Pop Ionut-Daniel Management

Amortizarea activelor imobilizate

In bilantul contabil al interprindrii,activele imobilizate,ca rezultanta a procesului de investire
sunt reflectate la valoarea contabila neta determinate ca o diferenta,in functie de urmatoarele
elemente:

        Suma bruta a activelor imobilizate,stabilita in functie de costul investitiilor;

        Suma amortismentelor datorita deprecierii in timp a activelor imobilizate.

Amortismentele apar, asadar, ca o micsorare a valorii bunurilor

destinate sa serveasca activitatea interprinderii o perioada in timp mai indelungata (mai mare
de un an) si care se consuma treptat.

Particularitatea rotatiei activelor imobilizate consta in aceea ca ele participa la mai

multe cicluri de productie, pe perioada mai multor ani si, in mod treptat, isi transfera o parte
din valoarea lor asupra noilor utilitati create cu acestea, ca urmare a uzurii lor.

Temeiul economic sau baza amortizarii activelor imobilizate o constituie asadar uzura
acestora.

Uzura este un proces complex, concretizat in scaderea treptata a utilitati activelor

imobilizate, fie ca urmare a utilizarii sau neutilizarii, fie ca urmare a aparitiei de active
imobilizate mai ieftine,sau cu parametrii tehnico-functionali superiori.In legatura cu procesul
uzurii activelor imobilizate,

trebuie facute doua clarificari :

1.     Fiind un proces de depreciere a activelor imobilizate

datorat utilizarii sau timpului,ori aparitiei de noi active imobilizate mai convenabile din punct
de vedere economic,uzura nu afecteaza intreaga masa a activelor imobilizate,ci numai pe cele
supuse deprecierii.

Astfel, din categoria imobilizarilor necorporale, nu se supune procesului de uzura si,

implicit, de amortizare, fondul comercial (de comert) al interprinderii, deoarece nu se
concretizeaza in elemente de patrimoniu,ci in elemente nemateriale, dar care concura la
mentinerea sau dezvoltarea potentialului interprinderii : clientela, vadul comercial, debuseele,
reputatia conducerii.Din categoria imobilizarilor corporale, nu se uzeaza In bilantul contabil al
interprindrii,activele imobilizate,ca rezultanta a procesului de investire sunt reflectate la
valoarea contabila neta determinate ca o diferenta,in functie de urmatoarele elemente:

        Suma bruta a activelor imobilizate,stabilita in functie de costul investitiilor;

        Suma amortismentelor datorita deprecierii in timp a activelor imobilizate.

Amortismentele apar, asadar, ca o micsorare a valorii bunurilor

Pop Ionut-Daniel Management

destinate sa serveasca activitatea interprinderii o perioada in timp mai indelungata (mai mare
de un an) si care se consuma treptat.

Particularitatea rotatiei activelor imobilizate consta in aceea ca ele participa la mai

multe cicluri de productie, pe perioada mai multor ani si, in mod treptat, isi transfera o parte
din valoarea lor asupra noilor utilitati create cu acestea, ca urmare a uzurii lor.

Temeiul economic sau baza amortizarii activelor imobilizate o constituie asadar uzura
acestora.

Uzura este un proces complex, concretizat in scaderea treptata a utilitati activelor

imobilizate, fie ca urmare a utilizarii sau neutilizarii, fie ca urmare a aparitiei de active
imobilizate mai ieftine,sau cu parametrii tehnico-functionali superiori.In legatura cu procesul
uzurii activelor imobilizate,

trebuie facute doua clarificari :

1.     Fiind un proces de depreciere a activelor imobilizate

datorat utilizarii sau timpului,ori aparitiei de noi active imobilizate mai convenabile din punct
de vedere economic,uzura nu afecteaza intreaga masa a activelor imobilizate,ci numai pe cele
supuse deprecierii.

Astfel, din categoria imobilizarilor necorporale, nu se supune procesului de uzura si,

implicit, de amortizare, fondul comercial (de comert) al interprinderii, deoarece nu se
concretizeaza in elemente de patrimoniu,ci in elemente nemateriale, dar care concura la
mentinerea sau dezvoltarea potentialului interprinderii : clientela, vadul comercial, debuseele,
reputatia conducerii.Din categoria imobilizarilor corporale, nu se uzeaza

Notiunea de amortizare poate fi folosita cu mai multe intelesuri.Astfel, in sens larg, ea este o
’’ reducere inversabila, repartizata pe o perioada determinata a sumei anumitor posturi de
bilant’’.Astfel, prin aceasta ezprimare este inteleasa amortizarea unui imprumut, respectiv
stingerea treptata a imprumutului pe calea rambursarii sumei imprumutate pe perioada de
timp convenita in contractul de credit sau amortizarea activelor imobilizate, respectiv
recuperarea treptata a valorii acestora prin introducerea in costurile produselor sau serviciilor
si in incasarea pretului sau tarifului acestora.

In abordarea juridico-contabila,amortizarea este procesul de depreciere a activelor

imobilizate.Este vorba deci de amortizarea –depreciere.In aceasta conceptie, amortizarea este
un proces de corectie a valorii activelor imobilizate ca urmare a deprecierii suferite in cursul
timpului.Deci, amortizarea este procesul prin care se comensureaza ritmul si amploarea uzurii
fizice si morale a imobilizarilor necorporale si corporale in scopul stabilirii valorii reale a
acestora, scopul principal fiind asigurarea sinceritatii datelor din bilant fata de creditori si
terti.In aceasta abordare, amortizarea are un caracter pasiv, ea constatand pierderea de valoare
suferita de active, ca urmare a trecerii timpului.Dar, in acelasi timp amortizarea are si un
caracter obligatoriu, pentru a reflecta creditorilor si tertilor interprinderi gradul de uzura al
activelor imobilizate.Aceasta are o tenta relativa, pentru ca, daca in functie de gradul de uzura
Pop Ionut-Daniel Management

si valoare de inlocuire se poate stabili valoare de piata a celor mai multor active imobilizate,
exista o serie de imobile a caror valoare creste cu timpul.Este vorba de anumite monumente
arhitectonice cu folosire comerciala(ex. Cladirile unor hoteluri realizate in anumite stiluri
arhitectonice caracteristice perioadelor anterioare).

In abordarea economica , amortizarea este procesul de repartizare a consumului de

capital pe o perioada data.Este vorba, deci, de amortizarea-repartitie.In aceasta conceptie,
amortizarea este considerata ca un procedeu care permite repartizarea costului unei investiti
pe durata estimate de exploatare a ei.Se pune, deci, accent pe cheltuielile de exploatare care
trebuie sa fie grevate, in fiecare exercitiu, cu o cota parte din valoarea activelor imobilizate
utilizate in procesul economic.Insa, trebuie remarcat faptul ca sarcina corespunzatoare
amortizarii care influenteaza cheltuielile de exploatare este de o natura diferita fata de alte
elemente ale acestora, aceasta neinsemnand, practic, o plata cum este cazul materiilor prime,
consumurilor energetice, cheltuielilor cu salari care intra in componenta costurilor de
fabricatie.

In abordarea financiara, amortizarea este o tehnica de reinnoire a imobilizarilor.Este

vorba ,deci, de amortizare-reinnoire.Amortizarea are ca obiectiv crearea surselor de care are
nevoie interprinderea pentru a-si mentine capacitatea de productie, respectiv pentru a asigura
reinnoirea identica a activelor imobilizate.Insa, aceasta aptitudine a amortizarii este dovedita
doar daca intreprinderea desfasoara o activitate rentabila, pentru ca amortizarea, ca atare, nu
este creatoare de resurse.Mai mult, amortizarea permite reproductia simpla (identica) a
activelor imobilizate numai daca preturile raman stabile o perioada de timp indelungata, lucru
greu de realizat intr-o economie de piata sensibila la toate influentele externe: criza
energetica, modificari ale puterilor de cumparare ale monedelor, tendinta de crestere a
salariilor.

Caracterul stiintific al amortizarii. Rolul pe care-l are amortizarea in procesul reproductiei

poate fi indeplinit numai respectand unele conditii, prin care: evaluarea corecta, realista a
mijloacelor de munca, normele de amortizare sa tina seama atat de uzura fizica, cat si de cea
morala, volumul fondului de amortizare sa permita recuperarea tuturor cheltuielilor pentru
inlocuirea activelor imobilizate.

Evaluarea realista a activelor imobilizate constituie o conditie esentiala pentru

stabilirea corecta a amortizarii.Supraevaluarea sau subevaluarea acestora conduce la
constituirea nejustificata a unui fond de amortizare mai mare sau mai mic fata de nevoile de
inlocuire a mijloacelor de munca, ceea ce se rasfrange asupra cheltuielilor si a profitului,
denaturand marimea lor rela.

Elementele sistemului de amortizare.

’’Amploarea si ritmul uzurii fizice si morale, precum si parametri fundamentali ai politicii

financiare promovate, se oglindesc in nivelul si modul de asociere a unor elemente esentiale,
care in ansamblul lor formeaza sistemul de amortizare’’
Pop Ionut-Daniel Management

Elementele definitorii ale oricarui sistem de amortizare in functie de care se previzioneaza si

calculeaza efectiv amortismentul sunt : valorile de amortizat, duratele de serviciu(de
functionare) si normele de amortizare.Existenta mai multor sisteme de amortizare este
determinata de reglementarile diferite ale modului de determinare a acestor elemente , gratie
politicii financiare promovate de autoritatile publice si private specifice diferitelor grupe de
state si etape de dezvoltare economico-sociale.

a) Valorile de amortizat reprezinta baza sistemului de amortizare, pentru ca in functie de

modul lor de estimare se produc implicatii atat in ceea ce priveste nivelul costurilor de
productie sau comercializare, cat si in ceea ce priveste asigurarea echilibrului dintre
reproductia activelor imobilizate in forma valorica, pe de o parte, si reproductia lor
fizica(materiala), pe de alta parte.In functie de reglementarea diferita, valoarea de amortizat
poate fi :

        Valoarea de intrare(contabila) a activului imobilizat ;

        Valoarea de intrare diminuata cu valoarea rezisuala estimata ;

        Valoarea de intrare majorata cu valoarea reparatiilor capitale, in situatia in care

amortizarea este sursa de finantare si a acestora ;

Valoarea contabila neta(ramasa neamortizata) ;

In etapa actuala, in Romania, in functie de metoda de amortizare

folosita, valoarea de amortizat este data de valoarea de intrare sau

valoarea contabila neta a mijlocului fix.

Valoarea de intrare a mijlocului fix poate fi :

-costul de achizitie(valoarea de achizitie) pentru bunurile procurate cu titlu oneros.Costul de

achizitie este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-
aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare, de utilitate sau
intrarea in gestiune a bunului respectiv.In cazul mijloacelor fixe, costul initial include si
costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a
amplasamentului la sfarsitul duratei de viata a acestuia.Aceste costuri se relecta prin
constituirea unui provizion corespunzator.

-costul de productie pentru mijloacele fixe produse sau construite de intreprindere ;

-valoarea de utilitate stabilita in functie de pretul pietei, starea si amplasarea bunurilor

obtinute cu titlu gratuit ;

-valoarea de aport convenita de parti, determinata prin expertiza, adica stabilita in functie de
pretul pietei, utilitate, stare si amplasare, pentru mijloacele fixe intrate cu ocazia asocierii sau
fuziunii, conform statului si contractului de societate.
Pop Ionut-Daniel Management

De regula, mijloacele fixe trebuie sa figureze la aceasta valoare pe toata durata existentei lor
in interprindere.Insa, activitatea economica este supusa unei permanente evolutii, atat datorita
actiunii progresului tehnic, modificarii modului de organizare a proceselor de munca, cat si
procesului inflationist.In consecinta, se modifica si valoarea de iblocuire a mijloacelor fixe,
fapt care determina si reevaluarea lor periodica.Valoarea de inlocuire a mijlocului fix este
data de suma cheltuielilor necesare pentru inlocuirea unui mijloc fix uzat sau unul nou,
identic.

Prin reevaluarea mijloacelor fixe se intelege operatiunea de stabilire a valorii actuale a

fiecarui mijloc fix existent in patrimoniul interprinderii.Valoarea actuala se determina in
functie de pretul pietei pentru mijloacele fixe similare noi si gradul de uzura al mijlocului fix
la data reevaluarii.

Valoarea contabila neta este partea din valoarea de intrare a mijlocului inca neomortizata la
un moment dat.Ea se foloseste in urmatoarele situatii :

-in calcularea amortismentului prin unele metode accelerate de amortizare ;

-in stabilirea sumei de recuperat pe seama cheltuielilor de exploatare, suma nedeductibila in

calculul profitului impozabil, pentru mijlocele fixe casate inainte de scadenta ;

-la intocmirea bilantului contabil ; in activ, activele imobilizate se inscriu numai la valoarea
neamortizata ;

-in calcularea indicatorilor de eficienta ai utilizarii mijloacelor fixe, aceasta exprimandu-se

atat in functie de valoarea de intrare, cat si in functie de valoarea contabila neta.

In legatura cu valorile de amortizat, in practica financiara se utilizeaza si urmatoarele notiuni :

valoare reziduala si valoare medie anuala.

Valoarea reziduala este data de suma ce se recupereaza din lichiditatea mijlocului fix
prin valorificarea materialelor si pieselor de schimb rezultate din dezmembrare,
demolare.Daca la expirarea duratei de serviciu, mijlocul fix este valorificat ca atare, atunci
valoarea reziduala este data de pretul de vanzare a acestuia.In tarile in carede ea se tine seama
in stabilirea valorii de amortizat, valoarea reziduala este stabilita in cota procentuala din
valoarea de intrare a mijlocului fix, cota stabilita in functie de observatiile statistice pe
intervale de timp suficient de sugestive prin raportarea sumei nete din valorificarea la valoarea
de intrare a mijlocului fix.

Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe este utilizata in activitatea de previzionare

a amortismentului, atunci cand se aplica sistemul liniar sau proportional de amortizare.Ea
desemneaza volumul mediu anual al mijloacelor fixe programate a fi in functiune, evaluate la
valorile de intrare corespunzatoare.Recurgerea la calculul valorii medii anuale a mijloacelor
fixe, este impusa de urmatoarele imprejurari :

-normele de amortizare sunt marimi medii anuale ;

Pop Ionut-Daniel Management

-masa mijloacelor fixe supuse amortizarii este o marime variabila in cursul

exercitiului, ca urmare a multiplelor intrari si iesiri de mijloace fixe in si din starea de
amortizabilitate.Prin iesirea din stare de amortizabilitate, potrivit legislatiei actuale, se
intelege de regula, expirarea duratei de functionare a mijlocului fix si, doar prin exceptie,
casarea unor mijloace fixe inaintea expirarii duratelor normale de functionare.

Valoarea medie anuala(Vma) se determina astfel :

Vma= Vo+Vmi+Vme; unde:

Vo=valoarea de intrare a mijloacelor fixe existente la inceputul anului;

Vmi=valoarea medie a intrarilor de mijloace fixe in functiune in cursul anului ;

Vme=valoarea medie a iesirilor de mijloace fixe din functiune in cursul anului/

Regimuri de amortizare utilizate in Romania

Amortizarea activelor imobilizate se realizeaza in mod diferit, dupa cum este vorba de
imobilizari necorporale sau imobilizari corporale.

Imobilizarile necorporale se amortizeaza astfel :

-cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizeaza intr0o

perioada de cel mult 5 ani ;

-brevetele,licentele, know-how-ul, marcile de fabrica si de comert subscrise ca aport

sau achizitionate se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre detinator.

-programele informatice create sau achizitionate se amotizeaza in functie de durata

probabila de utilizare care inse, nu poate depasi 5 ani.

Imobilizarile corporale se amortizeza astfel :

- terenurile, lacurile, baltile si iazurile nu se supun amortizarii,ci numai

investitiile (amenajarile) efectuate pe acestea.

-mijloacele fixe, prin utilizarea unuia din urmatorele regimuri : amortizare liniara ,
amortizarea degresiva sau amortizarea accelerate.

a)Amortizarea liniara se aplica cu preponderenta in toate ramurile economice, in

functie de duratele si normele de amortizare analitica reglementate;

b)Amortizarea degresiva este o varianta a sistemului accelerat cu norma constanta si

valoare de amortizat decrescatoare.Aplicarea metodei presupune parcurgerea urmatoarelor
etape:
Pop Ionut-Daniel Management

-se determina norma de amortizare liniara in functie de durata normala a mijlocului

fix:

-se determina norma de amortizare majorata prin multiplicarea normei liniare cu coeficientul
prevazut de lege :

Nam=Na*C

Pentru multiplicare sunt prevazuti urmatorii coeficienti :

I.                   1,5 pentru mijloacele fixe cu durata 2-5 ani ;

II.                2 pentru mijloacele fixe cu durata 5-10 ani ;

III 2,5 pentru mijloacele fixe cu durata >10 ani ;

Pentru exemplificare, consideram ca o interprindere a achizitionat in decembrie 1995 un

mijloc fix cu valoare de intrare de 10000 mii lei, si care conform catalogului duratelor de
functionare are o durata de 8 ani.

Na=1/8*100=12,5%

Nam=12,5*2=25%

Amortizarea anuala va evolua astfel :

Anii Valoare de Amortizare Amortizare Valoare de

amortizat anuala cumulata recuperat

1. 10000 2500 2500 7500

2. 7500 1875 4375 5625

3. 5625 1406 5781 4219

4. 4219 1055 6836 3164

5. 3164 791 7627 2373

6. 3164 791 8418 1582

7. 3164 791 9209 791

8. 3164 791 10000 0

Dupa anul al IV-lea :

Pop Ionut-Daniel Management

-prin metoda degresiva :

As=3164*25%=791 mii lei

-valoarea de recuperat proportionala pe numarul anilor ramasi95-8)

3164/4=791 mii lei

Intrucat cele doua sume sunt egale, rezulta ca dupa cel de-al IV-lea an se explica
amortizarea liniara pentru ca sa se recupereze intrega valoare a mijlocului fix.

Amortizarea degresiva in Romania se aplica deiferentiat in functie de data intrarii

mijlocului fix in patrimoniul intreprinderii.Pentru mijloacele fixe existente in interprinderi
inaintea aplicarii legii amortizarii(1 ianuarie 1994) calculul amortismentului se face conform
principiului enuntat anterior si ilustrat prin exemplu/Pentru mijloace fixe intrate dupa aceasta
data, amortizarea degresiva reflecta si uzura morala prin norma aplicata astfel ca durata de
recuperare a valorii de amortizat este mai mica decat durata normala stabilita de legiuitor.

c)Amortizarea accelerata- consta in includerea, in primul an de functionare, in

cheltuielile de exploatare a unei amortizari anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului
fix.In anii urmatori amortismentele anuale se calculeaza dupa regimul liniar, prin raportarea
valorii ramase de amortizat la numarul de ani de utilizare ramasi.Utilizarea regimului de
amortizare accelerata se aproba de Ministerul de Finante la propunerea adunarii generale a
actionarilor pentru societatile comerciale sau a consiliului de administratie pentru regiile
autonome pe baza unei documentetii de fundamentare.Documentatia cuprinde date cu privire
la indicatorii economico-financiari, indicatorii de eficienta economica si eficienta financiara
pe baza carora se acorda un numar de puncte.Indicatorii de eficienta economica( rata
capitalului propriu fata de activele fixe, rata capitalului permanent fata de activele fixe,
ponderea activelor fixe in totalul activului economic, eficienta utilizarii activelor fixe) si
indicatorii de eficienta financiara( rata rentabilitatii financiare, rate rentabilitatii veniturilor,
rata rentabilitatii capitalului consumat,) sunt calculativarianta : fara amortizare accelerata si cu
amortizare accelerata, punctajul acordandu-se in functie de gradul de reducere a ponderii
indicatorilor cu amortizare accelerata fata de indicatorii fara amortizare accelerata.

Exemplul de calcula a amortizarii accelerate :o intreprindere achizitioneaza un mijloc

fix cu o valoare de 8000 mii lei care are o durata normala de functionare de 5 ani.Evolutia
normei de amortizare si amortismentelor anuale se prezinta astfel :

Anii Valoarea de Norma de Amortizarea Amortizarea Valoarea

amortizat amortizare  anuala cumulata contabila
% neta

1. 8000 50 4000 4000 4000

2. 8000 12,5 1000 5000 3000

Pop Ionut-Daniel Management

3. 8000 12,5 1000 6000 2000

4. 8000 12,5 1000 7000 1000

5. 8000 12,5 1000 8000 0

Programarea si calculul efectiv al amortismentului

Necesitatea programarii amortismentului este determinata de actiunea urmatorilor

factori :

-fiind o importanta sursa de finantare a investitiilor, nu este posibila programarea

investitiilor fara a se cunoaste suma resurselor disponibile pentru finantarea lor ;

-fiind si o componenta a cheltuielilor de exploatare, nu este posibila elaborarea

programuli costurilor fara aprecierea prealabila a tuturor elementelor sale si, deci, si a
nivelului amortismentului ;

-cerinta stabilirii unor marimi de control, de comanda in functie de care sa se verifice

pe parcurs functionarea mecanismului financiar al interprinderii intre care pot fi enumerate si
’’ amortismentul orar’’. ’’ amortismentul la 1000 lei cifra de afaceri’’, ’’amortismentul la
1000 lei valoare adaugata’’.

In procesul programarii amortismentului, pot fi utilizate doua metode :

        metoda analitica

        metoda sintetica(globala)

a)Metoda analitica de programare se bazeaza pe utilizarea normelor

analitice de amortizare si presupun intr-o prima faza operatiuni prealabile de ordonare a

mijloacelor fixe.Mijloacele fixe impartite pe cele sase grupe prevazute de clasificatia la nivel
national sunt ordonate in cadrul fiecarei grupe pe categorii omogene in functie de durata lor
normala de utilizare.Se obtine, astfel, un sir de categorii de mijloace fixe, ordonate mai intai
grupa celei careia ii apartin(y) si apoi, in cadrul fiecarei grupe, dupa durata normala de
functionare(i).

b)Metoda sintetica(globala) se aplica doar la agentii economici la care structura

fizica, pe grupe, a mijloacelor fixe nu sufera schimbari semnificative de la un an la altul.Este
o metoda operativa de calcul ce ia in calcul cota medie de amortizare din anul precedent si
valoarea medie anuala a mijloacelor fixe din anul de plan

In conditiile extinderii utilizarii tehnici electronice de calcul, metoda sintetica este tot
mai putin folosita, intrepriderile calculand pe baza metodei analitice cota medie de amortizare
mai mult pentru necesitati de analiza.
Pop Ionut-Daniel Management

Calculul amortismentului efectiv

In cursul anului, amortismentul efectiv se determina lunar in functie de cota medie de

amortizare din program si soldul mijloacelor fixe la sfarsitul lunii precedente.Suma
determinata se introduce in cheltuielile de exploatare a lunii respective.

Amortizarea se calculeaza de la data punerii in functiune a acestora si pana la

recuperarea integrata a valorii de intrare.Includerea amortizarii in cheltuielile de exploatare se
face in corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza, care definesc activitatea de
amortizare a agentului economic si care sunt nominalizate de legiuitor pe ramuri si feluri de
activitati.

Gradul de utilizare a mijloacelor fixe se calculeaza astfel :

Gu1=Em1/Emo*k*Ipr, in care

Em1= indicatorul de eficienta a mijloacelor fixe de baza in anul de referinta;

Em0= indicatorul de eficienta a mijloacelor fixe de baza in anul de baza;

K= coefficient de corectie calculate in functie de evolutia preturilor produselor activitatii de

baza;

Ipr= coeficientul mediu de prêt rezultat in urma reevaluarii mijloacelor fixe.

La randul sau, indicatorul de eficienta a mijloacelor fixe se determina astfel

Em= Ve/Vma, in care

Ve= veniturile din exploatare;

Vma= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe.

Coeficientul de corelatie de determina dupa formula:

K=1/Ip, in care

Ip= coeficientul mediu anual de pret in subramura sau domeniul de activitate specific
intreprinderii.

De asemenea, coeficientul mediu de pret rezultat in urma reevaluarii mijloacelor fixe

se determina astfel :

Ipr= Vma1/Vma0

Diferenta de amortizare rezultata ca urmare a neutilizarii mijloacelor fixe se scoate din

cheltuielile de exploatare si se evidentiaza in contul in afara bilantului ’’ Amortizarea aferenta
gradului de neutilizare a mijloacelor fixe’’.
Pop Ionut-Daniel Management