max.
25ºC). Au fost efectuate următoarele probe de
control: aspectul, culoarea, mirosul, tipul de
emulsie, pH-ul, capacitatea de întindere,
vâscozitatea, punctul de picurare, capacitatea de
penetrare, probe specifice de control pentru
unguente protectoare.
Aspectul: determinarea aspectului s-a făcut în
conformitate cu prevederile F.R. X [5] de la
monografia “Unguente”. Unguentele trebuie să
aibă un aspect omogen, întinse în strat subţire pe o
lamă de microscop şi examinate cu lupa (4.5×), nu
trebuie să prezinte picături sau aglomerări de
particule.
Culoarea: caracteristică componentelor. Se
etalează în strat subţire circa 3 g probă pe o sticlă
de ceas şi se determină culoarea privind pe un
fond alb. Se repetă procedura cu o probă standard
(respectiv considerată ca fiind proba iniţială).
Culoarea nu trebuie să se modifice în timp.
Mirosul: caracteristic componentelor. Se
întinde în strat subţire 0.5–2.0 g probă pe o sticlă
de ceas. De la o distanţă de 4–6 cm se compară
mirosul probei cu cel al unei probe martor, în mai
puţin de 15 min. Proba şi standardul trebuie să
aibă mirosuri compatibile.
Tipul de emulsie: s-a utilizat metoda diluării şi
cea a colorării folosind soluţia de albastru de
metilen 0.25% şi Sudan III 1% [4].
Determinarea pH-ului: s-a efectuat după o
prelucrare a preparatelor, respectiv extracţia
probelor cu apă (1 : 5) şi măsurarea pH-ului fazei
apoase. La 5 g de probă se adaugă 25 ml de apă şi
se agită într-un Erlenmeyer cu dop încălzind pe
baia de apa la 60°C timp de 10 min. După răcire,
se separă faza apoasă de faza uleioasă şi se
determină pH-ul la hârtia indicator universal.
180
Capacitatea de întindere: s-a determinat cu
ajutorul metodei Ojeda-Arbassa [4]. Pe placa de
sticlă inferioară se aduce 1 g probă peste care se
aşează a doua placă. Se determină diametrul
cercului ocupat de probă in urma presării suferite.
După intervale egale de timp (1 min.) se aduc pe
placa superioară greutăţi în ordine crescătoare
(50 g, 100 g, 150 g, 250 g, 500 g,750 g) şi se
citesc diametrele cercurilor formate. Valorile se
pot reprezenta grafic (curba extensiometrică)
înscriind pe ordonată valoarea suprafeţei cercului
şi pe abscisă greutatea aplicată.
Vâscozitatea: s-a determinat cu ajutorul
vâscozimetrului rotaţional Brookfield după
tehnica de lucru prezentată în F.R. X.
Capacitatea de penetrare: s-a determinat cu
ajutorul penetrometrului tip Labor după tehnica de
lucru prezentată în F.R. X.
Punctul de picurare: s-a determinat cu ajutorul
aparatului Ubbelohde după tehnica de lucru
prezentată în F.R. X.
Determinarea stabilităţii: s-a făcut prin
păstrarea probelor în două condiţii de temperatură
(la 2ºC şi la 40ºC) astfel: într-o fiolă de cântărire
prevăzută cu capac se introduc 5 g de probă şi
fiola se menţine 8 ore la temperaturile menţionate,
după care se examinează aspectul probelor.
Probe de control specifice unguentelor de
protecţie [4]
Pentru a aprecia calitatea unguentelor de
protecţie hidrofobe şi hidrofile se efectuează
următoarele probe:
A. Unguentul se întinde în strat subţire pe o
placă de sticlă, pe o hârtie de filtru, sau chiar pe
mână. Acest strat se umectează cu apă sau cu o
soluţie apoasă de albastru de metilen 0.04%.
În cazul unguentelor hidrofile, apa se etalează
pe suprafaţa unsă făcând priză cu unguentul, iar
soluţia de albastru de metilen traversează hârtia de
filtru unsă.
În cazul unguentelor hidrofobe, apa se menţine
sub formă de picături sferice pe suprafaţa
unguentului, iar soluţia de albastru de metilen nu
traversează hârtia de filtru unsă.
B. Se îmbibă benzi de hârtie de filtru în
unguentul de protecţie topit şi se introduc
aproximativ 1 cm într-o soluţie apoasă de albastru
de metilen 0.25%.
Benzile corespunzătoare unguentului hidrofil
se colorează în albastru, în timp ce benzile unse cu
unguent hidrofob nu permit îmbibarea hârtiei cu
soluţia de albastru de metilen.
C. Se ung cu unguent hidrofil sau hidrofob
rondele din pânză, care se aplică pe suprafaţa apei
dintr-un pahar Berzelius.
Craiova Medicală Vol 9, Nr2 , 2007
Rondelele unse cu unguent hidrofob nu vor 2000

cădea la fundul vasului nici după 48 ore, în timp 1500

Formula A
proba proaspătă

S [mm2]
ce rondelele îmbibate cu unguent hidrofil vor 1000
după 30 zile
după 60 zile
cădea după aprox. 10–15 min. 500
D. În mici cilindrice se introduce gel de 0
agar-agar 2% care conţine soluţie de clorură 1 2 3 4 5 6 7
ferică. Peste gel se etalează în strat subţire uniform 1500
şi continuu, unguentul de analizat.

Formula B
S [mm2]
1000 proba proaspătă
Deasupra acestui strat de unguent de protecţie după 30 zile

se adaugă soluţie de salicilat de sodiu. Se constată 500 după 60 zile

că la probele cu unguente hidrofile, gelul se 0

colorează în violet în timp ce unguentele 1 2 3 4 5 6 7

hidrofobe nu permit contactul celor două soluţii, 1500

respectiv colorarea gelului de agar-agar.

Formula C
1000

S [mm2]
Verificarea acţiunii de protecţie faţă de diferiţi proba proaspătă

după 30 zile

solvenţi organici a unguentelor hidrofile se poate 500 după 60 zile

efectua prin aplicarea solventului respectiv colorat 0

cu Sudan III peste un strat de unguent întins pe o 1 2 3 4 5 6 7

rondelă de hârtie de filtru. Calitatea unguentului se

1500
apreciază prin timpul cât rezistă la acţiunea
solventului.
Formula D
1000

S [mm2]
proba proaspătă

după 30 zile

500 după 60 zile

Rezultate şi discuţii
0
În Tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile 1 2 3 4 5 6 7

unguentelor protectoare realizate. Figura 1 – Valorile suprafeţei de întindere (S) funcţie

Tabelul 1 – Caracteristicile unguentelor protectoare de greutăţile aplicate pentru unguentele
realizate protectoare realizate, formulele A–D
(greutatea plăcii de sticlă 153 g)
Formula
Caracteristici
A B C D Concluzii
Aspect
Aspect
Aspect
Aspect Dezvoltarea industriei chimice a determinat o
omogen omogen
Caracteristici
omogen
Culoare
omogen
Culoare înmulţire în special a factorilor chimici care
Culoare Culoare
macroscopice
albă
albă
alb-gălbuie
alb-gălbuie intervin în etiologia dermatozelor profesionale. Ca
Emulsie Emulsie urmare, atenţia s-a îndreptat asupra preparatelor
Suspensie Soluţie
U/A A/U
pH 5.8 6.2 6.8 6.5 protectoare utilizate în profilaxia acestor
Punct de dermatoze.
46°C 53°C 51°C 49°C
picurare În cadrul acestei lucrări s-au preparat două
Vâscozitate 198 mcP 235 mcP 226 mcP 217 mcP unguente protectoare hidrofile şi două unguente
Toate preparatele şi-au menţinut aspectul protectoare hidrofobe. Preparatele obţinute au fost
omogen la 2°C şi 40°C. supuse apoi unor teste specifice de control pentru
Unguentele protectoare, hidrofile s-au dovedit aprecierea calităţii acestora.
a forma pelicule stabile faţă de solvenţii organici, Rezultatele obţinute au evidenţiat următoarele:
iar cele hidrofobe nu au permis pătrunderea apei, ▪ toate preparatele realizate sunt omogene şi
în cadrul testelor de control specifice efectuate. stabile la 4–40°C;
Rezultatele capacităţii de penetrare sunt ▪ pH-ul preparatelor este apropiat de cel al
prezentate în Tabelul 2. pielii;
▪ toate preparatele au o consistenţă bună şi au o
Tabelul 2 – Capacitatea de penetrare [mm]
bună capacitate de întindere, care se menţine şi în
Formula
timp;
Proba
A B C D
▪ preparatele au prezentat şi o bună eficienţă
Preparat proaspăt 15 24 16 22 împotriva agenţilor pentru care au fost realizate
După 30 zile 13 26 14 24 aşa cum au demonstrat-o rezultatele testelor
După 60 zile 16 29 18 28 specifice efectuate.
În Figura 1 sunt prezentate valorile Se poate afirma, pe baza rezultatelor
capacităţilor de întindere ale unguentelor experimentale, că aceste preparate pot fi utilizate
preparate: în practică.

181
Magdalena Mititelu, L. Hîncu: Prepararea şi caracterizarea unor unguente cu rol protector

Bibliografie 3. Stănescu V – (1983) Tehnică farmaceutică,

1. Popovici Adriana, Suciu Gh, Gafiţanu Eliza,
Motocescu Raisa – (1987) Preparate farmaceutice,
Ed. Medicală, Bucureşti.
2. Hîrjău Victoria, Lupuleasa D, Dumitrescu Ana Maria
– (1998) Dermatocosmetologie, Ed. Polirom, Iaşi.
Ed. Medicală, Bucureşti.
4. Gafiţanu Eliza, Popovici Iuliana, Braha S – (1996)
Tehnologie farmaceutică, vol. 3, Iaşi.
5. *** – (1998) Farmacopeea Română ediţia a X-a,
Ed. Medicală, Bucureşti.

Adresa pentru corespondenţă: Şef lucrări drd. Lucian Hîncu, Disciplina Industria medicamentului
şi Biotehnologii farmaceutice, Facultatea de Farmacie, U.M.F. „Carol Davila” Bucureşti,
Str. Traian Vuia nr. 6, 020956 Bucureşti, Tel. 021–3180747 int. 288, E-mail: lucianhincu@gmail.com

182