PLUMB de George Bacovia

,,Plumb,, de George Bacovia_particularități de construcție ale unui text liric simbolist

Dacă vorbim despre George Bacovia, vorbim despre o lume închisă din care evadarea este
imposibilă. Transcendența devine o iluzie, iar sensul vieții este vidul, absența totală.
Prezența sa în literature română poate fi privită ca o veritabilă punte înspre poezia modernă,
neîncorsetată de rigorile tipicului classic.

Simbolismul este un curent literar apărut în Franța secolului al XIX-lea care se opune
retoricii romantic, naturalismului și parnasianismului. Personalități precum Charles
Baudelaire, Arthur Rimbaud și Paul Verlaine reprezintă pioni decisive în conturarea acestui
current, însă, dacă vorbim despre un symbolism deja maturizat, cu o direcție mult mai clară,
Stephane Mallarme este, poate, cel mai important reper.

Simbolismul românesc va fi teoretizat de Alexandru Macedonski în lucrări precum Arta

Versului și Poezia Viitorului. Activitatea revistei Literatorul avea să promoveze și să
sporească prezența poeziei simboliste în spațiul carpato-danubiano-pontic; tot Macedonski
este cel care l-a promovat pe Bacovia, considerându-l un etalon al poeziei simboliste:

Câteva nume relevante pentru simbolismul românesc: Ion Minulescu, Alexandru

macedonski, Ștefan Petică – și cel mai reprezentativ: George Bacovia.

Lirismul bacovian poate fi, mai degrabă, descris, prin intermediul tendințelor pe care le
urmărește: motive precum: solitudinea, izolarea, înstrăinarea sunt commune corpusului
lyric bacovian. Dacă vorbim despre cromatică, poezia lui Bacovia îmbină diversele nuanțe
pentru a amplifica sterile nefaste: predomină galbenul, violetul și albul.

,,Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Acum în urmă m-a obsedat galbenul, culoarea
deznădejdei … În plumb, văd culoarea galbenă. Compușii lui dau un precipitat galben.
Sufletul ars e galben. (…) Cât privește despre mine am fost și rămân un poet al decadenței,,
(interviu în Viața literară)

Relevantă și, totodată, interesantă este și percepția lui George Bacoviaasupra morții: în
viziunea sa, moartea reprezintă sfârșitul existenței, dezagregarea materiei și a ființei. Ea este,
de regulă dorită și văzută ca un remediu, ca singura cale de evadare din ,, boala
existențială,,.

Poezia Plumb de George Bacovia avea să apară în anul 1916, fiind și opera care deschide
volumul cu același nume. Textu poetic se înscrie în curentul simbolist prin mai multe
caracteristici: cultivarea simbolului, repetiția, cromatica și atitudinea eului, corespondența
dintre planul exterior și cel interior.

1/4
 PLUMB de George Bacovia

Titlul – element paratextual – sugerează apăsarea existențială, singurătatea, claustrarea,

izolarea eului: fără cale de ieșire.

Din punct de vedere thematic discursul bacovian surprinde condiția poetului într-o lume
lipsită de aspirații, de idealuri, solitudinea patronează universal lipsit de fond.

Dormeau adânc sicriele de plumb,

Și flori de plumb și funerar veștmânt –

Stam singur în cavou … și era vânt…

Și scârțâiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb

Pe flori de plumb, și-am început să-l strig –

Stam singur lângă mort … și era frig …

Și-I atârnau aripile de plumb.

Din punct de vedere morfologic, se poate observa apetența pentru modul indicativ, timpul
imperfect: efectul stilistic redat de acest timp verbal constă tocmai în permanența senzațiilor
transmise. Verbele la indicativ, timpul perfect compus, respective la conjunctiv, present
completeazăsuita imperfectelor: ,,am început,, ,,să-l strig,, - sugerând disperarea.

Din punct de vedere fonetic, substantivul ,,plumb,, se constituie dintr-o vocală închisă ,,u,,,
izolată de două consoane sonante ,,l,, și ,,m,, , care la rândul lor, sunt îmbrățișate/izolate de
două nesonante bilabiale ocluzive ,,p,, și perechea sa omorganică ,,b,,.

Poezia poate fi divizată în două secvențe poetice: strofa I- unde sunt surprinse elementele
spațiului închis, limitat și strofa II-a: tragicul existential, dispariția afectivității.

Prima secvență poetică surprinde eul claustrat: cavoul reprezintă universal interior, iar
mediul înconjurător este influențat de greutatea apăsătoare a plumbului. Decorul funerar
este construit prin intermediul a mai multe elemente: sicriele de plumb, veștmântul funerar,
florile de plumb, coroanele de plumb. Dacă în lirismul romantic, spațiul avea un rolprotector,
aici putem observa cum elementele de spațialitate nu fac decât să inhibe, să claustreze, să
sufoce. Vântul sugerează moartea: ,,scârțâiau coroanele de plumb,,.

2/4
 PLUMB de George Bacovia

Cea de-a dpua strofă înglobeazădisperarea și tragicul existential: dispariția

afectivității: ,,dormea întors amorul eu de plumb,, este completată de zborul invers – în jos – al
aripilor ,,de plumb,,. Epitetul metaphoric ,,de plumb,,este recurrent în acest text
sugerânddescendența, căderea, sfârșitul. Zborul invers, în jos este în contract cu retorica
romantică, unde aripile sugerează transcendența – ridicarea către cer.

Simbolismul este un current literar apărut în Franța la sfârșitul secolului al XIX-lea ca reacție
împotriva romantismului și parnasianismului, constituind singurul caz de sincronism între
manifestarea europeană și cea românească.

Precursorul simbolismului în Franța este considerat Charles Boudelaire prin volumele ,,Les
Corespondences,, și ,, Les fleurs de mal,,.

La noi în țară ,,simbolismul a fost promovat de Alexandru Macedonski prin intermediul

revistei ,,Liberatorul,,.

Poezia ,,Plumb,, de George Bacovia a apărut în anul 1916 la începutul perioadei interbelice
deschizând volumul cu același titlu.

Textul poetic ,,plumb,, se încadrează în curentul literar ,,Simbolism,, PRIN: Tema (moartea
reprezentată prin câmpul semnatic al morții) și Arta poetică (sugerat de simbolul cavou)
și ,,amorul de plumb,,; prin motive poetice (motivul cromatic și olfactive), muzicalitatea
9PRIN RITM ȘI MĂSURA VERSURILOR ȘI CROMATICA).

Temele prezente în acest text poetic sunt moartea, fiind compus din câmpul semantic al
morții (cavou, funeralii, mort, coronae, sicrie); arta poetică ce sugerează condiția poetului
într-o societate incapabilă de a-l înțelege și ,,amorul de plumb,, ce simbolizează universal
creației acestuia.

Simbolul ,,cavou,, poate însemna fie camera poetului în care acesta sta izolat de celelalte
personae din jurul său fie orașul sau universal de creație a acestuia.

Prima strofă reprezintă planul exterior construit în jurul elementelor care construiesc
câmpul semantic al morții. Atmosfera este redată de asocierea imaginilor
auditive ,,scârțâiau,, cu cele sensitive ,,era vânt,, astfel se realizeazăsinestezia. Vântul este un
cuvânt cu valoare simbolică ce sugerează stihirile, are o directive incertă, adie frigul originar
și ar putea sugera spiritul.

Este singurul element material dynamic, care face ca monotonia să nu mai fie totală,
singurul element ,,viu dar nu pentru a pune viața în mișcare ci pentru a accentua atmosfera
lugubră a morții dând întunericului o tentă sonoră macabre.

A doua strofă reprezintă planul interior ce se conturează prin elemente care sugerează starea
de neliniște, de prăbușire și de spaima eului lyric. ,,Amorul meu de plumb,, , reprezenta
anihilarea oricărei tentative de a reface fragilitatea lumii, imposibilitatea salvării prin iubire

3/4
 PLUMB de George Bacovia

și lipsa de inspirație. ,,Aripile de plumb,, este o construcție oximonorică, a metaforă a

zborului frânt în jos care însemna căderea surdă și grea din care nici ecoul nu se mai înălța.
Eul poetic este reprezentat tocmai prin acest amor de plumb. Reprezenta apăsarea
sufletească, rătăcire, imposibilitatea de a crea pentru eul lyric.

Un element de structură semnificativă este însuși titlul ,,Plumb,, ,acesta este un metal gri cu
greutate mare ce semnifica oboseala copleșitoare a ființei, gravitația perpetuă care se
înconvoaie, până în momentul inevitabil al extincției, tot odată are o sonoritate închisă data
de singura vocală ,,u,, închisă între patru consoane tot cu o sonoritate închisă.

Un alt element de strustură semnificativă sunt relațiile de opoziție și de simetrie prin care se
face corespondența între lumea exterioară și lumea interiaoră a poetului.

,,Dormeau adânc sicirele/dormea întors amorul,,

,,Sicriele de plumb/amor de plumb,,

,,Stam singur în cavou/Stam singur lângă mort,,

,,Era vânt/era frig,,

Poezia ,,Plumb,, de George Bacovia exprimă prin sentimentul solitudinii o viziune tragică
asupra lumii, o viziune a descompunerii universală. Prin atmosferă, muzicalitate, sugestii de
simbol dar și prin stări de angoasă, singurătate și gol sufletesc poezia face trecerea de la
simbolism la modernism prin condiția omului superior ca ființă însingurată într-o lume
artificială.

Textul este un monolog tragic al inadaptabilului, care negăsind posibilitatea de comunicare

cu lumea din afară, se interiorizează, se închide în sine, asemenea unui om aflat singur în
cavou.

4/4