IVAN ANTONOVICI EFREMOV

NEBULOASA DIN
ANDROMEDA

Roman de anticipatie

... ... *
* •

Colectia .Povesfiri stilnfiflco-fanfasfice•

63
 Traducerea din limba rusA de:
TATIANA BERINDEl şi ADRIAN ROGOZ
Revilia ştiinlifică de:
ION MJNZATU

LUCRARI CARE VOR APAREA IN COLECŢIA

,,POVESTIRI ŞTII N ŢIFICO·FANTASTICE"

Nr. 64-65 - "Nebuloasa din Andwmeda" de l. A. Efremov

Nr. 66 - ..Cîntecul lebedei" d� Ioana Petr�scu

Nr. 67 - ,,Diauoltll din ClOIIutr" de R. L. Stevenson

...

Pe nt ru a p utea raspurul e cu promptitudine numeroaselor

manuscrise pe care le primim la redactie, rugăm pe toti aceia
care ne trimit lucrări spre p ublica re ca textele lor să fie dactilo­
grafiate. De asemenea intrucit planul de aparitii al Colectiei
noastre c u pr i nde un număr suficient de roma ne , rugăm pe au·
tori ca povestirile lor să nu dep ăş easc ă o fa sc icolă (50-55 pa­
gini dactilografiate la două rînduri) .

.. , ... . .. .. ... . . .. . . ..

Corerta·d�en de: DUMITRU IONESCU

 REZUMATUL CAP/TOLELOR PRECEDENTE

Căldtorind prin spaţiile cosmice, aproape cu viteza luminii.

astronava ,.Tantra" se intoarce spre Ptlmtnt dintr-o misiune
primittl din partea Consiliului astronautic, In numele Mare/tu
Cerc (care reprezintă un sistem de comunica(li Intre diferitele
lumi locuite din Galaxia noastră).
1 n acest timp, pe Pamtnt, Dar Veter, directorul staţiunilor
exterioare ale Marelui Cerc, tşi predă seruiciul noului di·
rector, africanul Mwen Mas. Are loc ultima transmisiune diri·
jată de Veter; la sfîrşitul acesteia, sint recepţionate imagini
venite de pe epsilon-Tucana, o stea aflattl la o depdrtare de
JOO ani lumină. Sint chipuri de bdrbaţi şi femei, foarte asema­
nători oamenilor, dar de o frumuseţe desavirşittl. Mwen Mas se
simte fermecat şi tulburat de una dintre aceste femei.
La ţărmul mării, se întîlnesc Dur Veter, Veda Kong, o cu­
noscută specialistă in istorie, Ava Eigoro, principala ei aJU·
toare, psihiatra Evda Nal, Mwen Mas. prietenul său fizicianul
Ren Boz. pictorul Karl San şi Ciara Nandi, o fattl excepţion(rl
de ;rumoasd, ce-i servea drept model. Ava descoperă tn fundul
mării uriaşa statuie a rmui cal. Mwen Mas şi Ren Boz se
s{Cituiesc cu Dar Veter cu privire la experimentarea ideii l?r
de a infringe strînsoarea implacabilă a Timpului. Veter recu­
noaşte măreţia acestei idei, dar tşi avertizeaza orietenii de teri·
bilele primejdii care-i ameninţă.
Tn mersul ei, ,.Tantra" este atrasă de o uri aşa stea de
frer şi coboara pe o planettl a acesteia, unde sint descoperite
alte doua astronave: una terestrd, ,,Vela". şi una necunoscută,
d:? forma unui disc-spiraltl. Dupa ce-şi dau seama cd echipajul
,.Velei" fusese nimicit de un soi de stranii ,.meduze", membrii
exoediţiei ,.Tantra• încearcd sa pătrundă tn spirala-disc. Tn
această întreprindere astronavigatoarea Niza este grav ranittl.
1n cele din urmă, datorita cond!lcerii pricepute a ţui Erg Noor,
, Tantra" izbuteşte sa scape de sub colosala atractie a stelei
de fier, sa porneasca din nou spre sistemul nostru solar si sa
aju"ga pe Pămînt, unde sint primiţi tn triumf. Tntre Ved.l
Kong şi Erg Noor exista cu ani în urmd o legdturd de dra­
gr>ste. Lungul rdstimp în care fusesertl desptJrţifi i·a ftJcut sd-şl
dea seama cd iubirea lor nu era suficient de trtJinicd. In cursul
ca'ătoriei sale în cosmos, Erg s-a lndrtJgostit de Niza, iar pe
Ptlminl Veda o legal o mare prietenie cu Dar Veler. Aflind de
Intoarcerea NTantrei", Veter o lasa pe Veda singură pentru a

. a·
 nu-i sffnfeni revederea cu Erg. DuplJ ce fucreazlJ un timp la o
expluuture submarmd de titan, Dar Veter e rechemat urgent de
Consiliul astronautic dira pricina rmei catastrofe produse pe sa·
telitul 57.
Folosind instalaţiile lui Kor Juli din Tibet, Mwen Mas şi
Ren Boz se pregdtesc pentru grandioasa lor experienţd pri11
care vor sd Cnvingd Timpul.

(Continuare din numărul 621

Şcoala nr. 410, de ciclul trei, se ana in sud ul lrlandei. Cimpi i în­
t i ns e, . vii şi pilcurl de stejari coborau de pe tiealurl verzi pîni la m'l•
lui Jnurii. Veda Kolli şi Evda Nal sosiseră la o oră de curs. Inaintau
incet P.e culOllrul circolar care înconjura claseie aşeute pe perimetrul
c:lădini rotunde. Era o zi innorată, cu ploaie cernută, şi lectiile se ti·
neaa ină·antru, şi nu ca de obicei afar;\ sub copaci, pe tntinsele pajişti.
Amindouă strecurau cite o privire prudentă IR clase, câutlnd s·o gă­
seascit pe tata E v de t ti să rămînă totuşi neobservate.
In prima incăpere, p e un intreg perete viizură an vector desen<tl
c:u crctă albastră şi infă�urat de o şpirală cfestă,urll'tă in lărgime şi in
direcţia YeC:toruluf. Două sectoare ale �p1ralei erau înconjurate de
elipse tTansnnale. in care el'a înscris ttn sistem de coordonate dlept­
un(hfulare.
- MJ:etnatieă bipolară ! ? spuse cu spaima glumeata Veda.
- Ba cred că-I ceva mai Mult, făcu Evda. Să a�ep4ăm o clipă 1
- Acum, că am făcut cun�irttă cu hrnctiulli le de umbră ate miş·
dni eohlnre, adică ale m işcări i ascendente- spirale, care se na�c
In cuprinsul vectoruhri - ?i bătnnut pFOfesor cu ochi arzâtori, iRiun·
dafl in or�ite. mai trecu o dată c a creta peste vector. ingrotind linia
clese��ată - ne apropiem ele neţiunea calculului repagular. Această de·
numire provine de fa nchlul cuvint latinesc ,,.repagulum" care in­
seamnâ "barierii, obstacoi" - mai exact; tncerea de la o tnsuş re la
alta . privHi sub aspectul ei blunlvoc •... ..ProfC$0rul arătl o �ipsli
largă, de-a curml!zişul spiralei, şi urml : «Ca alte cuvint� cercetarea
fe1t0111enelur de trecere dintr-o stare intr-alta�·•·"
Veda KAng se ascunse după ieşitura zidului , tri:gmd pe prietena
el d e minf'd:
- "'�ic ceva cu totul nou! F ace parte din clomenial ele car� ne a
yorb\t RMJ Boz al vostru at unci , pe malul miriJ . _
� u ita ră intr-o dtă clasă.. Profesoara. illtoarsl cu spatele la t"le,
fi elevii pas ionaţi de lectia de l.storie nu observuă nimic. Nimeri,�·:\
la cursurfte celor mai mari, dia ciclld trei. şi veduu aki fete şi !Ji.ktl
lna��. de 11· anl
Deodatl EYda Nal o zări pe fiica el Fără a lr.ln u i preunţa; IT'a·
mei, pnvea ginditoare suprafata Olldu!ată şi translucidă a geam•' ••;·
Veda Iane o cercetă pe fa·tl, co;aparind-o cu mama ei. Ace!a�t
păr negru şi luAtJ. Acel• oval al fetei ca re se i ng uste :11i in parte-a
de Joa. acees fi frUIIte latl ti pemefi mari. care-i dădeau e e xpr��ie
c:opdAroui. O Wldi scurtA, stFălucitor de albA.. dfn 11nă. artifidr.!a,
sublinia. rlde11ru teRuhH ef eacheş $1 nesrrul inti'IIS al oeltiln.r. al !le-

• As.rectul suiJ. ca:e ae aPare anter<iependent� a două fenom�ne,

ce se condiţionează reciJtrOC, io mod preda fN. It) •.
nelor .,J sprtn�lor. '6ingcrra ei 9Qdoabl era ·un colier din mirgean
roşu. Ca toţi ceilalţi elevi, fata •Evdel �turta pantahml scurti.
Se retraseri .repede pe sali: profesoara plriisea clasa. In urma
ei veneau citiva elevi, printre care şi Rhea, fata Evctei. Dind cu ochii
de maică-sa, de care era nespus de mîndră şi pe care se străduia
mereu s-o imite, fetiţa rămase nemişcată. Evda nici nu -ştia că avea
la şcoală un cerc de admiratori, care hotărîseră să-şi aleagă in vlată
aceeaşi cale ca şi celebra Evda Nal...
- Mama 1 rosti in şoaptă fetita şi, aruncind o prlYire sfioasă
tinerei femei care o însoţea pe mama ei, se lipi de ·Evda.
Profesoara se opri, se apropie de ele -şi le -saluti ·prietenos.
- Trebuie si inştiintez ronslliul şcolar ·Şi pe preşedinte, spuse
ea fă·ră a lua seama la gestul de protest al Evdei. Vom trage oare·
care foloase din vizita dumitale. .
- Mai bine pr()fitatl de venirea prletenei mele, fi Evda o pre.
zentă pe Verla ·Kong.
Profesoara de istorie se roşi toată, arătînd acum foarte tînără.
·-'Foarte bine, flcu ea căutînd si-şi pbtreze tonul grav,
ne pregătim tocmai de o nouă promoţie din grupele mari. Pentru ti·
nerii n�ri ele,•i va fi o mare fericire să "� cunoască... 'Nu.i aşa,
Rhea?
Fetiţa Evdel -bătu din palme, iar profesoara porni cu pas uşor
de gimnastli spre incliperile de serviciu aflate intr-o anexă lun�ă
şi dreaptă.
- Rhea. v·rei să lipseşti de la o oră de muncă şi să te plimbi
cu noi in grădină ? îi propuse r:,•da. N-o să mai H11t tim p să vin la
tine pînă la alegerea probelor pe care t�buie să le dai. Rindul tre­
cut n-am hotărît nimic definitiv...
Fără să răspundă, Rhea o luă de braţ pe mama ei.
Ca să le lase singure, Veda se îndreptă spre un mic observator
astronomic cl!,re se zărea in llepărtare.
Aglţată ca un copil de bratul puternic al mamei sale, .. Rhea mer­
gea dusă pe ginduri.
- Hai să ne sfătuim in privinţa proiectelor tale, ii spuse drli­
găstos mama.
Rhea îşi deschise sufletul cu increderea spontană a copiilor din
era Marelui Cerc, care n-au cunoscut nici ironia jignitoare, nici nein·
ţeleg.er.ea. Era o intruchipare a tinereţei care nu cunoaşte inci viata.
dar este plină de visuri şi aşteptare. Implinind 17 ani, ·fata urma să
absolv e şcoala şi să treacă la indeplinirea lsprăvllor lui Hercule, care
durau trei ani. In cursul acestor probe se precizau definitiv incli·
natiile şi capacităţile ei. Urmau apoi doi ani de studit superioare,
după terminarea cărora căpăta dreptul de a lucra .de sine stlltlUor. în
specialitatea aleasă. In răstimpul lungii sale vieţi, omul reufea să-şi
!acii studiile superioare in cite cinci şi şase specialitltti, schirnbîndu.şi
felul de activitate : totuşi alegerea primei $i a celei mai dificile actl·
vitAli - a isprăvllor"lui Hercule - -era cit se poate de importantă.
Tocmai de aceea, această alegere cerea o medltatle prealabilă apro·
fundată. sub indrumarea obligaterie a unui sfătuitor mai in vîrstă.
- Aţi trecut probele psihologice de absolventi? Intrebi Evda
incruntind din sprincene.
·

- te-am tr · ecut. Eu am 20-24 la primele opt lfi'Upe, 18 fi 19 la

grupa « ucea şi a l·r.eispreucea şi ·17 la grupa a şaptesprezecea 1 .se
lăudă Rhea._

5
 - Minunat 1 se bucuri Evda. Ai toate căile deschise. Nu fi-al
schimbat alegerea celei dintii isprăvi ?
- Nu. Vreau să fiu infirmieri. pe Insula Uit. ării, iar pe unnă tot
cercul nostru va lucra la Spitalul de psihiatfie din lutlanda.
Rhea ii pove sti mamei sale despre cercul ..discipolilor" acesteia.
Evda rise fără răutate de aceşti tineri şi zeloşi psihologi, dar f<hea
o rugă să devină menlor al membrilor cercului, care t.rebuiau şi ei
să-şi aleagă probele,
- Voi fi nevoită să rămîn aici pînă la sfîrşitul concedlului meu,
rise Evda. Şi ce va face in acest timp Veda Kong?
Fetita îşi alluse aminte de insofitoarea mamei.
- Este foar!e drăguJă, spuse ea grav, şi aproape tot atit de
frumoasă ca şi tine !
- Cu mult mai frumoasă 1
- Nu, tu eşli mal b ine. .. Şi nu pentru că eşti mama mea, starui
fata. Poate că, la prima vedere, ea să pară mai frumoasă, dar tu
porti in tine templul sufletului, pe care deocitmdală Veda Kong nu -1
are. Nu vreau să spun că nu-l va avea cindva. Dar încă nu şi 1-a
construit. Cînd o să-I construiască, atunci. . .
- O va eclipsa pe maici-ta, aşa cum luna ·
eclipsează o stea ...
Rhea clătină energic din cap :
- Dar parcă tu ai să rămîi pe loc? Vei ajunge şi mai departe
ca ea 1
Evda mingiie părul neted al fetiţei, privindu.i chipul ridicat spre
dinsa:
- Ajunge cu atitea laude, fetita mea ! Trebuie să ne grăbim 1
Veda Kong umbla Incet pe alee, afundindu-se tot mai mult in
păduricea de artari cu frunza lată, care cu un foşnet dulce, îşi miş­
cau frunzişul greu şi umed. Primele năluci ale negurii de seară dă­
deau să se ridice de pe pajişte, dar vintul le alunga indată.
Eminenta istoriciană se intoarse cu gindul spre îndepirtatele zile
cin!l şi ea fusese o tînără tiinţă din ciclu\ IU. tn:ttă numai contra­
dicţii : plină de dorinta arzătoare de a jertfi, dar şi judecînd lum�a
numai din punctul ei de vedere, cu egoismul unui animal sănătos.
Cit de mult au făcut atunci pentru ea profesorii 1 Intr-adevăr, in lu­
mea noastră nu exista o operă mai înaltă. In miinile învăţătorului
se află viitorul omenirii. Căci numai prin sfortările sale omul se ri­
dică tot mai sus şi devine tot mai puternic, indeplinind sarcina cea
mai grea: aceea de a se învinge pe sine insuşi, de a s1ăpîni in1une­
cos u l substnt de origine animalică. ce formuză o !:t tură inevit.1bilă
a sufletului nostru.
Veda Kong o luă spre un golf mic, inconjurat de pîni, din direc­
tia căl'uia venea zvonul glasurilor unor copii, In curind dădu peste un
grup de zece băietandri cu şorturi din masă plastică. Ei meştereau
de zor \a () bîrnă lungă de stejar, cu nişte topoai'e, aceste unelte in·
ventate încă in peşterile erei de piatră. Tinerii constructori o salu­
tară politicos şi li explicarl că, luind exemplu de la eroii din trecut,
vor să construiască un vas fără ajutorul ferbtraielor automate şi al
maşinilor de montaj. Pe ·această corabie aveau să călătorească spre
ruinele Cartaginei, in timpul vacantelor, lmpreună cu profesorii lor
de htorit ., .reogtdle şi muncă.
Vtda re dori spo.r la lucru şi voi să-şi continue pfimba·rea. Din
lftdpul. copiilor ieşi un băiat inalt şi subtire, cu părul galben.
 - Afi venit cu Evda Nall? Aş putea si vi pun citeva tn•
trebărl?
·

Veda consimti bucuros.

- Evda Nal lucrează la Academia de bucurii şi necazuri. Sol
am studiat orinduirea sociali a planetei noastre şi a altor citorva
lumi; nu ni s-a vorbit lnsă de însemnătatea acestei academil. \'ă
rog si fiii bună şi să ne explicati...
Şi Veda le vorbi despre grandioasa statistică pe care o intoc­
meşte Academi:1 in ·planul pslbo!ogic al existentei sociale, facind bi·
lanţul suferinţelor şi al fericirii din viaţa fiecărui om in parte şi stu­
diind necazurile in conformitate cu diferitele virste. Etapa următoare
o fo-rma stabilirea dinamicii bucuriilor şi a necazurilor in raport cu
anii vietii In treg ii omeniri. Oricit de mare ar li varietatea in ceea ce
priveşte calitatea acestor stari sufleteşti. rezultatele unul bilant gene·
rai, prelucrate cu ajutorul metodelor stohasticei, permit să se slabi·
!cască anumite legi importante. Consilii cu sarcina de a conduce dez­
voltarea societăţii se străduiau din răsputeri să indrepte orice inaiiu­
tătire posibili şi si obţină indi!=i cît mal buni. ŞI doar atunci cind
bu c uriile creşteau sau se obţinea un echilibru d i namic al acestor
bucurii f:lţă de necazuri, se co n sidera cii dezvoltarea socie tăţii se des·
făşoară satisfăcător.
- Cu alte cuvinte. Academia de bucurii şi necazuri este cea mal
Importantă dintre toate ! spuse un alt băieţaş cu priviri indrăznete şi
plin de isteţime. Ceilalli rîseră şi primul interlocutor al Vede! Kong
lămuri:
- OI caută in toate întîietatea. Nu visează decit ta conducătorii
de odinioară, care nu depinrleau de nimeni...
- Este o cale primejdioasă, zimbi Veda. In calitatea mea de
Istoric, pot să vă spun că aceşti mari conducători au fost in reali ­
tate qamenii cei mai dependenţi şi cei mai incătuşaţi,
- Jncătuşaţi pr (n condiţionarea actiunilor lor? intrebi băiatul
cu părut ca paiul.
- Chiar aşa. Dar aceasta se intimpla intr-o societate care se
dezvoltă inegal. şi adesea greşit, Acum, ln:îietatea locul de frunte.
in sensul că actiunile celorlalti sint cu neputinţă fără el. apartine
ficcărui.1 dintre Consilii.
- Dar Consiliul economic ? Fără el nimeni nu poate să intre­
prindă nimic important. obiectă cu prudentă OI, puţintel ruşinat.
totuşi fără să - ş i piardă cumpătul.
- Poate din cauză că economia formează singura bază reală "
existentei noastre. Dar am impresia că al o conceptle oarecum gre­
şită despre locul de frunte... Ati studiat citoarhitectonica * creierului
Upl�O?
Baietii răspunseră afirmativ.
Veda le ceru un băţ şi le desenă pe nisip cercurile care reprezen·
tau cele m ai importante institutii mondiale.
- Uite, in cenlru este Consiliul economic. Să ducem de fa el
legături directe inspre organele lui consultative: Academia de bucurii
şi necazuri. Academia forţelor de productie. Academia de stohast:că
şi de previziune. legăt!lra acenta laterală duce spre un organ cu
activitate de sine stătătoare : Consiliul astronautic, legat nemijlocit

, • Cftoartiitectonicll = studiul detaJ1at ai stru.:turii creierului duflă

dis.!rbi ttirra- �1 specializarea celulelor nervoase. ·(N, A.),

7
 de Academia radiaţiilor diriJate· şi de Statiunile elltbrloare ale- Mare­
lui Cerc. Mal departe .••
După ce desenă pe nisip o schemă complicatA, le spttse :
- Toate acestea nu vă amintese de creierul omenesc? Centrele
de cucetărl şi studii reprezinti centrele senzo-riale. Consiliile sint
centre asociative. Ştltl şi voi el Intreaga viată este compusă din
di alec tic a alracflel şi reacflel, a ritmului de explozii şi «h ac umulă r i,
din excitare şi frinare. Centrul principal de frinare il formează Con·
siliul economic, care transpune orice pe tărîmul posibilltltflor reale
ale organismului social şi ale legilor lui obiective. Aceasti interde­
pendenţă dialectică a fortelor opuse. transformată intr-o activitate
armonioasă, se manifest:i atU in functlunea creierului nostru, cit şi
in aceea a societăţii noastre ; şi una şi cealaltă lşi continuă necnr.·
tenit progresul. Odinioară aceasta se chema cibernetică sau ştiinţa
de a conduce, iar oamenii se străduiau să reducă cele mai complexe
Interactiuni şi transformări la operatii relativ simple efectuate de
maşini. Dar aceasta era un efect al Ignorantei noastre. Pe m•is··rii
ce ştlinta se dezvolta, fenomenele şi legile tennodinamicei, biologic!,
economiei apăreau tot mai complicate. făcind să dispară o data pen­
tru totdeauna conceptiile simpliste despre atomi, medicină sau despre
legile de dezvoltare ale societăţii,
·

Băletli o ascultaa pe Veda cu cea mal desăvirşită atentie.

- Şi ce anume este mal important intr-o asemenea orinduire 1
societăţii ? se adresă dinsa amatorulul de condudltori. Acesta tă;;u
'incurcat. Primul băiat ii veni insă in ajutor.
- Progresul! declară el cu indrăzneală.
- Pentru acest răspLHis merlfi un premiu 1 strigă ea şi, cerce·
tlndu-şl lmbrăcămintea, scoase de pe umărul sting o broşă emailata,
ce reprezenta un albatros allt zburind deasupra mă-rii albastre. O in·
tinse băiatului pe palma deschisă. Copilul nu se putea hotărt s·o ia.
- In-o ca o a mintire a convorbirii noastre d4: azi şi a ... progre.
sulul 1 stărui Veda, şi băiatul luă broşa. Tinindu-şl cu mîna umărul
bluzei ce cădea, Veda porni indărăt spre parc. Broşa era un dar al
lui Ert Noor şi faptul că o dliruise la rindu-l insemna foar te mult
- intre altele şi dorinta ciudată de a se lepada cit mal r�ede de tre­
cut, de ceea ce a fost şi nu mai este.
in rotonda din mijlocul şcolii se adunase toată populafia acelei
cetll.ti Şcolare. Evda Nal, lmbrăcatl Intr-o rochie neagrl de călă­
torie, se urcă pe o estradă a:lată in centru şi luminatll de sus şi-şi
piimba ca•m privirile peste rindurile de bănci in amfiteatru. AudUorii
amutlră ascnlllntlu-1 glasul limpede şi domol.
- 17 ani reprezintă o cotitură in viaţă. In curind veti rosti, in
adunarea Circumscriptiei irlandeze, cuvintele tradiţionale : "Voi, cei
mari, care m-atl chemat pe calea muncii, primiti dgrinfa şi pricejJe:­
rea mea, prlmift-mi munca şi tnvăţatl·mă. Dati·ml o mînă de aju­
tor, căci calea este intunecoasă şi vă voi urma". In formula aceasta
străveche, printre rindurile ei, sint cuprinu foarte multe lucruri, iar
azi va voi vorbt despre ele.
Din fragedă copilărie vi se predă filozofia dialectld, denUJRită
Pe vremuri, in cărflle secrete ale antlchltitll : "Taina dualltătil". Pe
atunci se credea ci n-o pot stiptnl dedt cei "initiati". Astl.zl puteti
pricepe lumea din cea mai fragedă tinerete cu ajutorul lefilor dial«�
tlcli, şi marea el putere este la indemina ortcul. Ati venit pe lume
lntr-o societate pe ca« pneratfl de adNante- de. oameni au cceat-o
 şi au orindult-o cu intelepciune, trudlnd· anonim şi luptt.nd in epr>�''e
Jntunecate de cruzime şi tiranie, pentn1 o viafă mal bună. Purtajl in
voi o moştenire lăsată de aceşti luptători. da r in acelaşi timp şi un:t
rămasă de la asupritori barba·ri, nemernici şi la,l. De la infirlp::rt":t
celor dintii sodetltf bazate pe diviziunea muncii s-au perindat pe J;â­
mint c:lnc:i sute de generatii. In acest răstimp, rasele şi popoarc:e
s-au amestecat. Oricare dintre voi poartă In sine cîte o picătură ;!e
sinrre. cum se spunea pe vremuri, sau mecanisme et"editare, cum zi­
cem noi acum, moştenite de la cite un alt popor. S-a detms o muncii
uri:·.şă pentru a epura ereditatea de urmările folosirli imprudente a
radiaţiilor şt de bolile răspîndite mai inainte care au piitruns in me•
canismele acestei eoredităţl. DHerite particularltătl specifice ale rase­
lor au determinat, amestectndu-se, cele mai complexe combinatii ale
ereditllffi psihologice. lată de ce psihplngia foRcă acum un rol atit
de Important.
Educarea unui om nou reprezintă o munca de mare fineţe, im·
pllcind analiza individuală şi o excesivă prudenfă. A trecut demu;t
timpul c:lnd soc:letafea se mulţumea cu oameni crescuti oricum, intim­
plător, scuzind defectele lor prin ereditatea şi natura animallci\ a omu·
lui. Acum orlc:e om rău-crescut reprezintă o mustrare vie adusă in·
tregll societAţi, o greşealll penibi!ă de care răspunde un cole-ctiv in­
treg de oameni.
Voi, care n·ati scăpat ind de egocentrismul propriu virstei voas•
tre şi de o supraapreciere a Eului vostru, trebuie să vă daţi dt mai
limpede seama ce mult depinde de voi, in ce măsură vii puteţi înşivă
crea libertatea şi semnificaţia vieţii voastre. Vaste posibilităţi de a
vă alege calea vă stau inainte. Dar această libertate a alegerii în­
seamnă totodată şi o deplină răspundere a alegerii. Visurile omului
necivilizat care dorea să se întoarcă in sinul sălbaticei naturi şi care
tînjea după libertatea comunitiUior şi a relaţiilor primitive au dis.
părut de nrult. In faţa omenirii ce-a ştiut să unească mase colosale
de oameni stătea alegerea reală: să se supWll disciplinei sociale sau
sii. piară. Căci nu există alte căi pentru a putea trăi. pe planeta noas·
tră, cu toate că natura ei este destul de generoasă. Acei filo.�:o!i ab­
surzi care visau o intoarcere la natură nu intelegeau şi nici nu
Iubeau cu adevărat natura ; căci altfel ar fi cWloscut marea ei cru·
ziine şi inevitabil:t distrugere a tot ce nu se supune legilor ei.
Omul din societatea cea noaă se află in fata necesităţii impe­
rioase de a se supune unei dlsciplinări a dorinţelor, a vointei şi a
gindirii. Lupta cu duşmanul cel mai înverşunat, cel mai primejuios
al omului, cu animalul dintr-insul, tnlntie dusi in folosul socletăfii
şi pentru o dezvoltare cit mai mare a intelectului său. Aceasta cale
a educării mintii şi a vointei este acum t&t atit de obliptorie pentru
odcare dintre noi, ca şi educarea trupului smuls dfn necesitătile oarbe
a!e naturii şi in folosul necesităţilor raţionale ale sodetiţli umane.
Studierea legilor naturii şi ale societăţii cu economia ei au transfo.r·
mat dorinta individuală in ştiinfl rafională. Cind spunem ,.vrPRU"
subintelegem : ,.ştiu că aceasta se poate".
s• mai avem in noi un duşRtan primejdios unul cu care luptăm
clrlar de la primii pafi ai copilulrti. Este ltrutalif atea animallcă a per­
ceiJJiilor care uneori pare naturalete primitivă. Brutalitatea insecntnâ
pierderea cbeli înţelegerii. in consecinfă şi a dragostei, deoarece şl
m;-;sura IJlieleir.li o formează tot gr;�dul de afecţiane. Brutali1atea
lnseamnă apariţia unei avidltif1 neastimP.irate care-I tace· pe om sl

9'
 rivne:1sca la roadele creatiei altuia, pent.ru el el insuşi devine lnca­
p.tbll să făurească frumosul. Este năzuinţa spre ferici-rea brutală a
proprietarului, spre posesiunea primitivă şi efemeră, in urma drela
nu rămîne decit o surdă nemultumire.
Noi ne-am străduit să vă deprindem a căuta o fericire cu mult
mai mare: fericirea abnegatiei pe care fi-o procură ajutorul dat
celorlalti. bucuria cea adevărată a muncii care inc;ilzeşte sufletul.
V-am ajutat să vă dezbărafi de tirania maruntelor dorinte şi preocu­
pâri, strămutindu-vă năzuinfele intr-o regiune mal i'naltă, în dome.
niul ştiinţei şi al artei. O educatie fizică îngrijită, o vlafă curată şi
frumoasă dusă de zeci de generatii v-au scăpat de cel de-al treilea
duşman înspăimîntător al psihicu lui om enesc : indiferenta, nepăsaf"ea
unui suflet pustiu şi leneş, rezultat al lipsei de energie trupească.
Porniţi in lume, la muncă, plini de energie, cu un psihic echilibrat ,
sănătos, purtind în sufletul vostru - datorită unei corelaţii fireşti
dintre emotii - mai multă bunătate decit răutate, Cu cit veti fi mai
buni, cu atit mai bună şi mai ridicată va fi Intreaga omenire, deoa­
rece intre ea şi fiecare dintre noi există o depliriă interdepen�enţă,
cre!nd in preajma noastră un mediu spiritual elevat, societatea ne va
inălţa la rîndul el pe o t-reaptă superioară.
Vorbitouea se opri şi îşi netezi părul cum şi-1 netezea şi Rhea,
care o urmărea atentă din bancă.
- A fost un timp, urmă Evda Alai, cind oamenii numeau
visuri năzuinţa de a cunoaşte lumea real!!.. In acest fel. voi veti vin
o viaţă întreagă şi veti fi fericiti. căci fericirea o da cuno&şterea,
mişcarea, efortul creator şi dezinteresat. Devenind propriii voştri stA­
pini în domeniul cunoştinţelor, veţi cuceti aceeaşi stăpinlre şi in dra­
goste. Să nu luaţi in seamă prăbuşlrile care urmează momentelor
ele înălţare sufletească: nu sint decit aceleaşi cotituri, pline de legi­
t<·te. in spirala mişcării, pe care le intilnim şi în restul materiei. Rea­
litatea libertăţii este aspră, dar ati fost pregătiţi pentru ea prin c!is­
ciplina educaţiei şi prin studiile voastre; tocma i de aceea, totut v!f
este pennis vouă, celor care vă cunoaşteţi rispunderea. Să ctutoU
o fericire nouă şi mai mare. o frumusete şi mai strălucitoare, o liber­
tate şi mai deplina. faceti lumea şi mai bună decit am tacut-o noi,
11irstnicii voştri şi de cum au făcut-o strămoşii noşt·ri comuni !
'
p
Înstaiaţiil� lui Kor Yull �e afl�u pe' un lai de m� nte, ta u � kilo:
metru depărtare de observatorul din Tibet al Consiliului astronautic.
Acolo, la altitudinea de 4.000 m, nu mai creşteau alti copaci în
afara celor aduşi din Marte, neg-ri-verzui, fără frunze, cu crengile in­
tloite iniuntru, spre virf.
Pe povîrnişurile muntilor se revărsau grohotişurlle fonnate din
col�uroase sfărimătUf"i de stînci. Ici şi colo vedeai scintelntl im:!cu­
late intinderi de zăpadă.
In spatele ruinatelor ziduri din diorit * - vestigii ate unei mă­
năstiri, clădltă cu o uimitoare îndrăzneală l a această mare înăltfme
- se vedea un turn de oţel tubular care susţinea două arcuri aju­
rate. Pe aceste arcuri, înclinată in unghi şi deschlzindu-se in para.
bo!ă spre cer, scinteia o ·splraUI uriaşă din brc·nz berilic. presărată
c:•J străladtoarele puncte albe ale cont<lctelor de reniu. ** O altii spl-

"• Dlot-it·'.::;... rocă eruptivă folosită ca piatră de construcţie (N.R. )

••-·&cptltu şi reniu - meta!e ra te (N.A.).
.

RO
raiA, Indreptati cu partea el deschisă spre sol, era aproape lipita de
c.:a dintii. Sub ea se aflau pali u conuri mari acoperite cu un ali j
verzui de zirconiu • cu ramificat iile barelor de aductiune de u11
metru in diametru. Către ele duceau stilpi cu inele de ghidaj, for­
mind un branşament temporar pc artera principală a obscrvatorui,Ji
care avea să primească in timpul emisiilor intreaga energie a sl.tfoH­
nilor de pe planetă. Trecîndu-şi mîna prin paru-l prafuit, Ren Ho:
cxamin11 mu.,umit completarile auuse vechilor insi.alaJil, pe care vo­
luntarii le montaseri intr-un termen nemaipomenit de scurt. Cel m-t•
greu le-a fost sa sape in stîncă tranşee deschise şi foarte adinci. Vo­
lumacil, care, drept recompensa pentru eforturile lor, voiau să asis·,e
la desfăşurarea grandioasei experienţe, fusesera trimi�i ceva mai de­
parte de instalafJÎ şi alcseseră pentru corturile lor povirnişul lin din
spatele abserva\orului. Mwen Mas, care ţinea In miinile lui toata
energia Pamintului şi caile din cosmos, stătea a�ezat pe o piatră rece:
in fata fizicianului şi ii povestea scuturîndu-şi spinaru de frig, ulti­
mele amănunte transmise prin Cerc. In timpul din urmă, satelitul 57
fusese folosit exclusiv > rruru mentinerea legaturii cu navele asi-r ale
şi J..lanetare şi nu ma1 .ucra pent.ru Cerc. Mwen Mas ii comunică lui
Ren Boz moartea lui Vlihh Oz Ddiz lîngă steaua E. Deşi obosit,
ru.•c<amll �e •nvroră şi spuse :
- Intr-adevăr, cre&lindu-i la maximum gravitatia, steaua t:.
ajunge la o nouă şi uriaşă încălzire. Se formează astfel o supu­
iîliantă violetă, in care colosala torţă de gravitajie de dinai nte: �e
att:nueaza treptat. Această supe.-gigantii nu mai emite radiatii roşii :
dalorită puterii cimpului gravitational care mai persistă nu ne parvi.n
decit unue scurte.
- Undele luminoase devm violete extreme şi ultraviolete, întări
Mwen Mas. ·
- Nu numai asta. Procesul se dezvoltă mai deparle. Cuantele
devin lot ·mai energice, apare un cimp antigravitaiional ,şi o zona
anlil>patiu - un al doilea asped al mişeării ma\eriei, necunoscu\ la
noi pe Pămînt din cauza scalei de lucru extrem de reduse de care.
dbpunenr. N-am putea si realizăm aici nimic as�manător, chiar da'ă
am arde tot hi'orogenul din oceanele planetei noastre...
Mwen Mas făcu in minte un calcul vertiginos.
- Cincisprezece mii de trilio:me de tone de apă, transformate in
enugia ciclului de hidrogen conform principiului relativitătii masă·
ener11ie reprezintă grosso-modo un trilion de tone de energie. Soarele
genereaza pe minut două sute pat.ruzeci de milioane de tone. avem
deci radiaţia soarelui abia pe zece ani_
Ren Boz zimbi satisfăcut.
- Dar cit ar putea Oa o supergigantă albastră?
- Cam w:reu de calculat. Judecă însă şi dumneata. In Marde
Nor al lui Magellan există o ingrămădlre NGC 1 9 1 0... Scuză-mă, dar
m-am deprins si mi folosesc de ve<:hile denumiri şi indici ale ste•
lelor 1
- N-af'e nici o importantă. D oar n.avem de gind să ne îndrep­
tăm intr-acolo telescoapele.
- In această 1-ngrămădire, cu un diametru tloar de 70 de paneci,
se numără pe puţin o sută de stele superglgante. Acolo se află su­
pergiganla albast·ră ES din Peştele de Aur (Dorado), care are în

• Zirconiu - metal rar, foarte rezistent .la coroziune ( N. A.).

srectru dun1i luminoase .de bidrogen şJ duql Jntuneaate. illt!P JJUr­
�,:.nea violeta. Steaua aceasta este mai mare decit orbita Pămîntului;
c·:-i drept, este dublă şi are o luminoz itate de o jumătate 1le mlii::m
ele Sori de-ai nDŞt ri ! Te·al gindit la o asemenea stea ? ln aceeaşi
; : · grămadire există şi stel e mal mari. cu un diametru cit orbita lui
Jupiter. Ele" s int insii nam ai pe cale de incalzire după starea E.
- Să Usăm deoparte supergigantele. Timp de milenii . oamenii
au pri vit nebuloasele inelare din Vărsătorul, Ursa Mică şi Lira, f.,ra
sâ ştie că 1n fata lor se află cimpuri neutre 4e gravlta fie·zero, care,
cunrorm legii repa gll larltătli, rep rezi n tă tranziji a dintre gr avitat le şi
a ni i gravitafie. Tocmai acolo se şi afla ·enigma sp atiului zero.
Ren Boz sări in picioare de pe pragul postului de comandă blin­
d:!t, construit din "blocuri de piatră mari, acoperite cu silic:nt.
- M·am o4ihnlt. Putem incepe !
Inima lui Mwen · M as bătea puternic în piept, ele emofie i se pu.
sese un nod in git. Oftl adinc , sacadat. Ren Boz p ărea liniş tit. Ntmuli
strălucirea febrilă a ochilor săi trăd a o mare intensitate de gindire
şi voinţă.
1\\wen Mas întinse mina lui mare şi strînse mina mică, da.­
fennă , a fizicianului. O înc:l inaf'e a capului - şi �ilueta lnaltă a di­
-rectorului staţiunilor e xter i oare se şi arătii pe drumul ce cobora spre
observatctr. Vi ntu l rece urla lugubru, rostogolindu-se de 'Pe uriaşii
munti i nghef afi ce se lnălţau de o parte şi de alta a văii. Mwen 1\'\;ţs
simţi un fior de gbeafă. Grlbl pasul, deşi n·avea nici un rost să se
zorească. Experienţa trebuia să inceapă peste o oră, după apusul soa·
relui. .
Izbuti să stabilească legătura cu satelitul 57 pe lungimea de un.:lli
corespunzătoare staţiunli de pe Luni\. Reflectoarele şi ghld aj ele in'.�a­
la te acolo l·au prins pe ep s ilon-Tucana pent ru cele citeva minu1e m
care satelitul 57. roti ndu-s e de la latitudinea nordici! 33 Dinli la p,,Jt;(
Sud, putea să observe steaua de pe or bita lui. Mwen Mas se a�·�:ră
la tabloul de comandă d!n im:ăperta subterană care semă na m u lt �u
acee� de la observato rul mediteranean.
RM-lzind a mia oară date le pri vitoa re la "Planeta stelei epsi'on·
Tuc::ma, Mwen 1\'\as ''erifică metodic o r bita calculată a r ia­
neiel şi stabili din nou legătura cu satelitul, lrrdîcind o cor ec ·:>.re
infini1ezimală. Căzură de acor d că, tn cli p a conectării cimpuiui,
o b servato rii de pe satelitul 57 vor modifica cu multă pru dentă şi
foarte încet direcfi a . urmînd un arc de cerc de patru ori mai mare
decî t pa-ralaxa stelei.
Oricît de greu s-ar fi pă rut ci se s�urge timpul. in cele ,:io
u rma veni şi momentul hotărîtor. Pe ecranul de legă tur;i c:u ins!:•!:t·
tia experimentală apăru Ren Boz. P ărul lui aspru era mai zbirlit
ca nlc!odatii.
Dispecerii sta ţi uni lor energetice, preveniti cu o jumi!tate de oră
mai inainte, comunicară că sint gata. Mwen Mas puse mina pe m"!l·
netele de comandă. dar o mişcare a lui Ren Boz, de pe ecr an . il
făcu să se oprească.
- Ar trebui să pre\enim staţiunea Q de rezetvi din Antarrtida.
Poate că nu ne ajunge energia de care disp unem.
- Am şi făcut-o, statiunea este gata. •

Fizicianul se m:ti gindi citeva cii�e.

- .Jn peninsula Ciukctka şi in Labrador există posturi de en..-r­
gie -F. Ar tr�ul să ne intelegem cu el ca să se conetteze pe r�ţeJ
 In mo m ent ul lnverslanfl c:i mpu l ul : mi tem d aparatul ntt est e chin
am de perfec t.. .
- Am făc ut şi asta.
Ren Boz se insenlnă l a faţă şi făcu un s em n cu mina.
O coloană uriaşă de energie ajunse pînă l a satelitul 57. Pe
ecra nul emlsferic al observatorulaJ apiruri fetele tinere şi e xci t a te
ale obse-rvatorilor .
Mwen Mas ii sal uti pe oa mm i l aceştia in draz neti şi se informă
cu privire la corectarea erorii semnal ate, ve-rifică concor-danta coloa·
nei de ene-rgie şi gradul in ca re aceasta urmăre a satelitul. Canallzl
apoi ene-rgia spre lnstalatfa lui Re n Boz, şi capul fizicianului dis-
·

p ll.ru c.le pe ec ra n.
In dicatorii de putere îşi lllişeau acele spre d re a pt a, aratind con·
Unua cre�ere a te-nsiunii. Semnalele ardeau tot mai intens, cu o
J u m i n<A din ce in ce ma; albă. lmliratoril de î nc ărca re scădeau in s i
in sa ltu ri , apropiindu-se de linia zero, in măsura in care Ren Boz
conecta alte şi al t e radia.nte de ci m p. Un vu ie t puternic venin d di n•
spre i nsta l ati a ex per imental ă il f ac u pe Mweft Mas să tresară. Dar
airi c a nu l ştia c:e are de făcut. O m i şc a re a ma netei , şi toren1u l de
energie de la st atiu nea Q nâ'Yâli spre ochii maglcl al apar atel(}r pe
cale de a se stinge, i nviorind atele lor care coborau. De indată. ce
Ren Boz conectă l nvertoru l genera l. atele săriră totuşi la zero. I n .
lr-o tl ipli, a pro a pe instlncliv, Mwen Mu cnnectă di ntr-o datli cele
doua s ta ţiuni F.
.Wu impres ia că toate ap arate le se sting. l nLreaga incapere se
um p l u de o lum i nă palidă, ciudată. Orice su��et amuţl : directorul
stariunllor surzise. lncă o cl i pă - şi umbra morţii plutt pest e con·
şl iinta afr i ca nu l ul, amorţinfiu-i toate s enzaţi i l e. Simţind In cap o
apăsare ciudata,. luptă cu miinile i ncleJt ate pe marginea mesei de
comanda, .:emind din cauza sforţlrilor şi a d ureri i ingt"ozitoare di n
şira spinarii .. Intr- o parl e a i nc a pe ri i subterane lumina cea pa l l di
deveni mal intensă. Mwe n Mas nu-şi putu i n si da seama ori uitase
de u nde venea. Poate ca dinspre ecran sau din partea insta latiei
lui Ren Boz-.
Deodată parcă s-ac- fi slişiat o cortina. de negura �� Mwen Mas
auzi desluşit clipocitul valuri lor. U n miros inexprlm abit şi de nease·
muit pitruase in nările sale larg umflate. Cortina se tr.tgea spTe
sti n!la.. in timp ce spre drea p ta tot mal und•ia încă ve chea ceaţă
cenuşie. In sting a răsăreau ca nitte n ă luci muntii i n a l ti de aramă
cu paduricea de copaci al baştri la murlnea lor : undele unei mă ri
violete se zbăteau chiar la picioarele lui Mwen Mas. Cortina se t ra se
şi m ai spre stinga, şi Mwen Mas iJi văzu visul : o femeie cu pielea
de aramă stătea aşezată· pe pa li erul de sus al scării , la o masă de
pi a tr ă albă, cu coatele pe suprafata ei lustruită, privind uoden peste
apele oceanului. In odlli el depărtaţi c iti uimi rea ş i extazul. Femeia
se r id i că in picioare, indreptindu-şi mijlocul eu o g ra tie in finltă şi·�l
inUnse mina spre akican. Pieptul el se ridica des, agitat de o res ­
piraţie a.&incli, emoţionată. In clipa ace ast a de d el i r, Mwen Mas tşl
adllse aminte lle Clara Nandi.
- ona alli kor 1 sp llse femeia şi flasul ei melodios, du lce şi
răsunător p ătru nse in I nima lai Mwen MAs. Desdllse 111ra ca si-1
răspundă, dat' cortiaa se i m:hi s._ 111 locu� m iauna tel viziuni · izbucni
o flacări verde, un ş uierat qutlultor std.băt\1 odaia. Plmindu-tl
cunoştinţa , afrlcanul si mti cum o putere totodati lrulstiblli fi dulce

!8
Il înşfacă, il încovoaie, il lnvîrteşte ca rotorul unei turbine cu turajle
m·a·fe şi, in sfîrşit, Il turteşte de ceva tare.•. Ultimul său gind a fost :
ce se întîmplă cu staţiunea şi cu Ren Boz ? ...

Capitolul VIII
INSULA U ITAR I I
Colaboratori i observatorulul ş i constructoril, aflaţi pe coastă la
o oarecare depărtare, n-au văzut mare lucru. Pe cerul adinc al Tibe·
tutui păru că trece ceva care a intunecat lumina stelelor. Apoi de
sus năvăli i n cascadă o forjă nevăzută care se prăbuşi pe instalatia
experimentală din virful muntelui, Acolo, luind înfăţişarea unui vir­
tej, ridică o imensă masli de pămînt şi de pietre, O trimbă neagră
ca păcura şi cu un diametru de un sfert de kilometru ţîşni, ca pro­
iectată dintr-un tun hidraullc, spre clădirea observatorului, se avinlâ
în sus, se frînse in doui şi din nou izbi instalatiile, prefăcindu-le
i n ţăndări şi imprăştiindu-le în toate părţile. Totul n.a durat decit
o c.lipă, apoi s-a făcut iar linişte. In aerul pliA de praf r;imăsese doar
un miros de piatră încinsă şi de incendiu, amestecat cu o mireasmă
stranie, ce amintea aerul întinderilor maritime.
Oamenii adunaţi in grabă la Jocul catastrofei văzură că de-a
lungul văii dintre munţi şi clădiri se intinde un şanţ adinc cu m:;r­
ginile topite, iar povirnişul ind·reptat spre observato.r fusese in intre­
gime smuls. Clădirea observalorului rămăsese întreagă. Şantul ajun·
sese pînă la peretele răsăritean, d istrusese sălile de transformator!
şi se proptise în cupola camerei subterane, a�operită cu un strat de
bazalt topit, gros de patru metri. Bazaltul fusese retezat ca şi cum
I-ar fi luat cineva cu o uriaşă maşină de şlefuit : o parte se meu·
jinuse totuşi nevătămati, ceea ce a salvat de la o distrugere tota lă
instalatiile subterane ale statiunil exterioare, in care se afla
Mwen Mas.
lnt·r·o scobitură din sol se inchegase un riu de a.rgint revărs:Jt :
se iopiseră slguranţele stajiunii energetice de recepţie. In curind
cablurile reţelei de rezervă au fost restabilite. La lumina refleclu­
rului din .virful farulul de pe calea de acces, oamenii văzură o pri­
veli:,:te uimitoare : metalul construcţiilor experimentale fusese int:ns
ca un strat subtire . pe tot şanjul, care strălucea de parc. ar fi fost
cromat. In malul abrupt al povîmlşului, retezat ca de un cutit uri aş,
se incrustase o bucată dintr-o spirală de bronz. Piatra se topise şi
cursese, formind un strat sticlos, intocmai ca o ceară roşie sub o
pecete încinsă. Cîteva roşiatice volute metalice cu zimtli albi ai con.
tactelor de reniu, infundate in această piat.ră topită, stră l ucea u in
lumina electrică aidoma unei flori incrustate in email. O privire
aruncată acestei bijuterii de o sută de metri i n diametru trezea in
suflet un sentiment de spaimă i n fata necunoscutei puteri, care cu
puţin inainte bîntuise aici.
După ce coborîrea spre camera subterană a fost degajată de
llărimături, il găsiră pe Mwen Mas in genunchi, cu fruntea lipită
de soclul rece al izolatorului. Directorul stajiunllor exterioare inc.er­
case, probabil, să scape de acolo, in clipele cînd îşi regăsise con­
ştiinţa. P-rintre voluntari erau numeroşi medici. Organismul vlgures
al africanulul, ajutat de medicamente tot attt de puternice, reuşi
să bi-ruie şocul ·suferit. Sprijinit din amîndouii. părţile, Mwen se ridică
clătinlndu-se In ptcioare.

4
 - Ren Boz ? Ce-i cu el ?
Oamenii din jurul savantului se tntunecad la fatl. Directorul
obsrrvatorulul le raspunse cu un glas răguşit :
- Ren Boz a fost crunt mutilat. Nu se ştie dacă va mai trăi
citeva ceasuri •. .
- Unde este ?
- A fost găsit dincolo de dărimături, pe povirnişul estic. Pro-
babil că fusese aruncat afară din clădirea instalafiei. In virful mun­
telui nu mai există nimic... Pina şi ruinele sînt complet măturate 1
- Ş i Ren Boz a rămas acolo ?
- Nu poate fi deplasat. Are oasele zdrobite, coastele rupte,
abdomenul... il e spintecat şi intestinele i-au Ieşit afari... Se află
acolo dnci medici. Deasupra lui s-a ridicat un cort steril de oper:.:tie.
Alaturi de el se află doi oameni care şi-au exprimat dorinta sa-i
doneze singe. Inima şi ficatul artificial au şi i nceput si. func-
ţioneze. .
- Atunci, vă rc.g, să mă duceti in camera de convorbiri. Sta­
biliti legătu·ra cu reteaua mondială şi chemati centrul de informatie
al zonei nordice. Chemati şi satelitul 57 1
- Am i ncercat să-I chemam, dar nu răspunde.
- Telescoapele au scăpat ?
- Da, toate.
- Căutafi-1 cu ajutorul telescopulu i şi studiati-1, mărlndu-1
puternic cu ajutorul invertorului electronic. Să mergem 1
Colaboratorul de noapte al Centrului Nordic de infot"matii văzu
apă-rind pe ecran o fata murdară de singe şi praf, cu ochii strălu­
cind febril. In prima clipă nu-şi dădu seama că este directorul
stt.fiunilor exterioare, o personalitate bine cunoscută pe planetă.
- Trebuie să vorbesc cu preşedintele Consiliului astron autic
(jrom Orm şi cu psihiatra Evda Nal.
Colaboratorul de serviciu dădu afirmativ din cap şi incepu să
manevreze butoanele şi vernierele maşinii de memorizat. Răspunsul
veni pesfe ci teva secunde.
- (jrom Orm pregăteşte materiale pentru consiliu şi de aceea
de o săptămină locuieşte acolo. la Casa de oaspeti. Doriti să chem
consiliul ?
--' Chemati-I l E vorba de viata unui savant de frunte 1
Colaboratorul ridică ochii de pe schemele lui.
- S-a intimplat o nenorocire t
- O mare nenorocire 1
- Trec ajutorului meu garda ca si ml pot ocupa exclusiv de
treburile dumneavoastră. Aşteptaţi 1
Mwen Mas se lăsă in fotoliul ce i-a fost oferit, căutînd si-şi
adune puterile şi g indurile. In odaie năvili directorul observatorului,
- Am fixat adineauri punctul satelitului 57. Nu mal existi 1
Mwe n Mas se ridici in picioare, uitind de trupul slu sfilcit.
- N-a mai rămas del!it o bucati mal mare din peretele din
fafi - astroportul , urmi tragica relatare. Acum zboară pe aceeaşi
orbită. Probabil că mal existi şi unele fragmente mai miel, care ·
n-au fost inci descoperite ...
- In cazul acesta, observatorii...
- Au ·pterit fări doar şi poate 1
Mwen Mas îşi i ncleştl pumnii şi-şi relui locul din fotoliu. Se .

15
 scurserl citeva chinuitoa re cli pe de tioere. In . sflrflt, ecranul se
Aprinse din nou.
- Grom Orm este la aparatul Ca&d Cons41iilor, � colabo·
rat or.al de serviciu ti intoarse o manetă.
Pe ecranul unde se vedea acum o sală mare slab lunainatl apuu
capul atit de caracteristic al preşedintelui ConsiCIWui Astronaulic :
o tati ingusti pArind ci spintecă spajiul, cu un nas mare, coroiat,
ochii adtncitl sub sprincene coljuroase de sceptic, curbura intrebltoare
a ltuzrior fenwe. Intilnind privirea lui Grom Orm, Mwen Mas lşl
pleci fruntea :
- Adineauri a pierit satel itul 57 1
Grom Orm tresări, figura lui păru sl se a scute ti mal mult.
- Cum de s·a putut intimpla una ca asta ?
Mwen Mas povesti totul pe &curt fi cu multă precizie, flrl si
ascundl faptul că experienţa fusese flcuiă In secret. Sprîncenele pre­
şedintelui se i mbinară, i n jurul gurii se desenari cute adinci. Privi·
rea·i ră ma se lnsă c<tlmă. ·
- Aşteaptă puti n, am il mă interesez de ajutorul necesar lui
Ren Boz. Crezi cii Af Nut ? ...
- O, dacă ar putea Af Nut 1
Ecranul se întunecă. Aşteptarea reincepu i ar, lunRl, chinuitoare.
Mwen Mas reuşea să se stăpineasd numai cu pretul unor sforjări
uriaşe. Nu-l nimic, nu mai e mult. .. !ati·l ti pe Grom Orm !
- l·am convins pe Af N ut fÎ i-am pus la dispozitle o navă pla·
netarl. Pentru a�i pregăti aparatajul şi asistenţii, are nevoie de mai
puţin o oră. Peste două ore va sosi la observatorul vostru. Pregi­
tiţi cele necesare pentru a transporta pînă la rănit o îBCi.rcăturl
mare... Acum il vorbim de dumneata. Experienţa a izbutit ?
I ntrebarea Il găsi pe Mwen Mas ·nepregătit. Il vuuse, desig ur,
pe epsi lon·Tuc:ana. Dar oare fusese acea sta o reală l uare de coatact
cu hrmea aceea nMpus de depărtată ? Sau poa te nunuti o halucinatie
produsl de emoţiile trăite de oorinta lui fierbinte 1 Putea d, u n sa·
vant, si declare sus şi tare lumii intregi ci experienţa br i a reuşit .
cil pentr u repetarea el este nevoie de nof sfort.'irl, in ves ti ţ ii şi jertfe ?
NeYriftd sl expună riscului pe nimeni altul, Ren Boz fÎ cu el lucra·
seră la această experienţă singuri, numai el doi.
- ·N-am nici o dovadi c4 experienţa a reu,u. Nu ştiu ce va
spune R.en Boz . .. dacă va mal putea vorbi.
Pe faţa lui Grom Orm se zugrăvi cea mal si nceră dezamligire.
Pinl atunci nu fusese decit atent, acuma insi deveni sever.
- Şi ce al de gind să faci ?
- Vli rog să·mi dati voie să predau Imediat lui Junii Ant sta·
fiunile exterioare. Nu mai sint demn si le conduc nici măcar o sin·
gură cltpi. Pe urmă . .. rămîn c u Ren Boz pinii la sfîrşit... Africanul
se opri o c Hpli si se corectă : ...plnă la slil'fltul operatiei. După aceea,
mi retra ' pe in A ia U itării pinii la zhta judecăţii... M·am fi con·
danurat smgur 1 ·

. - Se poate si al dreptate. Totuşi, deoarece mai multe impreju­

rări imi sint neclare, mi a bţin si emit vreo judecati. fapta dumi·
tale va Il analizati la prima şedinţă a conailiului.
Grom Orm privi lung la african, de parc-ar fi vrut d m al
adauge ceva, dar, in cele di n 111'111 1, flw doar un 1est de adio. Eera·
�· • Uinse tocnaal la iimp, pentru cJ nefericitul sallanf simti u-şi
p1erde cunoşti nţa.

11 6
 I tl Ev4ei N a l tot oe s-.a Intimplat, •al &puee el in
- C.... IHIc.a
toa,tl adresi.rulu"'e 4iredondu.i obtlervaterulul, apoJ ee pră bu tl pe
podea, iicu d teva �rc:ări zadamice de a &e rid ica şi răma�e ne·
mişcat.

In centrul ateat iel. la Ollservatenal din Tibet, stătea a�;wn un

om scuad şi vînjos a l cărui ochJ men ge l ic era lumiaat de un zimbet
vesel. Era Uustnal chirurg Af Nut. la gesturile şi voti»e! e lui avea
ceva extraordinar de imperativ. Asistenţii sositi o da.tl cu el 1 se
supuneau ca acea bucurie cu care, probabil, odinioarl ostaşii ii ur­
mau pe marii condiiCători de a iVUlte. Da.r marele presti�ill al maes·
tru lu i ma pirea si inăbuşe propria lor i n i ţi ati vă . Era ua .grup extra­
ordinar de annonies al unor oameni puternici, vred nici de a se război
cu cel mai de temut duşman al omului - moartea.
Afiind că genealogia lui Ren Boz ou fttsese încă !'rfmită. Al ,�ut
i zbucni in imprec a ţii fariGase. Se lini şti însă tot atît de reped e a !liad
d Evda Nal este aceea care lntecmeşte in form:>fia cerută şi că o va
aduce in persoană.
Directorul observatorului se informă prudent pentru ce a·o ume
era nevoie de arborele genealogie: şi in ce măsură ii pt�teau ajuta
lu i Ren Boz indepărtaţii săi strămoşi. Ai Nut clipi viclean cu un
aer taittic :
- EvideRta exactă a geneal c.giei fiecărui om se ţine cw num .t t
spre a J!lutea inţelege structura sa psihică şi pronosti curile c.e se pot
face în această direcţie. Tot atit de Importante si nt şi datele pri v ind
particulat"ităţile sa le fiziologice, gradal de rezistută aJ organ ismu .
lui, sensibilitatea electivă faţă de trau .. atisme şi a lerti a faţă de
medicamente. A legerea trata111 entatui nu poate fi cu desăvîrşire
exactă fără intelegerea stnlcturli erealitare şi a condijiiler in c a re
au trăit strămoşii.
Direetorul voi să mai intrebe ceva. dar Af Nllt U opri :
- Am dat un răsplfll5 ca·re.ti pennite să �fleclezl a5U1JI'll lui.
N-am timp de mai mult 1
DiTettorul biigul nişte scuze pe care cbinrrgul nu mai stătn si
le asculte.
Pe o platform ă pregăUti la peale!e lftWllelui " coastrui� o
clădire h-ansportabilă - sala de operaţie, se adlu:ea apa, ctlren! ul
electric şi llfftl l comprimat. MuncitGrit c:are se arluaaseră aici i n·
număr foarte m are işi ofereau care mai de care senidile. a.dfel
incit c lădirea fu montată in trei ore. Dintre 111edkil prezeati. pri ntre
voluntari, ajutoa rele lui Af Nut aleseră ciacisprezece oameai pen tru
a deo;eni cli nica chirurgicală ri4icată atit de rapid. 11 ll'ansportară
pe Ren Bez sob o boltă trattsparenti din materie plastică, steriH·
zatn in hrtregime şi purjată cu net" st�ri l . furnizat ele fttt.re speciale.
Af Nut şi patru dintre asistenţii săi intrară în p rima secţie a sălii de
operafie şi rămaseră acolo timp de citeva ceasuri, supuniRdu-se
a c tiuni i unor unde speciale şi a unui gaz saturat cu emaaatfi dezifl·
'toxicarde pină cind dalu şi respiratia lor deftlli steri lă. Munci
tnce rw o activitate rapidă � sigurl.
In timp ce oasele sfărîmate şi vasele sanguine sfişiab! ale fizi·
cianulul erau sud ate cu ajutorul unor agrale fi cusături din ta.ntal*,
care nu produce a u irltatli in ţesuturile organice, Af Nut a ehlpă

• Tantal - metal rar, foarte rezistent la coroziune ( N . A.).

l7
 de viKerele vătămate. Degajate din ţesuturile moarte, stomacul şi
intestlnele dnite au fost cusute şi cufundate i ntr-un recipient cu
lichidul B-314, un cicatrlzant rapid care corespundea particulari­
tăţilor somatice ale organismului. După aceasta, Al Nut trecu b
operaţia cea mal dificilă. Fu scos de s11b coaste ficatul inReKTit,
străpuns de fragmente de oase, şi, i n timp ce asistenţii il ţineau in
mină, Al Nut il desprinse cu o siguranţă uimitoare şi îl degaja oe
firicelele subtiri ale nervilor autonomi aparjinifld sistemului simpatic
şi aceluia parasimpatic. Cea mal neînsemnată atingere adusă nnri
infime ramificaţii putea duce la leziuni grele şi ireparabile. Cu o
mişcare fulgerătoare, chirurgul tăie vena porti şi filtă la capetele
ei tevile unor vine artificiale. Acelaşi lucru fu apoi făcut şi cu arte­
rele. după care Al Nut puse ficatul i ntr-un recipient special c u
lichidul B-3• După cinci ore de operaţie, toate organele lui Ren Boz
ce suferlseră leziuni se aflau fiecare intr-un alt vas, iar prin vinde
lui circula sîngele a.rt ificial pompat de propria-i inimă sănii.toasâ,
care era ajutată de un cord automat. Acum se putea aştepta vin­
decarea organelor extrase. Al Nut n-ar fi putut inlocui pur şi simplu
ficatul vătămat cu un altu 1. dintre cele păstrate in fondul chirur·
gical al planetei, intrucit pentru acest lucru ar fi fost nevoie de
cercetări suplimentare, iar starea bolnavului nu permitea să se
paardă nici măcar un singur minut. Alături de trupul său nemişcat,
intins ca un cadavru in sala de disecfie, râmase de gardă unul
dintre chirurgi pînă cind următorul schimb de medici îşi va fi ter­
minat sterilizarea.
Uşile împrejmuirii de protectie ridicate in jurul sălii de ope­
raţie se deschiseră, şi Af Nut apăru, inconjurat de asistenfil săi
mînjiţi de singe. Evda N al, obosită şi palidă, il inti lni cea dintii şi
ii întinse arborele genealogie al lui Ren Boz. Al N ut î l luă cu
nerăbdare, i l parcurse şi răsuflă uşurat :
- Sper că totul va decurge in cele mai bune conditii. Antece­
dentele sint favorabile. Să mergem să ne odihnim ! ...
- Dar... dacă se trezeşte ?
- Vino fără teamă ! Nu poate să se trezească, ar fi prea mult
pentru el.
- Cit timp va trebui să aşteptăm ?
- Patru-cin ci zile. Dacă datele biologice sint exacte şi calcl.ile!e
juste, vom putea opera din nou, punind toate organele la locul lor.
Apoi va trebui să-şi revină in lire. ..
- Cit timp putefi rămîne aici ?
- Zece zile. Din fericire, catastrofa a survenit tocmai intr.o
perioadă de i ntrerupere in activitatea noastră. Profit de ocazie ca
să vizitez Tibetul : n-am mai fost alei. P.rin for1a lucrurilor sint
nevoit să trăiesc acolo unde se află cei mai multi c3meni, adică în
zona populată !
Evda Nal îi aruncă chirurgului o privire plină de admJ.raţie. Al
Nut încruntă din sprincene şi zimbi.
- Te uiţi la mine aşa cum, probabil, lumea se uita inainte la
cite un idol. Nu şade bine pentru cea mai lnteleaptă dintre ele­
vele mele t
. . - l�tt;·a4tv.ir, vă văd într-o lumină nouă. Pentru prima oa.ră,
Ylafa .an'!' om ce-mi este ckag se află in miinile unui chirurg. Acum
l nfettl fi eu u simt oamenii care au avut parte in viata lor să se
 lntllneasci cu măit.slr la dumneavoastril... O mlfestrle neasemultl,
lmbin:�tă cu Imense cunoştinle 1
- Prea bine 1 Dacă-li face placere, n-al decit să mă admiri.
Iar intre timp eu ii voi face fizicianului dumltale nu numai a doua.
el şi a trei a operatie
•..

- Ca re a treia ? se miră Evda Nal, dar Af N ul, flcindu-1

ştrengăreşte cu ochiul, arâtă i nspre cărărula care urca de la obser­
vator. Cu capul lâsat i n piept. venea i ncet către ei Mwen Mas.
- l ată încă unul care de nevoie a ajuns să-mi admlre arta .
Dac ă nu pofi dormi, stai de vorbi cu el. Eu unul am absoluti
nevoie de odihnă. Aşa semizeu cum sint, in fond lot animal rămîn,
u n animal care oboseşte şi are nevoie de somn.
Chirurgul dispăru dup ă o ieşitură a dealului unde fuseseră
repartizati temporar medicii sosiţi cu planetonava. Evda N al văzu
de departe cit de tare se trlsese la fafă, cit de î mbătrînit părea
directorul stafiunilor exterioare... adică fostul di rector. 11 povesti tot
ce aflase de la Al Nut, şi africanul oftă uşurat.
- Atunci plec şi eu peste zece zile !
- Crezi câ faci bine ce faci, Mwen ? Sint lncă mult prea bui -
m:îcită de cele intim plate ca să pot judeca obiectiv. Mi se p a re
însă că pent·ru vina dumilale nu meriti o condamnare atit de c:� te­
gorlcă.
Mwen Mas se strîmbă dureros :
- Teoria stră l ucită a l u i Ren Boz m-a pasionat. M·am lăsat
antrenat de ea, dar n-aveam dreptu l să folosesc chiar de la primul
experiment i n treaga energie a Pami ntului.
- Dar Ren Boz demonstrase că e'lperlenta ar fi inutilă cu o
energie ma-i mică, obiectă Evda.
- Ai dreptate. Trebuia totuşi să fi făcut oa recare experimente
pre:1labile. Am fo-st nerăbdător ca un copil şi n-am vrut să aştept
ani şi ani. Nu te mal osteni sl mă convingi : Consiliul nu va face
decit să confirme hotărîrea mea, pe care n-o va anula nici Controlu l
Clnstei ş i al Dreptăţii.
- Sint şi eu un membru al Controlului !
- Dar in afară de dumneata mai fac parte din el lncă zecţ
oameni. Şi, i n trucit cazul meu priveşte i ntreaga p l anetă, va trebui
să hotărîţi cu fG;iele unite ale Controlului din sud şi din nord,
aşadar 21 de oameni in afară de dumneata.
Evda Nal puse o m în ă pe umărul afric:tnulul :
- Sl stăm jos, Mwen ! Nu te ţii încă prea bine pe picioare.
Şlii că pri mii medici care I-a u consultat pe Ren a u vrui să facă un
consult al morţii ?
- Ştiu. Lipseau lnsă doi oameni. Medicii sint conservatori, Iar
conform di spoziţiilor celor vechi. pe ca·re n-au ajuns încă si le
abroge, mcartea uşoară a unui bolnav nu poate fi hotărîtă decît
de către 22 de oameni.
- Nu-i mult de cind con sultul mortii se compunea din 80 de
medici 1
- Este o rămăşiţă a vechilor temeri de abuz. Din pricina
acestora, O«Hnioară medicii îi osindeau pe bol navi la chinuri groaz.
nice, lat' · pe · rudele şi prietenii lor . la cumplite suferinte moralt
atund cind nu ma:i exist3 idei o salvare, Iar molrtea ar fi trebuit
să fie uşoari şi rapidă. Dar de data aceasta, vezi cit de folositoare

19
a . fost traditia? A• lipsit del medici, Iar ea am reuşit sl - 1 aclue
pe Af Nut ..• Mulţumită lui Grom Orm.
- Tomuri asta am şi vrut să-fi reamintesc. Consultul care a
hotirit moartea du•itale sociali este deocamdată compas dltttr-un
singur om.
Mwen Mas Iri miRa Evdei şi-şi lipi buzele de ea. Tinua lemele
il lllJ'iidul west11l acesta. care exprima o prietenle puternică şi caldă.
In ma.ental acela, ea era singurul prieten al acestui om viguros,
IBSă iacercat attt de IP'n. Dar dacă In locul el ar It fost Clara ?
N-. �Wontra a o iatimpina acum, afrlcanul ar U a�t nevoie de an
avint al sufletului pentru care deocamdată n-avea încă forta nece­
sară. Fie să meargă totul deocamdată aşa, pină la vindecarea lui
Ren a. şi iatraairea Coasiliulul Astronautlc 1
- Nu şW care este cea de-a treia operatie la care va fi supus
Ren ? Khimbl ea subiectul. Mwen Mas se gindi o clipă. apoi işf
lUius e aminte de cele ce-i spusese Ai Nut :
- Vrea să profite de faptul că Ren Boz este în momentul de
faţă sub operaţie ca să-i curete organismul de entropia acumulată,
Ceea ce de obicei se face cu mult mai tncet şi mal dif-icil jM"in
lbioRemotenple, va putea ti efectuat mult mai rapid şi mai temeinio:
ca aju&arul chirurJriei.
·

Evda Nal Jşi aminti despre cele învăţate cu privire la bazele

longevităţii despre curăfirea organismului de entropie. Strămoşii
depărtafi ai o�mtlui - peftii, şopklele, copacii - lbaseră in orga­
nismul său. stra.tificărl de structuri fiziologice contradictorii, fiecare
dintre structurile cele vechi" posedînd partic�alaritătile sale in for­
lll area rezicluuri ler entropice ale activităţii vitale. Aceste sectoare
ancestrale ale acumulărllor de entropie, vechi focare ale îmbătrînirii
� ale bolilor, aa inceput să fie supuse unei curăţiri energetice pr'n
spălări chimice şi prin acţiunea razelOI'.
1 a natură, eli111 i narea entropiei din organismele vii apare toc.
mai ca necesitatea 101' de a se naşte din Indivizi diferiţi proveni t i
d i n locuri depărtate. Această restructurare a eredităţii in luptă cu
entropla şi această sorbire de forţe noi din huu e a înconjurătoare
constituiau cea mal complellă enigmă a ştiinţei la dezlegarea ciireia
a'U muncit ele mii de ani biologi, fizicieni, pal eontologi şi matema­
ticieni. Merita însă osteneală : viaţa a putut fi prelullgită aprr· a pe
pină la doul sute de ani, iar ceea ce e mai important, a di spărut
cu desăvîrşire bi.trtneţea...
Mwen Mas ghici gindul psihiatrei.
- lftă �rindeam la o nouă şi mare contradicţie din viata noastră,
spuse el incet. Pe de o parte avem o medicină biolol(ică bine înar­
mată. ca-re dăruieşte organismului forţe noi, ia.r pe de altă parte,
activitatea creatoare a creierului, care se Intensifică mereu şi ne
consumă rapid. Cit de complicat este totul in erinduirea lumii
noastre !
- Deocamdată frînim dezvoltarea celui de-at treilea sistem de
semnalizare al omv lui, censhwţi Evd11 Nat Descifrarea gindiR'ilor
altora uşuread mult comunicarea dint.re lndiv\zi, cere lnsă o mare
ehtltulală Ilie forte şi slăbeşte cCIItrele de frinare. ceea ce con,{ituie
lucrul cel ntai primejdios-
- Şi tolufi IUjorltalea oamenlklc', adeviraUi mllllCitorl, nu
trăiesc decit jumiWe din virsta posiWtl eliA cauza puternicei ten­
siuni nenease. Pe clt am i aJeles, medicina nu poate )Mpta )mpotriva

20
acestui neajuns. Doar dacă ar interzice munc:1. Dw care dtatrr noi
.•

ti-ar llsa munca de dragul citorva ani de vlati in plus ?

- Nici unul. Căci moartea este de temut şi te face să te aglţl
de viaţă numai atunci cînd fi-ai inchis viata in lumea ta Interioara,
aşteptînd zadarnic bucurii netriUte, rosti ginditor Evda Nal spu­
nindu-şl fări să vrea el, poate, pe lns11la Uitării oamenll trăiesc
mal mult ca oriunde.
Mwen Mas 11 ghici din nou gindul f'-1 propuse cu o nuanţă de
asprime in flas si se întoarcă la observator pentru a se odlh11i.
Şi Evda se supuse.
*

Glisorul * traversa strimtoarea Palk slrind peste talazurl lungi.

Din faţă bătea un vint puternic. Cu trei mii de ani în urmă aici se
aflaseră bancuri şi ştînci de mărgean, al căror nume tusue JH�
atunci : puntea lui Adam. Procese biologice recente tormaseră, in
locul acelor bancuri, o mare scutundătură, Iar acum apele întunecate
clipoceau deasupra genunel ce despărţea omenirea avîntată spre
viitor de lumea celor stăpîniţi de umbrele trecutului. Stînd l îngă
balustradă, Mwen Mas privea, crescind treptat la orizont, Insula
Uitării, care, pe hărflle vechi, era numită Ceylon,
In cele trei porturi situate la nord-vest, la sud şi pe litoralul
de est al insulei erau aduse rezerve alimentare, conservate pentm
un mare. număr de ani ; aceste stocuri de hrană ajutau locultoriiM
să învingă fără g-reutăti desele perioade de recoltă proastă, de epi­
zootii sau alte neajunsuri ale unei alfriculturl primitive a căror con·
secinfă era foametea. Cei trei administratori prlnclp\ li ai insulei
locuiau _şi ei in nord. in sud şi i n răsăf'it şi purtau titlul de şefi ai
crescătorilor de vite, ai agricultorilor ti ai pescarilor. Oa-menii
aceşUa aleşi de locuitorii insulei erau voluntari şi energiei şi ar fi
rle,·enit probabil nişte tirani nemiloşi de nu s·a.r il aflat sub perma·
nenta supraveghere a Consiliului Economic, a aceluia al Sănătăfii,
precum şi a Controlului Cinstei şi Dreptli.tii.
Uneori criminalii deportatl aici, aşa-zişii ,,tauri", urîţi de in·
trea::a omenire, urzeau comploturi şi răscoale, care provocau ine·
\·i!abil victime în rindurile lnsularllor. Detaşamentele de nimicire
e;au tot atit de necrutătoare fată de asasinii conştient! ·ca şi faţă
de rechini, bacterii şi reptile veninoase, Iar armamentul lor puternic
e.,cl udea orice posibilitate de izbindă din partea unor asemenea
"tauri". Din cauza aceasta, încercările de răzvrătire Impotriva orin·
duiril sociale mondiale şi a ordinii deveneau d in ce în ce mai raie.
Po;:ulafia insulei trăia în pace cu restul planetei. Mwen Mas se gindi
o cl!pă dacă nu curr.va era şi el un , t aur", da-r indată alungă indignat
aceastl Idee. ,,Taurii" erau oameni înzestraţi cu putere şi energie, til!r
cu desăvîrşire lipsiti de compasiune faţă de suferintele străine şi
nu urmăreau decit satisfacerea nevoilor lor, de c;bicei foarte josnic�.
Asemenea oameni, al căror caracter era rezultatul unor întîmplătoare
combinaţii ale eredităţii, trebuiau să fie educaţJ o viaţă întreagă pen1ru
a putea deveni membri destoinici ai socletlţli. Cei care nu voiau să
f::că acut lucru nimereau, de obicei, pe Insula Uitlirîl.

• Ambarcaţiune marina, care alunecă pe suprafaţa apei, cu aju­

torul unul propulsor cu reacţie ( N. R.).

21
 •Mecanicul de pe gllsor se apropie de african.
- Sint valuri mari. Nu cred ci vom reuşi si tragem la mal,
talazurile trec peste dig. Vom fi nevoiti să ancorăm in portul de sud ...
- N u-l nevoie. Aveti plute de salvare. Imi voi băga hainele
Jnăuntf'u şi voi ajunge singur la mal.
Mecanicul şi timonierul se uitară cu l'espect la Mwen Mas. Valu­
rile albkioase, t u l b ur l se inălţau pe banc, rostogolindu.se i n cascade
grele şi tunll.toare. Mai aproape de mal, vălmăşll.lfUI valurilor invir­
tejea nisipul şi spuma, rostogolindu-se pi ni hăt-departe de plaja
in�insă. Norii, care atîrnau jos de tot, deasupra apei, lăsau să se
ceaf'nă o ploaie mă,runtă şi caldă, Prin perdeaua ei neguroasă abia
dacă se zăreau pe mal siluetele cenuşii ale unor oameni.
Mecanicul şi timonierul se uitară unul la alt-ul, in timp ce Mwen
Mas se dezbrăca şi-şi impăturea hainele. Cei care se i ndreptau spre
Insula Uitării ieşeau de sub tutela societăţii, tn care orice om răs­
pundea pentru ceilalţi ; de aceea pasagerul lor nu mai era supus
nici protecţiei, nici sfaturilor lor. Intrucit însă persoana lui Mwert
Mas inspif'a o involuntară stimă, timonierul se simti dator să-I pre­
vină despre marile primejdii ce-l aşteptau. Africanul făcu un semn
de nepăsare. Mecanicul il aduse un mic geamantan, care se închi­
dea ermetic.
- Luati-1 ! Aveti aici rezerve de hrană concentrată pentru o
lună de zile. Am auzit că cei de acolo sint foarte puţin darnici in
ceea ce priveşte hrana.
După o clipă de gindire, Mwen Mas luă proviziile şi le puse
imp·reună cu hainele lui in interiorul micii plute. După ce o închise
ermetic, trecu peste balustradă :
- ln�l>arceji ! comandă el.
Glisorul se aplecă pe o parte, luind un vlra} scurt. P•·oiectat
lateral, Mwen Mas incepu să lupte cu valu·rile. Cei de pe glisor i l
viizură săltat pe creasta talazurilor furioase, prăbuşindu-se i n golu.
riie dintre ele şi apărind din nou.
- P uternic cum e, se descurcă el, spuse me<anicul răsuff.nd
uşurat.
Ellcea glisorului scoase un uruit puternic. şi micul vas se re;>ezi
i nainte, sâltat de un val Pe tărm silueta lniunecată a lui Mwen
Mas apă.ru o clipa, apoi fu mistuită in negura ploii.
In intimpin:uea lui. pe nisipul bătut de ape, venea un pile de
oameni goi, purtind doar o legătură peste şolduri. Triigeau trium­
fator după ei un peşte mare, care se zbătea din rilsputNi. Văzîndu.!
pe Mwen Mas, oamenii se opriri.
- Un nc u venit din lumea cealaltă, spuse zimbind unul dintre
1 escari. Vino la şeful nostru.
- Peni�u ce ?
Mwen Mas examina, deschis şi prietenos, pe noii săi tovarăfl
de viaţă.
- Afa se obişnuieşte aici 1 Şi poţi să nu te tmbraci. Tot plouă ...
şi ne purtăm toti afa... _

Administratorul local, unul dintre numeroasele ajutoare ale şefu­

lui pescarilor, i l examină curios pe african •

.,...- Cum de-ai n.imerit aici ? Sau n·ai maJ putut sl rabzi atîta
Mdl11e ?· imrebi el ironic.
IMI Mwe.n Mas nu-l plăcu această atitudine. Se rrăbl deci să
arate ce,.J ,adusese i n aceste locuri şi spuse cu sinceritate ci, i n

22
 ciuda celor întîmplate, el continuă să se simtă legat sufleteşte de
lumea lui. Da·r administratorul nu-l crezu, spre marea uimire a afrf­
canulul, care n.avea nici cea mal mică ldee despre minciună sau
Ipocrizie.
- Oamenii care nu cunosc intreaga putue a increderii sint
nişte nevolnicl, răspunse Mwen Mas cu o veche zicală.
Administratorul nu se supără, el doar 11 privi pe noul venit cu
tristeţe fi compătimire.
- Nu ne putem i ntelege Ajunge 1 Te voi primi in mijlocul
..•

pescarilor noştri, căci inofi foa.rte bine şi eşti puternic ...

- MI-ar fi cam greu să trăiesc aici, pe malul marii, scruti nd
zările şi gindindu-mli la minunata lume pe care am pierdut-o. Prefer
sa ma duc mai departe, să lucrez pe podi�u·rile crescătorilor de vile ...
- Bine, du-{e ! spuse administratorul arătînd cu mina către
sud-est, unde printr-o spâitură a norilor !oe vedea u treptele albăstrui
ale munlilor i ndepărtafi. Este însă o cale lungă şi nu-ti putem da
alimentele de care ai avea nevoie pînă acolo.
Mwen 1\\ a s se încruntă. Convcrrbirea aceasta binevoitoare, dar
Inutila i l obosise. A�iepta cu nerăbdare să rămînă singur. Porni deci
cu pasul sau larg pe drumul .şerpuitor care suia sp.re o regiune
de dealuri.
•

Evda Nal o găsi pe Ciara Nandi la Palatul lnfonnaţiilor, al

căf'ui interior, cu coloanele lui inalte cu in tretăi eri de raze venite
de sus, făcea să te gîndeşti la o catedrală.
Tînăra fată stătea nzemată de un pilastru . Evd a Nal ii aprecie
toaleta simplă şi elegantă ca intotdeauna : o fustă scurtii, albă cu
a lbastru, strînsă la spate cu funda cordonului, o bluză albă foarte
decollată, pantofiori tot albi cu funde albastre.
Aruncind prietenl!i sale o pri vire peste umlir, Ciara se i nviorli, �1
in ochii ei trişti se aprinseră licărirj de bucurie.
- Ce cauti aici, Ciara ? Am crezut că te pregăteşti de un nou
dans care să ne uimească : cind colo te-ai pasionat de geografie 1
- Vremea dansurilor a trecut, .răspunse grav Clara. Aleg acum
o ocupatie in sfera activităţii pe care o cu n&Sc. Am găsit de lucru
in deşertu l Atakama, la o statiune de cultivare a plantelor perene...
Ce mult mi-a plăcut să lucrez in Oceanul Atlantic ! 1\\ă simteam
atit de senină şi plină de bucurie in mijlocul atotputernice! mări.
Imi plăcea să mă joc şi să mă i a u 1a trîntă cu valurile ei nă­
praznice...
-. Şi eu, ori de cite ori mă cuprinde melancolia, Imi amintesc
de vremea cind. tînără infirmieri, lucram ia sanatoriul de boli min­
tale din Noua Zeelandă. Aşa e şi cu Ren Boz : acum, după i ngr'l­
zitoarea lui rănire, spune d niciodată n-a fost mal fericit decît
atunci cind lucra la reg:area egallzatorllor de helicoplan.,. Daf' ştii
şi dumneata, Ciara, câ acest:l-i un semn de slăbiciune. Este obn-.
seala produsl de imensa incordare pe c ar e al cheltuit-o spre a te
mentine la marea altitudine creatoare a artei dumltale.
- N-ai idee, Evda, ce se petrece In sufletul meu 1 Preglitirea
l'iec:af'ul. d,�U�s lnseamni pentru mine o entuziastă căutare. Simt şi
��i,u d ft Ht dă ru i 'din nou oameni lor frumosul, că-I pot bucura
şi lr ,pol ri:seoU cele mal adînci sentimente._ ŞI aceasta mă susţine:·
Dar Jatl c:l vi ne şi clJpa reallzArlJ. $1 atunci ml dlrulesc toatli unul
avint plU ma,, fllidirli care arde, nestlnsii, in mine... Cred el ac east a
lJ se transmite şi spectatori lor, şi de aceea d ansu l are un riîsunet
atî t de pu te rn ic. Mă d ă ru i esc toată vouă, tuturora,.. Nu este vorba
numai de un joc a l vletiJ clocotitoare, cum o crezi dum neata 1
- ŞI pe urmă vine reactfa ? Prăbuşirea ?
·

- Da ! Mă simt ca un cintec care s-a du s şi s·a risipit in

văzduh, ca o regină detronată dlntr·o i mp ă rătie ce nu m al est e...
Nu oreez nimic care să rămînă lntlpărlt In gi nd . ..
- In schimb, faci mai mult : laşi o urmă in sufletele oa me n i l o r.
- Este ceva atît de invizibi l şi de ab�tract . ..
- N-al fost incă îndrăgostită, Ciara ?
Tlnlra fati îşi cobori genele, lşi ridică bărbia şi susplnil :
- Aşa pare ? riispunse ea tot p rintr-o întrebare.
Evda Nal cl atină din cap.
- Vorbesc de o dra goste foarte putern·id ... Vorbim insi lucruri
a bstracte, pe c ind eu am de discutat c u dumneata o problemi urgentă,
ce a re o Jegltu ri imedlllti cu cele spuse adineauri. Mwen Mas...
Ciau tresări. dar Evda o simti cum se inchide în sine. De � c e ea
o Juli de brat şi o duse intr�u na dintre a�sidele J attra l e ale s ă l ii . i n
c are Jemnlria intuneca�ii forma o so·brii armonie cu a ' b a s ! rele panouri
aurite şi cu vitra l i i le ferestf't'!or largi. in a rc'ad e.
- Draga mea Clara, eşti asemenea unei flori tere5tre, lndr�gos•
tită de l u m in ă şi transplantată pe planeta unei stele d u b le. Pe cerul
dumitale se pli mbă doi �ori - unul a lbastru şi celălalt roş u : şi floa·
rea nu ştle cAtre care dintre el să-şi întoarcă fat a . Eşti lnsă o llică a
Soarelui roşu. De ce a runci te.ai intoarce spre cel albastru ?
Cu lin �rest ferm 'ii duios totodatli. Evda N al o atrase pe tinâra
fa !ă IJngl umărul ei in a lt. Clara se li pi deodati de ea. Vestit a psl·
h� J ' rl mingiia cu o duioşie de mami plrul ei bog at. putintel aspru ,
'i se gl nde a d m ileniile de educatie au Izbutit .să substituie mlrun­
lelor bucurii egoiste ale omului altele mari şi comune. Totuşi ci ! d!
d eparte mai era de triumful a supra singurătlfii sufletului şi i nd
a unul su flet atît de complex, ce lremita de senzatii şi impresii ! ...
- ŞUI ce i s-a intimplat lui Mw'en ,'\1 a s ? spuse ea tare. d u p l o
vrl!me.
- Desigur. lntreags planetl vorbeşte de ex perienţa lui nereu•
ş it ă 1
- Dar d u mneat a. ce pănre al ?
- Ci are dreptate !
- Aceasta-1 şi pi rerea mea. Tocmai de aceea trebuie si-1 sena.
tem din Insula Uitlrii. Peste d oul Juni se tine sesiunea anual!! a
Cr:11slllului 1\stronautlc G reşeala comisă de el va fi supusi dezba·
terii, a poi Jwtătirea va li Inaintati �pre a prc b a re Controlului Cir.stt>l
şi Dreptlţil. Am toate motivele si cred el ve rd ictu l va fi bl l 11 d :
trebuie lnsll ca Mwen Mas sli se afle aic i . Pentru un om care si�te
vla1a cu aceeaşi inte n., it ate ca şi dumneata. nu este bine sll. riminil
prea mult pe insuli, mai cu seam i In slngurltate.
- Dar eu c u m pot...
- C la ra . fetita mea. nu spaae asta ! V-am văzut l m preunl şi
şliu ce intemnafl uRui pentru .altul. SI oo•l con d am m pentru fapt ul
el n·a mal clutat si te revall i., el a fuJlit de dumneata. Jnţe:erre
cit de (ll'eU trebuie ai-i Re ueul om asemlnltor chunltate si vi ni
inaintea filnfei Iubite r.a un lnvJns, vrednic de mltl•••

24
 - Nu mi lflndesc la as ta, Evda. Ml intreb daci aşa eam este
acum, ostenit. frint, m al are nevoie de mine ..• MI-e teaml. Poate el
n-are energia necesari Pfl1tru un elan de rindul acesta nu al ratiunii,
el a l sentimen telor
..• pentru Iubirea aceea creatoare de care cred ei
avem nevoie amindoi ... Aceasta ar insemna pentru el o 11 doua deza·
magire, ar piade orice incredere In sine. Şi n-ar suporta acest bcru,
M-am gindit şi eu c.l, ;n c lipa de faţă, ar fi cel mai bine si-1 Iubesc. .
.

în deşertul Atakama 1
� Ciara, al dreptate. Dar nu uita el, o dată plecat din lumea
noa stril, el nu mal ue nici un sprijin. M-aş fi dus eu la el. dar il am
pe Ren 8oz, care este !!'rav ril.nit şi are atîta nevoie de mine. Veter
a fost chemat sl construiasd un nou satelit. De aceea cred el nu
greşesc spunindu - ti cu toată hotărlrea : du-te l a el şi nu-l Cet'e ni­
lllic, Rlcl măcar o privire duioasă, nici un fel de planury de viitor ,
nic i un pic de dragoste... Du-te numai şi numai ca sl·i dai o mină
de ajutor, sl sldeşt i în sulletul s�u ideea d n-are dreptate şi că
treb uie si se întoarc ă in lumea noastră. Eşti in �tare d fac i acest
lucru, Clara 1 Te duci ?
Cu respiratia întretliată, tînăra fali işi lipi fruntea de umărul
Evde i şi-şi ridică spre u ochii iniăcrimafl, dar plini de o copilireasc ă
incredere :
- Chiar astlz:i 1
Evda Nal o sărută cu dragoste :
- Ai dreptate, trebuie să ne grăbim. Pe Calea Spirală ajungem
împreună pinii In Asia Mici. Ren Roz se afli pe insula Rodos in·
tr-un sanatoriu de chirurgie : eu rămîn la el, iar pe dumneata te
voi trimite la lnir ez Zor, la baza ,.spironavelor de 11jutor tehnic�
medica:" care fac curse in Australia '' Noua "Zeelandil.
Şefu l trenului nr. 1 16/7c le pofti pe amindouă la postul central
de Cll-mandi. Cele do.rit femei urc ari o scară i·n spirali, strlibăturli
culoarul de sus şi ajunseră intr-o cabini mare ; era un ellpsold de
crist a l aflat la şapte metri deasupr a terasamentulul. De acolo, su•
pra ,·egheau drumul doi mecanici, despărtlfi prin clopol u l inalt Jl
piramida l al conducătorului-robot electronic. Ecrane!e paraboloidale
& 1;: televiz:�arelor permiteau să se vadă tot ce se petrecea In dreapta,
in stinga şi In spate!e trenului. Antenele d·ispoz:itivului de avertizare
ca re vi brau pe acoperi' trebuia să semnaleze apari! ia oricărui
obiect străin aflat pe cale, cu 50 de kilometri Inainte, deşi un a�e·
menea caz nu se pute:� produce decit printr-un concurs de i mpreju­
rari cu totul neobi,nuit.
Evda şi Ciara se insta..tad pe o canapea de lingi peretele din
spate al c abinei, cu o jumătate de met1'u mai sus de fotoliile meca.
nicilor. Se llsarl furate de farmecul marelui drum care zbura in
întîmpinarea lor, cu o viteză de 200 de ki lometri pe ori. U ria ş a Cale
Spirală străbătea masive muntoase, gonea deasupra cimplilor pe
nişte terasamente colosale. trecea strim torl şi golfuri m a ritime pe
rampe scunde cu baza in adlncuri!e apelor. De o parte şi de ceata:U
a rampei. suflu l aerului- spintecat de vagoanele late de zece metri
făct-a să s e agite marea Jiniştiti a arhipelaguJul. Dire de vaJuri mari
se impriştiau in evantai. intunecind apele �lbastre. transparente şi
!.iră udtoare.
Cele două femei - se despăr)iră i ntr-o gari. situati nu departe de
lh�:u.ul apusean al Asiei f\\icl. Evda se sul intr-ua el ectrobu s care
3\ea s-o dud pînă ta peri&! c'lll 81ai apropiat, Jar Clara işi 11rml

25
drumul pinl la marginea fostului deşert sirian, unde se afla Delr
ez Zor, aeroportu l de spironave.
Niciodall nu va uita Clara Nandi chinu ltoarele ceasuri petrec ute
la Delr ez Zor, In aşteptarea spironavei. Incerca si-şi Jnchipuie In­
tilnirea ei cu Mwen Mas şi-şi ficea planuri privi toare la cercetlir i : e
ce v a trebui s ă lntreprindi p e Insula Uitării .•.

In stirşll, vhu aştunindu.se la pitloarele ei dmpurlle neslirşite

de termoelemente din deşert urile Nef ud ti Rub el Hali. uriaşele
heliocentrale, care trans formau cildura soarelui in energie electr:cl.
Splronava 11!rllbătu intr-o c lipă litoralul meridional al Peninsulei
Arabe şi acum zbura pe deasupra Ocea n u l u i Indian. Pentru un apa·
rat atit de rapid, cinci mii de ki lometri reprezentau o distanţă nein·
semnată. In curind, petrec ută de urări de grabnic;\ inap oiere. Ciara
Nandi ieşi din spironavă mişcindu- şi cu gre u picioarele amortlte.
Directorul �tatlei dr alerlzaj ii incredinţlt fi icei sale un mic
g iisor ca s-o conducă pe Ciara In Insula Uitlirii. Cele doul fete se
bucurau din �uflet de cursa vert iginoasă a micului vas, care săgeta
uri aşele valuri din largul mării. G l isorul se indrepti spre malul rli·
siritean al Insulei Uită• ii anume spre mare�e llOif Trinkomali, unde
se afla una dintre statiunile
' medicale ale Lumii celei Mari.
Palmieri lnalţl sa: u 1 3ră sosirea Clarei plecind u.;i frunzele lan·
ceol a.te * spre valurile care cli poceau pe nisip. La statiu ne. aproape
toţi aceia care lucrau acolo erau plecaţi pe Insulă intr-o campante
de distrugere a clpuşelor descoperite pe· nişte rozătoare din pldure.
Statiunea poseda g rajduri, deoarece in toate regluni:e asemănA·
toare Insulei Uitării sau la sanatori-i le unde nu puteau . fi folosite
giroplane!e şi helicopla11ele - din cauza zgomotului lor - �au
e:ectrocare!e terestre - din cauza l i psei de drumuri - caii erau
necesari muncii. Ciara se odihn-i, lşi schimbi h ainele şi se duse să
vadă aceste animale frumoase şi rare. Acolo dldu peste o femeie care
con ducea cu multi indeminare maşinile de i mpăr1it furaje şi curăţat
grajdurile. Clan îl dldu o mini de ajutor şi . intră in vo-rbă cu ea.
Pe aeeasti colaboratoare a staţiuni! o intrebi cum putea găsi mal
lesne un on1 de pe in.�ulă. femeia o sfătui să se alăture uneia dintr.!
raravanele de nimicire care stTl biteau toată insula şi o cunoşte.lu
astfel mai bine chiar rlecit localnicii. Ciara socoti tă sfatul acest a
e bun.

Timp de două 'uni. Mwea Mas a dus l a păscut o turmă uriaşi

de gaurobivoli •* in masivul central a l insulei. La inceput. cind nu-şi
venise Inel pe deplin in fire după catastrofa trăitl, zile!e petrecute
in sinul naturii, lungi, lipsite de orice preocupare, li făcuseri o oare­
care plăcere. De n·ar fi fost conştiinţa amară a uri aşef pierderi,
trupul obosit al africanului s-ar fi desfitat pnr şi simplu in liniştea
podlşurilor pustii, bitute de vinturi, bucurindu.se de intunericul şi
tăcerea nopţllor calde. In insula aceasta tropica!l. natura era ge·
neroasă şi minunată. La Inceput, Mwen Mas fusese uimit că un tărîm
atit de mare şi de roditor a putut fi abandona t unor duşmani ai so·
cietăţli, unor uceatrlci, care visa.u o viaţă primitivi şi catml.. sau

• De forma unor lănci (N. It).

•• Rasă"�·de animale obţinută prin tncrucişarea bivolilor cu găurii
(soi de 'auri uriaşi din India, Birmania şi Maiaca).
pur '' simplu IH)or oameni Inferior! ca dezvoltare, Incapabili si de­
pună m unt a încordată şi complexl a stăpînilor m a ş in i i. Pricepu insl
curind c;i om e nire a contem por a nă, care nu mal ducea demu a lupta
animalid pentru hrană şi loc in !:p a t iu , nici n-ar li putut proceda
a l tfel dKit• să-şi plaseze c011 fratB mal slabi In conditiHe unei v ieti
ma i uşoare.. .
Pe Insu l a Uitării existau aproltlmativ o sută de statiuni medi­
c a le , unde medici voluntari ve11ifl din lumea cea Mare puneau la
dispozlj i a 1ocalnicilor i n tre aga pu·te re a f t l i n f e i medicale moderne.
De a se me ne a foa rt e m u l ti tineri veneau sl luc reze in det a şa­
mt!'ntele de nimicire pentru ca Insula si nu devină un focar de b ei i
strlivechi �:tu de an im a i e vitimătoare. Mwen Mas evita intenţio n a t
orice intilnire cu ac e şt i oameni : nu voia s ă se sim tă alungat din
această :urne de f r um u se te şi ştiinţă.
la drept vorbind. inlllne a şi aici destulă frumusete : milenii de
imbunltăţire ;.� con d if ii ! or de viaţă şi a ereditătii i şl lăsaseră pecetea
chiar şi as u11ra celor mai l'echi locuitori din insulli. Cei care veni­
seră mai tirziu se deosebeau pr e a put i n d i n punct de vedere fizic
de oamenii Marelui Cere. N u de ge aba în principalele por�uri a 'e
insulei functionau staţiuni de redare, care supuneau unei cercetări rl·
guroase copiii aduş i de părinţi in sco·p de a-i reda lumii ce le i Mari.
Pe ca!ea aceasta �ra asiguratli o :-ontinul desco ngest ionare a pcpu·
b i lei. Insularii adulţi !•Veau şi e i dreptul si se întoarcă, după înde­
p:inirf'a unor fapte m ii ret e şi n{)-bile şi trece rea anumitor probe psi·
ho logice.
ln p r i m a lună a v ie t i i sale pe insull, i n timp ce c ut re i e ra me­
l:tncolic mun tii. indreptindu·se spre regiunea crescătorl·lor de '-'lte,
fvsese nevoit să-şi procure hrana prin mijloacele cele mai primitive.
dutînd fructe, rădăcini şi frunz e comestibile. Rezervele de ali m e n t e
luate de p� glisor le dăduse chiar în prima va·le muntoasi unor M·
t rin i amărlti, procedînd după regulile din lum ea Cercr.rlni, u n de cea
mai mare fericire a omului era să aducă bucurie celorlalti.
Urmari a poi zi le de flăminzeală, cind fostul d irector a.l staţ iu·
nilor exterioare. care � vusese de gi n d să·i dărui ască omenirii cea
mai măreată rea l i z .-.re a vrem uri lor, se h•a la in t recere cu maimutele
lacl)me care mincau in fata lu i fructe şi aruncau intr-insul cu si m ­
buri.
Acum ins!i Mwen Mas ave a suliciente rezerve de hrană, bucu·
r:nllu-se de drepturi egale cu toti ce i l alti crescători de vite .
... Şi iar s- a apucat să calc u l e z e un lucru de care n-avea nevoie :
timpul. Avea timp berechet, un ocean de timp ; şi totuşi cit de inlin!t
de mic era timp u l hărăzit lui, i ndividual, vieţii lui.. . O c l i pă scurtă
�; s ortitli uitării 1 Abia acum intelese Mwen Mas cit de bine fusese
aleasă această de .. umire cu iz de an t ic hi t a te : Insula Uitării, anoni­
matul de nepătruns al vie ţ ii străvechi, al faptelor şi al sentimentelor
omenfşti, uitate de urmaşi pen tru el !u seserl f li uri te pentru un sin­
gur om fără nid un 'fo los pentru !:ocie bte. pen t ru ci nu flcuseri
.

viata mai uşoa ră şi mai frumoasă . . .

Mwen se sculă de p� p i at ra pe care stătuse şi aruncă in jurul
lui o prh·ire. Soarele :lpunea i n stinga, la marginea podişului : il1
� p atc:e lui se î năl ţ a un m a si v pă d uros, cel mai inalt m un t e din
insulii in formă de boltii, den um i t i n tr-o limbi strlveche : Piduruta­
lag{l�a.
�. 1a vale, scinteia In l!murr un riu cu ape repezi c:e curgeau
printre dnlşurl de bambuşl inal�l. Aoolo se afl au ruinele, nlpldlte
de veş:etatle sllbatk:l, ale capitalei aeelor regl care domniserl cu
opt m•lenll în urml pe insula Kandl. Mal existau In Imprejurimi şi
alte oraşe mari şi mai bine plstrate, dar şi ele pustii. De«:amdatl
insi aceste vestigii ale trecutului nu-l internau pe Mwen Mas ...
Vitele se culcaserl in iarbă, ca nişte moglldeje negre. Noaptea
coborî repede pe plmint. Pe cerul întunecat se aprlnserl mii de
stele. Bezna atit de bine cunoscuti unul ocbl dt astronom... liniile
familiare ale constelaţillor... Din acest colt al Plmlntulul Izbutea si
desluşeasd şi fata lui astru epsilon-Tucana. Dar cit de neputincioşi
erau ochii lui omeneşti, neinarmati cu nimic. Nu va mal vedea nicio­
dati mlirejel� privellşti ale Cosmosului, spiralele galaxlilor glg ante,
enigmaticele planete şi sorii albaştri. Pentru el, toate acestea nu mai
erau decit nişte luminife, infinit de indeplrtate Stele ori opaite
fixate pe o sferl de cristal. cum credeau cei vechi. pentru ocbii lui
era acum tot una !
Africanul slrl in picioare şi incepu sl adune grămadl uscă lurile
pregătite. Mica brichetl din trusa de primi necnitate luati de pe
gllsor devenise tnd un obiect Indispensabil. Poate că, urmind pi'da
unor loc alnici, are sli inceapil şi el să aspire fumul narcotic pentru
a•şl scurta nesflrşltul timp ce se tli.răgăna atft de chinuitor... Şi
atunci bricheta va deven i pentru el un tovarlş nedespărţit...
Limbi voioase de foc îşi începură dansul, imprlşlitnd Intunericul
şi stlnglnd stelele. AIUuri răsuflau calm vitele cele mari.
Privind gînditor vîlvătăile, Mwen Mas îşi spunea el trufaşa-1
autorenunt are nu era deci\ o mult prea mare incredere in sine, re·
zultat al nţeunoaşterii. N u-şi cunoscuse propriul slu suflet, subapre·
ciase mlreţia vietii creatoare de care avusese parte şi nici măcar nu
pricepuse cît de puternică este dragostea lui pentru Clara. Mai bine
să-şi jertfească viata înlr·un singur ceas pentru măreata cauzli a
Lumii celei Mari decit să trăiască aici inel o vla lă .întreagă ...
Un foşnet de paşi uşori il trezi din medltaţiile lui. ln lumina
focului apăru o fată. Mijlocul ii era incins de un şal incruclşat peste
piept, genunchii il erau bătuţi de fusta roşie umezitli de ro-uă, Iar
pe bratele-1 goale străluceau pietrele unor brlţări. Ochii ei negri il
priveau grav şi trist pe sub zulufii risipiti pe frunte şi pe obraji.
Gifila ; pesemne, alergase mai mult in noaptea aceea caldă. Fata ei
frumoasl şi oacheşl era broboniti de sudoare. Mwen Mas se sculă
în în-tîmpinarea ei. Fata se o.pri, apoi pomi cu paşi şovliitori spre
dînsul.
- Cine eşti şi unde te grăbeşti în tGiul noptii ? întrebă afr:c a­
nul. Ai nevoie de ajutor ?
- Ml cheaml Onar. Vin din satul din vale. Nu te apropia de
mine, n·am nevGie de ajutor !
- VId, dimpotrivă, el eşti lstovitl şi s periati. Ce te ameninţi,
ce te frlmîntl ? De ce nu vrei să·mi primeşti 2jutorul ?
Deodată, privirea necuno-scute! se lmblînzl.
- Ştiu cine eşti 1 Un om din Lumea cea Mare, de dincolo, arătă
in acelaşi timp in directia Africii şi a stelelor. Dar eşti neinarmat şi
pari prea increzltor... Pe cind alei ai nevoie de ap!lrare. Nu trebuie
să te las si ·te amesteci In treburile noastre, de multe orl u!'lte, înllo-
rltoare...
- � multe ori sau chiar acum jl
 - Acum ! spuse demitll.fdu�tl tlnlra fatll. Sint ,. urmele
me le ..•

- �atra ce tă cu ce drept ?
fata se imltu)ori toatl şi-Ji llsl ocbli tn jos.
- Ua om. - Şeful tri.ţiei ml ul'llli reşte de m 11Jt. V rea si... si
fiu 1111-.
a
- Dar parci nu dumneat a eşti aceea care alegi, rlsplllla lnd
sau nu la arege�a lui r C11111 pofl si sileşti pe cineva sll te lubeasci.
�-1 înspăimînţi ş:l sl-1 urmăreşti ? Si. vini akl şi am sl-i spun ...
- l11 nici un caz 1 Nu ştri nimic despre l nerozitoare a răutate
care existi la noi ...
Şi Onar vei să fugi, dar Mwen Mas o ap ucă de • i n l p o si l i
să se aşeze p e pialră. alături de el.
- Lasă-mi. se rugă ea.. Alături de mine efti In primejdie. Mai
bine aş muri 1
Totuşi fa t a ii vorbi lui Mwen Mas despre z �r on urile care clrc'u·
Iau desp re o aseeiatie secreti a unor oameni put er n ic i ti rl i ;
aceştia ar fi fost ali a l i cu uri aşele feline sălbatke care ar mal trii
in desişurile de nepăîruns de pe muntii Insulei Uitlrii. Fratii· Tig_r1
se spunea ci ascund o:ceste pisici sălbatice de detaşamentele de ni·
m icire. tare altminteri de mult 1e-ar fi dus in · rezervatii specia le.
dest inate lor.
·1 r .il( i ndu-se mai :�proape de Mwen Mas şi aruDtind In jur pri·
viri speriate, Onar il povesti în şoaptă despre oameni d.lspinti fărfl
veste, despre trupuri sfi�iate găsite în zori de zi pe cirlfl de pă·
d u re, despre loate a cele lucruri pe care aco�o nu. le puteai rosti lărit
sli. fii ameninjal de o nlpramică rAzbunare. Şi in inima africanului
se aprinse deodată u ra, IJe care istoria, cărţi le, filmele � operele mu·
zicale o sădiserl intr-insul impotriva tuturor organizatii lor secreti!
care existaseră in vechime, impotriva a tot ceea c� se asc u nsese odi·
n i oară de s:onşt iint a
şi judecata popor u l u i, aducindu-i durere şi
singe, Nu putea fmpăca cu g ind ul cll pe Pimintul organizat de
se
astăzi mai e x i sta încă o asemenea societate secreti-.
- Dar ce plbesc aici oameni i ? sări el. Oare în şcoUie voastre
nu este invitati isroria , nu ştiîi ce consecinte atr:tg dupl sine ase­
menea focare de \·iolen tă ?
- fnvătăm şi şiim..., răspunse tristă Onar şi deoda ti amuli cu
degetul lipit de bute. In tufişul din preajma l ocului mocnit se a u zi
un foşnet slab. Fata il apucă pe Mwen Mas de mină şi-1 trase s pre
foc. Era insă prea tîrziu. Vreo z ece bărbati inalti se repezirl spre ei
şi-i înconjurară.
- l\1ifa!i focul l por unci cu un glas tunător un individ cu umerii
largi ; Mwen Mas simti mina fetei tre's ărindu-i in paiiRă. Un brat de
v re ast uri zbura in foc, şi flăcările afi tate luminari chipuri posomn·
rite care o priveau triumfător p e Onar. Căpetenia lor, un bărbat de
sta tură uriaşii, facu un p as i nai n te. Mwen Mas se aşezi instinctiv in
lata fetei. Muşchii de atlet ai străinului se umflară pe torsul .rol.
- Am pr.ns-e, spuse el insot ltorilor săi. La o p a rte , striine !
Mwen Mas iti păstrase calmul şi judecata limpede. Incerci să·i
co n vi n gi pe oamenii aceştia ciudat de indirjiti el n·au dreptate.
Simţi însă că vorbele sale nu sint înţelese şi tăcu, continuind s·o
acopue. pe On a f cu trupul său. Cipetenia atacat orilor inc:ercă Y...l
�mrl ngl, ttar Mwen Mas stătea neclintit ca o stîncl. Atunci străiAIII
il pocnli cu r;umn:ut in fată. Africanul se clătină : n kiodatl pinl atunci

29
 nu mal primise o asemenea lovituri calculati şl litri miii, cu scopul
vădit de a răni. de a miuci şi a umili adversarul. O a doua lovituri
i l nimeri in şale, i n regiunea rinichilor. Prin vuietul care-I umplu
urechile şi prin pida roşie ce i se pusese, de durere, peste ochi, auzi
ţipitul jalnic al fetei. O furie anlmallcă ii covirşl deodatl toate sen­
timentele. Se repezi, stingaci, in întîmpinarea duşmanului, vrind sl-1
doboare. Dar acesta, Iscusit In ale bătăii, nu făcu decit să ridi. Alte
două lovituri puternice i n abdomen şi i n fald il trintirit la plmint.
Ona r se arunci in genunchi, acoperi ndu-! cu trupul . Uriaşul o
prinse in brate cu un strigăt de triu m f. Dar africanul işl
regăsi stlpînirea de sine. In timpul cind infăptulse isprăvile lui H er­
cule, avusese parte de i ncăierări mai serioase cu duşmani nestăoiniti
de legile omeneşti. lşl aminti de tot ce lnvăfase pentru lupta i m po­
triva rechini lor şi a caracatiţelor. Vointa şi raţiu nea i nainte de toate 1
Rămase întins la pămlnt doar acele citeva clipe necesare ca să-şi
revinl dupl neaşteptatele lovituri 1 Apoi, d intr-o săritură, il ajunse pe
căpetenia grupului. Acesta ridid nepăsător m ina ca să-I lovească d i n
nou, d a r Mwen Mas i l atinse drept intr-un centru nervos. N a m i l :l se
prăbuşi, url ind ca o fiarit. Ceilalţi se repeziră cu totii la Mwen /\\as.
Dar acesta n u mai era paşnicul savant de pînă atunci, ci u n adevă­
rat luptător. Vrăjmaşii se imprlştiară, gemînd şi urlind, prin tufi­
şuri şi, finîndu-se la oarecare depărtare, începură să fluiere stridwt.
Indată, Îll ajutorul lor, mai sărirl cîţiva insi, care se repeziră la
Mwen Mas. După o luptă dîrză, africa nul, invins, fu legat cobză.
Şeful, care intre timp lşi revenise in fire, se ridică in picioare şi,
apropiindu-se de tinăra fată. puse in tăcere mina pe ea.
- Nu mă atinge 1 se smuci Onar. Dar uriaşul o prinse de mij­
loc şi o strînse brutal în braţe. In m ina dreaptă a fetei străluci un
p u m na l lung şi ingust. Dintr-o lovitură de picior şeful i-1 smulse din
m i n :i. Tovarăşii săi de fărădelegi. sărindu-i slu!!'arnic în ajutor, lel!'ară
rr. îinile lui Onar la spate
- Căutaţi-o, si nu mai aibă alte arme ! le porunci şeful.
Si labele lor murdare de noroi smu lseră de pe ea fust a şi �alul
infiorat şi lunecară brutal peste trupu-i. c are Ge zbăte a i n z a uar.
Roşie de ruşine şi minie, f;Jta izbucni in lacri m i .

( C i l i ! i în numă rul viitor capitol ul :

. CON S I L I U L ASTRO N A U T I C" )

S
- T I�
I N TA-
- 1
T E H .N I CK

o -�- -

· LA M U LŢ I A N 1 : -i S�J 5 8 ., -
. •.
 CALATORIE I N FUNDUL AP ELOR

UNIZON7'AL
3 - \'as etanş cu < are s-a putut atinge cea mal mare adincime (4.050 m) tn
ocean ; b - Tn adincul el lflliesc cele mal variate ulel<1ti ; 9 - A nirrUJie acpa­
tice it�tllnite in mările calde ; /2 - Alt animal act•utic in genul baleru:l ;
14 - Pictor francez : 15 - Zeu marlrr, jumătate peşte, iumiitate om ; 16 - Pro·
nume ; 17 - Conjunctie ; /8 - Di11 R.S.F.S.R. ; /9 - o epaull fără... pro'''' :
21 - Constanta ; 22 - Aspectul monşt ri/ar marlrri, mai auentual ca al celor
tereştri sau aerien/ (pl.) ; 25 - Simbol chimic ; 26 - Sflrşllu/... englezului :
V - .4nimalc .acuatice comes/ibile : 28. - Neîndurătoare ; 30- Singurul mamifer
acvatic ier bivor, cu capul c.a de cii!le intilnit irz apropierea coastclor oceatiu/ui
lndi<111, cărrlia localnicii îi spun vacă de mare ; 31 - Astru... de ma"' ;
32 - Eleme11tul subiectului de fală : 33 - CuuinJ din limbajul marinarilor /rall­
cezi care inseam11ă .,curent primejdios" ; 34 - Meditl neprielnic a11imalelor fk.­
oali<·e ; 35 - Peşle de mare ; 36 - Personaj principal din roma.?ul ,.20.000 Je
lt·ghc sub mări" de Jules Veme, căpitarrul su/Jmarinulul " Naulilus" : 39 - Nu­
mei<• popular al celui mal mare mamifer OC<Ifliic ; 41) - Măsurt1 de timp (pl.).

VERTICA L

1 - Urr fel de melc de mare ; 2 - lnuellşul unor animale acualiu :

J - Vas de formă sferică folosit pentru călătorii in fundul mărilor şi acea·
netor ; 4 - Operatie agricolă ; 5 - Oraş in Belgia ; 6 - Cobolt ; 7 - Cetăţeni ;
� - Peşte care poate atinge 8 metri lungime ; JO - Cefe mat răsptndite ani­
male acuatice : 11 - Celacee americana ; 13 - Vinziilor de in ; /6 - LocuitOI
al U.R.S.S. ; 20 - Ca fauna miirilor şi oceanelor (mase.) ; 21 - Animale
lk.'tJulke cQJ'e au aspectul amor flori plăcut mirositoare ; lriiie.<c la adinciml de
peste 5.000 m .; 23 - Dlminu/iu femini'tl : 24 - In cel Pacific Ungă insulele
l'ilipine s-a constatat adinl'imea de 10.863 m. găslndu-se lolodaJii şi uiefuiloaJ'e ;
2.� Animaj.e Ocl!atire in/Cinite In .,0 averrturiJ In Marea CaralbeJt)r"' ;
29 - Expresl.e comercială : 30 - Sportul popular ; 36 - Nota cititorului ;
:n - E�ţif' ; 38 - Se pescuiesc. dar nu sini peşti.

31 ·
 "SA NE CUNOAŞTEM PATRIA •

Pe această temă Studioul de Diafilme "Ion Creangă •

a realizat diafilmele :
Muntii Fiigăraş
Valea Oltului
Dunărea - fluviu de importantă economică
Sta.Uun.i balneo-climaterice din R.P.R.
Valea Bistriţei
Vale.a Prahovei
Lacurile din R.P.R.
laşul
Lumini in Valea Tazldului
Carpalii Apuseni
Porturile maritime ale R.P.R., etc.

Aceste diafibne le găsiţi la toate librăriile şi maga­

%inele de jucării din ţară .

•1