Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cauzele balonarii
Tratament balonare
Balonarea si distensia sunt asociate potrivit studiilor, insa acestea sunt de fapt doua
simptome diferite. Mecanismele patofiziologice asociate cu balonarea si distensia abdominala
sunt putin intelese. Acestea alaturi de eructatii, aerofagie si flatulenta, au fost atribuite
acumularii excesive de gaz intestinal. Alte mecanisme propuse cuprind formarea excesiva
a gazului in intestinul subtire, eliminarea deficitara a gazului din colon, factori
psihologici, retentia de fluide, intoleranta alimentara si malabsorbtia carbohidratilor,
accentuarea lordozei lombare, slabiciunea musculaturii peretelui abdominal, alterarea
functiei senzitivomotorii, suprapopularea bacteriana a intestinului subtire si alterarea
microflorei intestinale.
Balonarea si distensia sunt simptome frecvente si totusi sunt considerate dificil de tratat in
practica clinica. Se cunosc destul de putine despre eficacitate in tratamentul balonarilor.
Se pare ca 75% dintre pacientii cu balonare raporteaza si distensie, in timp ce doar 25% acuza
doar balonarea. Citiva factori influenteaza aceasta relatie, de exemplu: balonarea si distensia
sunt mai frecvent asociate cu constipatia si sexul feminin. Mai mult, desi balonarea fara
distensie abdominala a fost rar descrisa ca un simptom deranjant, balonarea si distensia sunt
clasificate drept cele mai deranjante simptome in sindromul intestinului iritabil.
Cauzele balonarii
Pacientii si unii medici considera cantitatile excesive de gaz a fi motivul balonarii si/sau a
distensiei abdominale. Totusi, studiile care au incercat sa masoare volumele de gaz nu au
sustinut teoria. Astfel desi acesti pacienti produc mai mult hidrogen intestinal, productia
totala de gaz nu este per total crescuta semnificativ. De aceea, dovezile sunt impotriva
gazului intestinal drept unica cauza a distensiei abdominale.
Balonarea poate avea multiple cauze, incluzind: dieta, sindromul intestinului iritabil,
intoleranta la lactoza, refluxul gastric, constipatia, etc. Conditiile medicale specifice
precum boala Crohn sau obstructia intestinala pot de asemenea contribui la senzatia de
balonare experimentata. Balonarea si gazele sunt semne ale digestiei incorecte a
alimentelor. Un aport incorect de apa va determina o balonare a stomacului. Apa este utila
ajutind in digestie prin sustinerea functiilor zilnice ale organismului. Alimentele grase
accentueaza formarea tesutului adipos in corp contribuind la balonare. Un tesut adipos
excesiv abdominal si visceral incetineste capacitatea stomacului de a se evacua. Produsele
de slabit contribuie de asemenea la crampele excesive, formarea de gaz si balonare.
Persoanele intolerante la produsele cu lactoza acuza acest efect mai frecvent decit restul
populatiei. Dupa digerarea acestor produse balonarea va disparea.
Cauze importante dar neobisnuite ale balonarii abdominale cuprind tumorile intra-
abdominale mari, cum sunt cele ovariene, hepatice, uterine si cancerul gastric,
megacolonul (dilatarea anormala a colonului), boala Chagas, infestarea parazitara.
Balonarea gazoasa poate fi consecinta procedurilor de resuscitare cardiovasculara, datorita
insuflatiei artificiale de aer gura la gura.
Balonarea poate apare si ca rezultat al intolerantei alimentare, a acidului clorhidric
insuficient, a enzimelor digestive insuficiente sau absenta unei flore intestinale adecvate.
Indiferent de cauza, din anumite motive digestia este alterata iar alimentele nedigerate
ajung in intestinul subtire unde are loc fermentatia si producerea de gaz.
Balonarea la nou-nascuti si copii
In timp ce toti copiii au o cantitate de gaz in tractul digestiv, prezenta gazului excesiv poate
conduce la balonarea gastrica si disconfort. Alaptatul sau suptul la biberon produce gaz in
tractul digestiv, format natural ca rezultat al digestiei lactozei, a proteinelor si a altor nutrienti
din laptele matern sau formule. In plus, multi copii inghit aer, conducind la acumulare de
gaz si balonare. Copilul nu trebuie culcat imediat dupa alaptare. O pozitie ortostatica, copilul
in brate si batut usor cu palma pe spate, amelioreaza aceasta problema.
Dieta mamei contribuie la formarea gazului intestinal la copil, trecut prin lapte. Aciditatea
excesiva si produsele alimentare pot determina intoleranta alimentara. Multi copii au
alergii alimentare care pot conduce la balonare. Se va incerca eliminarea unor alimente
precum laptele, cafeaua, iaurtul, brinza, soia si alunele, urmind a se reintroduce treptat in
dieta. Se recomanda evitarea legumelor care baloneaza; varza, fasole, brocoli.
Plinsul poate de asemenea determina balonare ca rezultat al aerofagiei.
Balonarea in sindromul intestinului iritabil este de origine necunoscuta. Totusi aceasta poate
fi rezultatul unei injurii a intestinului diagnosticul asociind o diaree infectioasa, boala
celiaca sau inflamatorie intestinala. Intestinul iritabil este o disfunctie a inervatiei
intestinale care determina hipersensibilitate viscerala si balonare in asociere cu diaree
recurenta (sau constipatie) si durere abdominala. Desi nu exista un tratament direct pentru
patologia bolii, simptomul balonarii poate fi controlat prin modificari ale alimentatiei care
previn hiper-reactivitatea reflexului gastrocolic. Alimentele cu fibre solubile si
suplimentele, produsele din soia si orez, alaturi de fructele si legumele proaspete bogate
in fibre insolubile, masa luata la interval regulate pot ajuta la diminuarea simptomatologiei.
Alimentele si bauturile care trebuie evitate sunt carnea rosie, grasimile, produsele prajite,
ciocolata, cafeaua, alcoolul, carbogazoasele.
Balonarea se datoreaza in cele mai multe cazuri unei alimentatii incorecte. Fibrele sunt
produse de plante si nu sunt usor digerate de catre oameni. Exista doua tipuri principale de
fibre alimentare: solubile si insolubile. Fibrele solubile sunt prebiotice si usor fermentate in
colon in gaze, in timp ce fibrele insolubile sunt metabolic inerte si absorb apa, ajutind la
defecatie. Cele mai multe tipuri de fibre (insolubile) sunt legate de apa in intestine si cresc
volumul scaunelor. Gazul apare datorita bacteriilor din colon si este un produs secundar al
digestiei fibrelor solubile. Aportul inadecvat/neregulat de fibre si apa determina balonare
si constipatie. Cele mai obisnuite surse natural de fibre cuprind fructele si vegetalele, alaturi
de cereale. Aceste fibre determina flatulenta. O dieta bogata in fibre scade riscul balonarii
gastrice si ajuta la mentinerea sanatatii.
Eructatiile si flatulenta
Gazul in tractul gastrointestinal are doua surse. Este fie inghitit sau este produs de catre
bacteriile care normal colonizeaza intestinele, mai ales colonul. Eructatiile reprezinta
capacitatea naturala a corpului de a inlatura gazul din stomac pe gura. Stomacul poate deveni
balonat cind se inghite prea mult aer in timpul mesei sau se bea prea repede. Pe masura ce
stomacul se umfla, eructatia inlatura gazul si amelioreaza durerea asociata. Eructatiile
pot fi folosite si ca metoda de usurare cind exista si un alt tip de disconfort abdominal in afara
de balonarea gastrica.
Flatulenta sau gazele eliminate prin anus lucreaza similar cu eructatiile, ajutind corpul sa
elimine gazul prin anus si nu pe gura. Bacteriile prezente in intestine determina evacuarea
gazului prin anus. Acestea produc gaz pe masura ce alimentele sunt ingerate si ajung in
intestinul subtire.
Tratament balonare
Modificarile alimentatiei:
Incarcatura osmotica a intestinului poate contribui la distensia abdominala iar substraturile
formate din carbohidrati cu lant scurt denumiti oligozaharide fermentabile, dizaharide,
monozaharide si polioli, care fermenteaza in exces nu sunt absorbite. Pacientii cu
sindromul intestinului iritabil si malabsorbtia fructozei au raportat ameliorare
simptomatica cu o dieta in care acesti carbohidrati sunt eliminati sau redusi cantitativ.
Balonarea devine severa in cazul consumului de fructoza, fructant si amestecuri intr-o
maniera dependenta de doza, fiind semnifiativ mai mare decit la pacienii care consuma
glucoza, sugerind beneficiul dietei alimentare deficitare in carbohidrati cu lant scurt.
Preventia balonarii:
Exista citeva metode disponibile pentru a ameliora presiunea gastrica. O plimbare imediat
dupa masa este o metoda buna de a favoriza peristaltismul intestinal. Efortul fizic elibereaza
hormoni care incurajeaza activitatea intestinala. Ceaiurile sunt recomandate pentru a rupe
bulele de gaz care se dezvolta. Consumul de ulei de masline extravirgin ajuta la oprirea
balonarii. Unele alimente precum cafeaua si ciocolata pot stimula tractul digestiv si
favoriza acumularea de gaze, alimentele foarte calde sau reci pot retine aer in timp ce sunt
ingerate. Alimentele precum guma de mestecat si bauturile carbogazoase determina de
asemenea acumularea de aer si balonare, precum si fumatul. Exista si anumite tipuri de
legume si fructe care contin celuloze greu de digerat de catre oameni dar usor digerabile de
catre bacterii.