Dacia Literara si momentul 1848

(subiect literar 49)

Perioada pasoptista

Paşoptismul a fost un moment de mare efervescenţă politică socială şi culturală

- d.p.d.v politic si social marchează

o ieşirea Tărilor Române de sub dominaţia otomană
o miscari cu character antifeudal
o începutul europenizării şi modernizării Tărilor Române
o realizarea unor idealuri naţionale cum a fost Unirea Principatelor de la 1859
sau Revoluţia de 1848
o dobandirea libertatilor poitice si cetatenesti
o societatea românească este din ce în ce mai mult deschisă la ideile reformatoare
din apusul Europei
o romanii capata constiinta nationala si a necesitatii sincronizarii luptei pentru
emancipare
o viata culturala capata o dezvoltare fara precedent

- d.p.d.v cultural se dezvoltă presa, teatrul, învăţământul, ştiinţa, se înfiintează diferite

societăţi culturale
o apar primele ziare româneşti:
▪ T. Rom: Curierul românesc, 1829 – Ion Heliade Rădulescu
▪ Mol: Albina românească, 1829 – Gh. Asachi
▪ Trans: Gazeta de Transilvania, 1838 – Gh. Bariţiu
o apar primele reviste de literatura, Dacia literară, 1840 – Iaşi; România literară,
1855 – Iaşi
o numeroase reviste apărute acum relevă rolul literaturii în formarea societăţii
moderne
o se înfiinţează primul Teatru Naţional, la Iaşi – 1840, sub conducerea lui M.
Kogalniceanu, V.Alecsandri si C. Negruzzi.
o Se publica primele piese în limba română
o Se pun bazele învăţământului în lb română; se înfiinţează primele şcoli, dar şi
primele instituţii de învăţământ superior : Scoala de la Sf Sava infiintata de Gh.
Lazar in 1818, Scoala de la manastirea Trei Ierarhi din Iasi infiintata de Gh.
Asachi in 1829 sau Academia Mihaileana din Iasi, prima institutie de
invatamant superior infiintata in 1835

Literatura
- cunoaşte o dezvoltare fără precedent
- apare practic prima generaţie literară
- scriitori:
o Mihail Kogălniceanu
o Costache Negruzzi
 o Dimitrie Bolintineanu
o Vasile Alecsandri
o Nicolae Bălcescu
o Ion Heliade Rădulescu
o Grigore Alexandrescu
o Andrei Mureşanu

Trăsăturile generatiei literare pasoptiste

1. erau luptatori pentru emanciparea naţională, mari patrioţi, de aceea literatura lor are
un caracter militant pentru împlinirea marilor idealuri naţionale
2. participanţi direct la principalele evenimente istorice ale epocii, Rev de la 1848 şi
Unirea de la 1859
3. profund legaţi de mediul românesc şi de tradiţiile ţării
4. orientăţi în principalele curente ale gândirii europene: clasicism, romantism
5. deschizători de drumuri în literatura, exploratori sau debutanţi în diverse genuri sau
specii

Dacia literară

- revista apare la 1 martie 1840 la Iaşi, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu in
colaborare cu Costache Negruzzi si Vasile Alecsandri
- desi cenzura a suprimat revista dupa numai trei numere, programul enuntat in paginile
ei a corespuns atat de bine aspiatiilor momentului, incat s-a fixat in constiinta publica
si a devenit linie directoare pentru evolutia literaturii romane
- articolul program intitulat “Introducţie” este considerat manifestul romantismului
românesc si a fost compus de M. Kogalniceanu
- conţinutul articolului nu a impus autoritar o serie de principii, ci a enunţat un număr
de idei acceptate prin consens de toţi paşoptiştii, pentru ca ele reprezentau modul de a
gândi al tuturor oamenilor de cultură din epocă
- conţinutul Introducţiei devine un program al literaturii române, un cod de norme:
o işi propune sa continue pe o treaptă mai înaltă întreprinderile lui Eliade şi
Asachi ca iniţiatori ai presei româneşti, evitându-le erorile (provincialismul,
fărămiţarea interesului prin diversitatea de profil)
o îşi propune sa fie o revistă literară pentru românii din toate provinciile vechii
Dacii
o îşi propune să facă “abnegaţie de loc”, adică să fie o foaie românească, un
repertoriu general al literaturii române în care să se regăsească scriitori din
toate provinciile
o işi fixează ca ţel exclusiv literatura, fără a părăsi idealurile politice naţionale
o îşi propune sa promoveze consecvent direcţia naţională şi populară în literatura
din credinţa ca originalitatea este însuşirea cea mai preţioasă a unei literaturi
o condamnă excesul de imitaţie şi traduceri care omoară duhul naţional şi “au
devenit o manie primejdioasă”
 o Kogălniceanu le propune scriitorilor surse de inspiraţie autohtonă:
▪ Istoria naţională
▪ Folclorul
▪ Natura patriei
▪ Realităţile sociale ale epocii (teme introduse de romantism în lit)
o revista va lupta ca românii să aibă o limbă şi o literatură română comună pentru
toţi
o pentru prima oară la noi Kogălniceanu legitimează spiritul critic în literatură,
propunându-şi să critice opera şi nu autorul
o titlul revistei nu este ales la intamplare, ci reflecta, pe de o parte un criteriu in
baza caruia vor fi selectate textile ce vor compune revista, respecti cel literar-
estetic, pe de alta parte anunta si pregateste la nivel cultural si spiritual Unirea
celor trei provincii romanesti la 1859 si 1918

- programul a avut un mare ecou în epocă prin cele patru puncte majore:
1) intemeierea spiritului critic in literatura roman ape principiul esthetic
2) afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si literaturii romane
3) combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre
4) promovarea unei literature originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in
conformitate cu specificul national si cu estetica romantic

Revista a creat o emulatie fara precedent; primii nostril scriitori moderni se afirma
in cadrul curentului national- popular de la Dacia literara; ideile enuntate in
articolul-program si promovate de revista se reflecta in literature de la mijlocul
secolului 19
o istoria: evocarea unor momente din istoria patriei, sau figuri de domnitori şi
eroi, meditaţia romantică pe tema trecutului glorios, antiteza trecut – prezent,
considerarea istoriei glorioase ca un model pt contemporani
de ex: C.Negruzzi, Alexandru Lapusneanu
D. Bolintineanu, Legende istorice
o folclorul: aprecierea teoretică a tezaurului popular, realizarea unor culegeri de
folclor, dar şi valorificarea folclorului în creaţii originale, evocarea miturilor,
a tradiţiilor şi obiceiurilor populare, a eroilor legendary
de ex: I.H.Radulescu, Zburatorul
V.Alecsandri, Poezii populare ale romanilor
o natura: descrieri, evocarea anotimpurilor, însemnări de călătorie, comuniunea
om-natură,
de ex: V.Alecsandri, Pasteluri
Gr. Alexandrescu, Memorial de calatorie
o realităţile sociale ale epocii - evocarea principalelor momente: Revoluţia,
Unirea, chiar şi dezrobirea tiganilor
de ex: A. Muresanu, Un rasunet
V. Alecsandri , Hora Unirii
Meritele Daciei literare sunt unanim recunoscute in presa vremii: “ Nu putem
decat a ne bucura impreuna cu toata natia de dobandirea unei asemenea averi
literare “ ( I.H.Radulescu in Curierul romanesc )
Impactul daciei literare asupra evolutiei literaturii romane nu e deloc neglijabil;
el va fi continuat de revistele Propasirea ( Iasi, 1844), Romania literara ( Iasi,
1855 ), Revista romana ( Bucuresti, 1861 ), culminand cu Convorbiri literare
( Iasi 1867 ), a carei doctrina estetica reia si dezvolta ideile Daciei literare