USV, Facultatea de Istorie și Geografie

Student: Pînzariu Iulian Ciprian

USV, FIG, specializarea Istorie, an I
[Document title]

Bătălia de la Cahul
CSSIMR, Prof. coordonator Pintescu Florin
Student: Pînzariu Iulian Ciprian
USV, FIG, istorie, an I
USV, Facultatea de Istorie și Geografie
Student: Pînzariu Iulian Ciprian
USV, FIG, specializarea Istorie, an I
[Document title]

Ioan Vodă-origini

Ioan Vodă Viteazul numit si Ioan Voda cel Cumplit, Ioan Vodă Armean cunoscut şi sub
numele de Ioan al III-lea era strănepot al lui Ştefan cel Mare, fiul lui Ştefăniţă Vodă şi al
armencei Serpega.
Unele cronici vechi îl prezintă ca pe un tiran, dar istoricii moderni îi fac un portret mai
măgulitor, recunoscandu-i marele merit de a se fi împotrivit turcilor şi afirmând că era
foarte îndrăzneţ şi viteaz, fiind de aceea, foarte iubit de soldaţi şi de popor dar, din păcate,
nu şi de boierime şi cler.

Tronul Moldovei

A vrut să preia domnia încă de la răsturnarea lui Alexandru Lăpușneanu de către Despot
Vodă. Neizbutind și nefiind ajutat nici de tătari, polonezi sau germani, se retrage la
Constantinopol. Exilat la Rhodos în urma insistențelor reînscăunatului Alexandru
Lăpușneanu, ajunge negustor de pietre scumpe, obținând avere și trecere la Constantinopol
. Punându-se în legătură cu boierii moldoveni, între care cu Ieremia Golia Cernăuțeanul,
nemulțumit de prea multa plecare către polonezi a lui Bogdan Lăpușneanu, fiul lui
Alexandru Lăpușneanu, jurând credință turcilor, Ioan Vodă câștigă tronul Moldovei.
Bogdan Lăpușneanu e învins și gonit cu tot ajutorul polonez, ba chiar înlăturat și din Polonia.

a.Plan extern
Văzându-și visul împlinit, caută să-și asigure tronul în exterior, punându-se bine și cu turcii și
cu polonezii, pe de o parte, iar pe de alta asmuțindu-i pe unii împotriva altora prin tot felul
de iscodiri, uneltiri și minciuni.

b.Plan intern
Pe plan intern, persecută și chinuie cumplit pe boieri și clerici, de unde și supranumele de
„cel Cumplit”. Una dintre primele măsuri luate de Ioan Vodă a fost alcătuirea unui sfat de
mari dregători care să-l ajute în conducerea ţării. A mutat capitala ţării de la Suceava la Iaşi,
oraş cu o poziţie strategică.

c.Sistem monetar
În 1573, Ioan Vodă a luat decizia de reorganizare a sistemului monetar. A bătut monede în
aramă roşie înscripţionate cu “ţeara Moldovei”. Reforma monetară ducând la îmbunătăţirea
situaţiei economice din ţară.

d.Armata
USV, Facultatea de Istorie și Geografie
Student: Pînzariu Iulian Ciprian
USV, FIG, specializarea Istorie, an I
[Document title]

Ioan Vodă s-a concentrat pe creşterea şi întărirea armatei, făcând din răzeşi o categorie
favorizată.
Sub conducerea lui Ioan Vodă, armata Moldovei ajunge să aibă cea mai mare artilerie de
până atunci: 200 de tunuri, în condiţiile în care în epocă, foarte multe state dispuneau doar
de 30-40 de tunuri.

Războiul împotriva turcilor

În 1574, însă, turcii i-au cerut să dubleze suma plătită drept tribut. Ioan Vodă a convocat
Divanul şi i-a convins pe boieri să se împotrivească cererii sultanului. Situaţia politică era de
aşa natură, încât voievodul n-a putut găsi alţi aliaţi decât cazacii zaporojeni – o populaţie din
zona Nistrului – care i-au trimis în ajutor o ceată de 1.200 de oameni. Cu ei şi cu armata sa
de moldoveni, Ioan Vodă a pornit războiul împotriva turcilor.

După un şir de victorii răsunătoare ale domnitorului moldovean, care l-au înspăimîntat pe
sultanul Selim, acesta a trimis împotriva lui o armată numeroasă, alcătuită din turci cărora li
se adăugaseră tătari şi valahi. Aceştia din urmă doreau să-l înlăture pe Ioan Vodă pentru a-i
da tronul unui pretendent, Petru Şchiopul, frate cu domnitorul valah Alexandru.

Prima trădare

Aflând de venirea turcilor, domnitorul îl trimisese pe pîrcălabul Sucevei, Ieremia, în fruntea

unei avangarzi, să-i împiedice pe turci să treacă Dunărea şi să-l ţină la curent cu evoluţia
situaţiei. Acesta însă, despre care se spune că ar fi fost plătit de duşmani cu 30.000 de
galbeni, l-a trădat pe domnitor: i-a spus că ajunsese prea tîrziu pentru a-i opri pe turci şi că
aceştia ar avea o armată destul de mică. A fost prima trădare.

Pe baza acestor informaţii false şi în lipsa altora mai exacte, Ioan Vodă a pornit împotriva
otomanilor. Oastea moldoveană condusă de Ion Vodă a zdrobit în data de 14 aprilie 1574 o
armată turco-valahă în Bătălia de la Jilişte, la vadul Râmna (Râmnicu Sărat), după care a pus
domn la Târgovişte, în Muntenia, pe un credincios de-al său, Vintilă, şi s-a îndreptat apoi
spre Brăila, unde se refugiase Petru Şchiopul.

Aici se va dă o bătălie în care Ioan Vodă va învinge. Cronicile consemnează : „Pe urmă Ion
Vodă a stăpînit şi cetatea Brăila, unde a tăiat turci de laolaltă (…) fără a lăsa un suflet viu
dintr-înşii, apoi a mai luat de la turci Chilia şi Akkermanul, arzîndu-le”. Ameninţat din sud de
turci, din răsărit de tătari, afurisit de boieri, Ion Vodă se retrage îndreaptându-se spre
Bugeac . Învinge trei corpuri de oaste turcească la Tighina şi Cetatea Albă. „În această vreme
USV, Facultatea de Istorie și Geografie
Student: Pînzariu Iulian Ciprian
USV, FIG, specializarea Istorie, an I
[Document title]

dar Alexandru voievod adunînd oaste multă în Valahia şi venind asupra lui Vintilă Voievod
Moldovanul l-au biruit în război şi l-au omorît”.

Nouă expediție impotriva Moldovei

Are loc o nouă expediţie împotriva Moldovei în vara lui 1574, alcătuită din turci, tătari şi
munteni. În timp ce Ioan Vodă îi învinge şi alungă pe tătari, Golia e trimis să-i ţină pe turci la
Dunăre.

Bătălia de la Cahul
Turcii reuşesc să treacă, iar Golia fuge spre Ioan Vodă aflat cu oştirea lângă iezerul
Cahulului, direcţie în care se îndreaptă şi oastea turcă. Bătălia s-a dat la Obluciţa, “lângă
iezerul Cahulului” la 10 iunie 1574.

Poate ar fi avut, totuşi, şanse să învingă, dacă n-ar fi survenit o a doua şi apoi o a treia
trădare. În ajunul bătăliei, o parte dintre boieri, avîndu-i în frunte pe marii vornici Murgul şi
Bilai, au trecut de partea turcilor, iar a doua zi, când se dădu semnalul atacului, “Boierimea
moldoveană, în frunte cu Ieremia Pîrcălabul, plecă steagurile şi, punînd cuşmele în vîrful
suliţelor şi săbiilor, trecu şi ea de partea duşmanului” .

Călărimea boierilor în frunte cu Golia a trecut şi ea la duşman. Sosirea tătarilor i-a copleşit
pe moldoveni, care s-au retras pe un deal, în satul Roşcani, aflat în apropiere. Aici
moldovenii sprijiniţi de cazacii hatmanului Svercevskii au fost încercuiţi de către turci, valahi
şi tătari.

„S-au încleştat în groaznic război, – scrie Manolaki Drăghici, – şi, în sfîrşit, tot Ion Voievod a
biruit pre turci, omorînd o mulţime, dar fără folos i-a fost, că s-a trădat de către boieri în
mîna turcilor pentru ura ce aveau asupra lui”.

După o lungă şi eroică, dar şi zadarnică rezistenţă, nemaiputând rezista asediului din pricina
lipsei de apa, Ioan a hotărât să se predea, primind asigurări că oştenii săi vor fi cruţaţi. Atât
Ahmed Paşa, comadantul oştii turceşti, cât şi Petru Şchiopul, pretendentul la tronul
Moldovei, au jurat solemn că vor cruţa viaţa tuturor cazacilor şi moldovenilor. Dar, odată
ajuns în cortul căpeteniei turcilor, Ioan Vodă a fost înjunghiat, după care i s-a tăiat capul, iar
trupul lui, legat de două cămile, a fost rupt în bucăţi.
USV, Facultatea de Istorie și Geografie
Student: Pînzariu Iulian Ciprian
USV, FIG, specializarea Istorie, an I
[Document title]

Oastea, care nu apucase să părăsească locul luptei, s-a întors atunci spre turci, iar oştenii lui
Ioan Vodă au reînceput lupta pentru a răzbuna uciderea mişelească a voievodului lor.
Ostaşii care rămăseseră alături de el au fost măcelăriţi.

Concluzii

Aşa se prezintă domnia lui Ion Vodă (1572-1574) în viziunea primilor istorici moldoveni, aşa
este oglindită ea în documentele ce au rezistat vremii.
Fără a pune la îndoială cele scrise de Gr.Ureche, M.Costin, N.Costin, M.Drăghici despre
lăcomia, tirania şi cruzimea lui Ion Vodă, concluzia că la Jilişte, Cahul, Roşcani, domnul
moldovean a dovedit curaj şi destoinicie şi a căzut în bătălie luptând vitejeşte cu duşmanii
de atunci ai Moldovei, este acceptată de toţi istoricii.
B.P. Haşdeu şi N.Iorga l-au numit „cel Cumplit” în chip admirativ, pentru că a fost „straşnic”,
„teribil” cu duşmanii Moldovei.
Istoricul C.Giurescu l-a supranumit fără să greşească pe Ion Vodă – „cel Viteaz”.

După moartea lui Ioan Vodă cel Viteaz, doi fraţi de-ai săi după mamă şi un nepot, au ajuns
pe tronul Moldovei: Ioan „Nicoară” Potcoavă (Creţul), Alexandru Sarpega şi Petru Cazacul,
care era fiul lui Alexandru, iar un alt frate şi un alt nepot, au fost doar pretendenţi la domnia
ţării: Constantin (frate) şi Lazăr (nepot).
USV, Facultatea de Istorie și Geografie
Student: Pînzariu Iulian Ciprian
USV, FIG, specializarea Istorie, an I
[Document title]

Bibliografie

George Marcu – “Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor”, Editura Meronia, București
2011

https://www.wikipedia.org

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Bătălia_de_la_Cahul_(10_iunie_1574)

http://moldovenii.md

www.cersipamantromanesc.wordpress.com

www.noi.md