Academia de Studii Economice din Moldova

Facultatea’’Finanțe’’

Raport:
“Analiza companiei-CRICOVA’’

Elaborat:Balan Cristina
FB-139

Controlat:Sandulachi
Veronica
 Chisinau,2014

Cuprins:

1.Cricova-de la trecut la prezent

2.Conținutul culturii organizaționale

3.Mediul intern și extern al companiei

4.Concluzii
 1.Cricova-de la trecut la prezent
Din antichitate, teritoriul actual al Republicii Moldova se slăvea cu tradițiile de vinificație.
În secolul V î.e.n. istoricul antic elen Herodot afirma că colonizatorii care locuiau în regiunea
dată cultivau viță de vie și cu succes comercializau vinurile locale.
Altminteri , pînă în secolul XX vinificația pe pămînturile Moldovei se dezvoltă inconsecvent.
De la începutul secolului XIX și pînă la mijlocul secolului XX istoria vinificației locale se
caracteriza atît prin acapararea pămînturilor roditoare, în perioada domniei țarului, cît și prin
epidemia de filoxeră de la începutul secolului trecut. Doar de la începutul anilor 50 ai secolului
XX putem să vorbim despre o abordare sistematică față de dezvoltarea acestei ramuri. Atunci și
au fost puse bazele vinificației moderne a Moldovei, prin care este renumită compania Cricova.
În anul 1952, cu scopul de a soluționa probleme stridente cu privire la lipsa încăperilor
speciale de păstrare și maturare a vinului, două personalități remarcabile a vinificației
moldovenești, Petru Ungureanu și Nicolae Sobolev, au propus utilizarea în calitate de depozite
de vin stolnele din care se extrăgea piatra de construcție. Curînd s-a stabilit că vinurile produse la
combinatul Cricova sunt mai bune conform indicelui calității și rezistenței la factorii stabilității,
ceea ce a servit drept argument important de a continua lucrul, care părea a fi la acel moment un
experiment.
Deja în anul 1954 la combinatul Cricova a fost fondată colecția de vinuri, semnificația căreia
pe parcursul anilor a trecut dincolo de granițele întreprinderii, astfel încît astăzi o cunoaștem sub
denumirea de Vinotecă Națională. Anul 1955 a fost unul epocal pentru întreaga istorie a
vinificației moldovenești, atunci cînd în galeriile subterane de la Cricova a avut loc îmbutelierea
primelor vinuri de marcă – pînă la acel moment în Moldova au fost produse exclusiv vinuri
ordinare. Paralel cu dezvoltarea combinatului evoluau și metodele de gestionare, statul încerca să
găsească cele mai eficiente metode de administrare a ramurii de vinificație în ansamblu. În anul
1968, ca urmare a deciziei cu privire la necesitatea specializării gospodăriilor de vinificație și
majorarea volumului de producție a vinurilor de marcă, pe teritoriul depozitelor de vin de la
Cricova, care aparținuse pînă la acel moment Combinatului de Vinuri și Șampanie, a fost creat
un sovhoz-fabrică. În anul 1977, pe teritoriul sovhoz-fabricii a fost construită hala de vinificație
primară, care și pînă în prezent constituie unitatea principală de producere a companiei, iar în
anul 1980 a fost, în sfîrșit, realizată ideea cu o vechime de treizeci de ani – în galeriile de la
Cricova a început să funcționeze fabrica de șampanie.
Deja în anii 90 a fost dată în exploatare noua hală de vinuri spumante, în care specialiștii
combinatului au ajustat producerea de șampanie la rezervoare, a început să funcționeze la
capacitate deplină hala de îmbuteliere a vinurilor line, a fost finisată construcția încăperii
speciale pentru păstrarea ambalajelor de sticlă. Nu înceta elaborarea noilor formule: anume la
începutul anilor 90, la combinat au fost puse bazele producerii unor astfel de feluri de șampanie
ca Basarabia, Moldova, Alb Spumant Natural. A fost realizată o muncă enormă privind
perfecționarea lucrului pe principalele piețe și diversificarea regiunilor de comercializare a
producției. Astfel, la mijlocul anilor 90, deja 20% din toată producția produsă la combinat era
exportată. Pe lîngă piețele tradiționale de desfacere – Rusia, Ucraina și alte state din fosta Uniune
Sovietică, vinurile spumante și line ale combinatului Cricova erau exportate în Orientul
Îndepărtat, inclusiv în Anglia, Germania, S.U.A., Japonia – în total aproximativ de 30 de țări.
Noua epocă din istoria patriei natale necesita și noi abordări de stabilire a statutului
întreprinderii.
În anul 1999 combinatul Cricova a fost transformat din întreprindere de stat în societate pe
acțiuni, fiind în proprietatea statului. Unicitatea și semnificația companiei pentru stat și poporul
Moldovei și-au găsit reflecția adecvată în anul 2002, cînd compania, prima dintre întreprinderile
țării, a fost decorată cu premiul mare Ordinul Republicii. Anul următor, în 2003, combinatul
Cricova a fost numit oficial ”obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova”, -
statutul, de rînd cu ordinul de stat, rămîne în continuare exemplul recunoașterii fără precedent a
eforturilor unei singure companii din istoria economiei naționale. Însă, compania Cricova nu se
mîndrește doar cu indici statistici, istorie glorioasă, vinuri de elită și galerii subterane unice.
“Cricova’’activează pe piaţă vinicolă de ceva vreme,ca descendent alCombinatului agricol din
Chişinău, în anul 1991, în urma procesului de privatizare, întreprinderea încauză a căpătat un nou
avânt în comercializarea producţiei. O bună parte din vinurile moldoveneşti eraexportată în
Federaţia Rusă. In 1995-1996 fabrica producea anual 700 mii de sticle. In 1996-
”Cricova’’a procurat o linie nouă de îmbuteliere din Italia la preţul de peste 800 mii de dolari
SUA,cu capacitatea de 5 mii de sticle pe oră. La acel moment acesta era cel mai modern utilaj în
domeniu. In1996 volumul de producere s-a ridicat la 5,5 mln de sticle, iar în 1997 - a atins
nivelul culminant - 14mln de unităţi. Vinurile moldoveneşti deveniseră foarte solicitate pe piaţa
Rusiei, aici fiind efectuate 85la sută din export. In 1998 a fost atestată o perioada de stagnare,
condiţionată de criza economică dinRusia. Ca rezultat, “Cricova’’, la fel ca alte întreprinderi de
vinificaţie din ţară, a suportat unele pierderi. In 1997 vinurile întreprinderii erau exportate în
Belarus (3-4%), Lituania etc.“Cricova’’aefectuat exporturi si in statul California (SUA) în cadrul
programului Guvernului de promovare avinurilor în Occident. Potrivit estimărilor, importul total
al vinurilor moldoveneşti în Rusia constituie67%. In prezent, 45 la suta din producţia societăţii
este exportată în Rusia, 30% - în Belarus, 5% - înţările Baltice, 5% - în Kazahstan, 1-2% - în
Ucraina etc.S.A. ”Cricova’produce la ora actuală o gama variată de vinuri – circa 9 serii sau 90
dedenumiri. In prezent, pe pia internă sunt expuse 5 la suta din volumul total de producţie.

2.Conținutul culturii organizaționale

Cricova activează sub formă de societate pe acțiuni.100% din acțiunile sale sunt deținute de
către Ministerul Agriculturii și a Industriei Alimentare.
“Oraşul stropilor de soare”, căci aşa este numit orăşelul Cricova, se află la doar 11 km de
Chişinău, reprezentând una din cele mai mari atracţii turistice din Republica Moldova, devenind
o veritabilă carte de vizită a Moldovei.
O bogatie a combinatului este si colectivul care intruneste peste 600 de angajati, gratie carora
aici apar si se implementeaza cu mare succes noi tehnologii in producere, contabilitate, vinzari si
aprovizionare.
Combinatul de Vinuri "Cricova", considerat Perla vinificaţiei Moldave, este renumit prin
galeriile sale unice şi în special pentru vinurile sale de excepţie.
Activitatea S.A.”Cricova” cuprinde doua domenii de bază: *Producerea și comercializarea
vinurilor de elită *Turismul viticol.
Producția 1.Vin spumant clasic Se folosește metoda de cercetare clasică franceză – Methode
Champenoise,obținându-se vinuri de calitate superioară(timp de 3 ani) 2.Vin spumant cu
fermentare în vase de presiune Utilizarea noilor tehnologii europene,care permit obținerea unei
calități similare în timp cu mult mai redus – 6-10zile. 3.Vinuri liniștite: o Vin Alb oVin Roșu.
„Cricova” oferă 11 tipuri de vin spumant din seria Vinuri spumante clasice („Methode
Champenoise”), 9 sortimente de vin spumant din seria Vinuri spumante originale („Methode
Charmat”), 5 tipuri de vin din seria Vinuri de colecţie „Cricova”, 6 tipuri de spumant şi vin din
seria exclusivă „Cricova” Prestige Collection”, 8 tipuri de vin sec de calitate superioară, 7
sortimente de vin din seria originală „Oraşul subteran”, 8 tipuri de vin din seria specială
„Dantela” şi şase tipuri de vin din seria specială „Avangard”.
Cricova stăpâneşte cele mai mari beciuri din lume, lungimea totală a galeriilor depăşeşte 80
km în subteran în roci calcaroase, cu o temperatură constantă de circa +12 grade Celsius şi o
umiditate de 97-98%. Acestea sunt condiţiile pentru păstrarea celor peste 30.000.000 litri de
vinuri de marcă.
La Cricova sunt pastrate anual 30 de milioane de litri de vin dispuse ordonat pe strazi : strada
Cabernet – (aici se pastreaza acest soi), strada Pinot, Aligote, Riesling, Feteasca… Mai e si
bulevardul Sampaniei, locuit anual de vreo 3,5 milioane tone de spumant. Un adevarat oraș
subteran!!!
Tururi : 1. 2. 3. 4. 5. 6. ”Orașul subteran”-fără degustare ”La Botul Calului”-cu degustate a
două tipuri de vin ”Profesional”-cu degustarea a 5 tipuri de vin ”Regatul vinului”-cu degustarea
a 7 tipuri de vin ”Prestige”-cu degustarea a 7 tipuri de vin ”VIP”-cu degustarea a 9 tipuri de vin
Prețurile variază între 250 și 1350lei(pentru cetățenii RM).
Produsele artificiale fizice:
1.Dimensiunea și arhitectura clădirilor
Clădirile sunt construite într-un stil modern,însă sunt folosite multe elemente și ornamente
naționale – struguri de poama,lăstari de viță-devie,ceea ce demonstrează că întreprinderea s-a
adaptat la standardele contemporane, este deschisă spre inovație dar oricum păstrează cultura și
valorile naționale.
2.Amplasarea și mobilierul birourilor
Sala de degustare ”EUROPEANĂ”
Sala de degustare ”FUNDUL MĂRII”
Sala de degustare ”CASA MARE”
În beciurile și sălile de degustare se împretesc elemente de arhitectură clasică, cu detalii plastice
de factură modernă, sunt împodobite cu vitralii,basoreliefuri,elemente decorative de mare
rafinament,opere de artă și mobilier de valoare. Sunt prezente multe elementre de design foarte
interesante – vitralii ce redau vița-de-vie în diverse ipostaze ale anotimpurilor, panou ce
reprezintă landșaftul Cricovei, acvarii decorative, efecte audio, șemineu… Întreaga atmosferă da
impresia de lux și exclusivitate, iar impresiile care le lasă interierul vizitatorilor sunt de neuitat.
3.Vestimentație
Lucarătorilor S.A.Cricova le sunt caracteristice 2 forme de vestimentație: * Costumul național *
Haine de culoarea vișinie,care fac aluzie la culoarea vinului Conducerea întreprinderii are grijă
de angajații săi,din acest motiv îi echipează în corespundere cu condițiile de muncă.Spre
ex.lucrătorii din beciuri,unde temperatura este scăzută, sunt echipați cu cojoace speciale de
culoarea vișinie.
Numele S.A. nu s-a schimbat d ela fondare-din 1952, și corespunde cu numele orașului în
care organizația își are sediul – Cricova.
Sigla întreprinderii este simplă,reprezentând un strugure de poamă, înconjurat de o viță-de-
vie în formă de litera C(Cricova), care se prelungește într-un scut,ca simbol a statorniciei.
Ceremonii – ZIUA NAȚIONALĂ A VINULUI – are ca scop promovarea tradițiilor
multiseculare de producere a vinurilor. SFINȚIREA VINULUI ÎNAINTE DE PAȘTI - trei tipuri
de vinuri tradiţionale de Paşti: „Roşu de desert”, „Pastoral” şi „Cahor” sunt anual sfinţite şi
binecuvântate de Înalt Prea Sfinţitul Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove
ANUMIT NUMAR DE ANI DE LA FONDARE – anul viitor va împlini 60 de ani.
Prin intermediul acestor ceremonii se evidențiază rolul deosebit de mare pe care îl ocupă
vinurile în istoria, cultura și tradițiile Moldovei, și de aici se promovează o atitudine nobilă a
angajaților față de munca pe care o realizează.
Sloganul - NOMEN EST OMEN (numele este un semn prevestitor)(sloganul inițial)
Întreprinderea ține foarte mult la numele său, care deja este renumit pe arena internațională, și
are grijă că calitatea produselor sale sa fie reprezentativă.
Cel mai vechi vin din vinoteca – un Evreiesc de Pasti din 1902.Extrem de valoros mai ales
pentru ca, in urma unui incendiu catastrofal, intreaga generatie din acest soi a fost distrusa,
singura sticla salvata fiind cea de la Cricova.Se zice că, pe vremea lui Hrușciov, pentru această
sticlă un american a propus un milion de dolari, dar conducerea combinatului nu a permis
vânzarea. Acest mit vine să ne convingă că exista unele lucruri care nu au preț, și pentru
companie contează nu atât banii, cât tradiția și calitatea.
La începutul anilor ’50, două personalităţi în domeniul vinificaţiei, Petru Ungureanu şi
Nicolae Sobolev, au lansat ideea de a folosi în calitate de depozite de vinuri galeriile de mină din
care se extrăgea piatra de construcţie(la Cricova). Dimensiunile acestora au permis păstrarea a
milioane de decalitri de vin fară a fi necesare investiţii capitale,iar calitatea vinului fabricat aici
nu se compara cu nici un combinat din Uniunea Sovietică.
Toate povestirile din interiorul combinatului au un aspect pozitiv, fiindcă Cricova este o
întreprindere cu un trecut glorios, în prezent Cricova este lider incontestabil printre brandurile
autohtone de produse alcoolice, planurile de viitor îi sunt mai mult decât In ceea ce priveste
potentialul de producere, in ultimii ani se poate constata o tendinta ferma de sporire a volumului
de productie fabricata, crescand constant si numarul medaliilor si diplomelor internationale
acordate vinurilor de “Cricova”. In anul 2002 Combinatului de Vinuri “Cricova” S.A., pentru
contributia sa la dezvoltarea economiei nationale, ii este decernat Ordinul Republicii si, ulterior,
prin decretul prezidential, Combinatul este declarat “obiect al patrimoniului cultural-national “.
Angajații sunt stimulați să lucreze eficient, întrucât întreprinderea este în continuă dezvoltare
și există posibilități reale de avansare în post. Ei urmăresc în primul rând așa valoare supremă ca
calitatea superioară, sunt predispuși spre inovație, dar în același timp respectă tradițiile seculare
de fabricare a vinurilor, este foarte important profesionalismul și dragostea față de vița-de-vie,
perfectionarea continua și învingerea propriilor limite.

3.Mediul extern si intern al companiei

Dintre componenetele mediului extern se detaşează prin importanţă clienţii cu care
Cricova intră în numeroase şi variate raporturi dintre care se detaşează celede piaţă.
Cricova se adresează următoarelor tipuri de clienţi:
1.Clienţii potenţiali -cărora firma se adresează cu serviciile sale sub formă de ofertă, înaintea
prestaţiei propriu zise. si fac obiectul marketingului extern, Cricova formulând un mix
corespunzător alcătuit din serviciile oferite, preţul de vânzare, promovarea exterioară şi vânzarea
efectivă. Merită de atras atenţia asupra faptului că Cricova a exportat şi intenţionează să exxporte
producţie alcoolică exclusivă pe piaţa Uniunii Europene şi a SUA.
Clienţii efectivi -Cricova se adresează persoanelor care au achiziţionat serviciul ori s-au decis
să-l achiziţioneze. Aceştia fac obiectul marketingului interactiv, fiindu-le adaptat un marketing
adecvat: serviciul prestat, preţul efectiv, promovarea la locul prestaţiei.
Cricova colaborează cu cca 35 companii importatoare, cu 8 dintre acestea si-au încheiat
contracte de lungă durată.
2.Concurentii
Firmele de servicii actioneaza in cadrul mediului concomitant cu alte firme urmarind satisfacerea
unor nevoi similar ori diferite cu care intra in relatii de concurenta.In calitate de componenta a
mediului,concurentii sunt inclusi in sfera cercetarilor de marketing reprezentind si un factor
strategic deosebit de important.
Atingerea rezultatelor dorite in conditiile numarului mare de concurenti pe piata vinului nu este
posibil de realizat fara noi idei,fara creativitate si ingeniozitate in productie.In conditiile actuale-i
economii de piata nu mai poat emerge vorba despre exportul produselor vinicole de proata
calitate si la preturi mici.Pentru a fortifica poztia pe piata este necesar de o productie de inalta
calitate,recunoscuta pe piata,detinind cele mai bune calitati pentru a-si mentine imagine ape
piata.
3.Furnizorii
Rolul personalului în servicii conferă furnizorilor de forţă de muncă un loc aparte în cadrul
micromediului. Obiectivul este atins prin promovarea şi întreţinerea unui sistem de relaţii
modern,denumite în mod sugestiv, relaţii de parteneriat. El este operaţionalizat prin convenţii de
colaborare încadrul cărora sunt prevăzute acţiuni specific: sponsorizări, organizarea practicii
elevilor şi studenţilor,acordare de burse de studii, etc pe parcursul cărora firma are posibilitatea
să contribuie la pregătire, să cunoască şi să selecteze forţa de muncă în conformitate cu
obiectivele sale generale.
4.Prestatorii de servicii pentru (Cricova)
Prestatorii de servicii pentru Cricova joacă un rol însemnat în cadrul societăţii. Aici sunt cuprinşi
comercianţi en-gross şi en-datail, dar şi alte categorii de intermediari ai actului comercial,
societăţi de transport,de asigurări sau agenţii de publicitate. Implicarea lor intervine fie in fazele
de distributie,fie in diferite fluxuri ale acestui proces.

Mediul intern se regăseşte în problematica marketingului, ca obiect al cercetăriişi ca

instrument de acţiune Cricova pe piaţă. in consecinţă, clădirea,echipamentele, resursele umane
(personalul), tehnologiile (procesul de creere şilivrare) ca şi resursele financiare, în caliatate de
componentă ale mediului intern sunt luate în considerare în formularea politicii de marketing în
funcţie de locul şi rolul pe care acestea îl deţin în anumite situaţii de piaţă.
In esenţă, componentele mediului intern Cricova nu diferă substanţial de cele din cadrul
bunurilor decât prin importanţa deţinută de unele în raport cu altele.
•Terenul are o importanţă mare, fiind poziţionat în funcţie de localizarea şi migraţia cererii.
•Clădirea Cricova constituie elementul de bază ale suportului fizic necesar prestării serviciilor
de locuri mecanice. Aspect plăcut al clădirii, iar funcţionalitatea reprezintă atribute esenţiale ale
ambianţei.
•Echipamentele Cricova reprezintă elemente esenţiale ale suportului fizic prin care se
realizează prestaţiile.Cricova a reuşit să ridice nivelul calitativ al prestaţiilor prin informatizarea
serviciilor. Societatea de transport “Transervis-M”-care-i oferă mijloacele de transport necesare
unei eficiente şi la termenul cuvenit pentru distribuţia mărfurilor.
•Personalul în cadrul Cricova.Aici sunt angajate peste 5000 de persoane, o buna parte din
acestea constituind-o tinerii. Conducerea intreprinderii pune accentul pe valorificarea adecvata a
potentialului uman in consonanta cu posibilitatile tehnologice moderne.
•Tehnologia -Din punct de vedere tehnic unitatea de vinificaţie este dotată cu linii de vinificaţii
cuun nivel tehnologic mediu . Cât despre liniile de distilare şi rafinare putem menţiona că
corespund întrutotul cerinţelor actuale de pe piaţa mondială . In prezent s-a achiziţionat o linie
nouă , italiană de îmbuteliere a vinului ceea ce oferă posibilitate Cricova să satisfacă preferinţele
consumatorilor atât în ceea ce priveşte conţinutul produselor , cît şi cel al aspectului acestora .

Cum au influentat diferiti factori asupra companiei:

Natura(clima)
La planificatiile viticole ale CV”CRICOVA”,ingheturile urmate de temperaturile joase au afectat
mai putin soiurile rosii si in deosebi soiurile plantate la Fermele Agricole”Lucesti”si
“Gavanoasa”.Partial au fost afectate de ingheturi,soiurile din grupa Muscat si Risling.La fermele
agricole din zona Centrala Cricova si Criuleni au suferit,soiurile din grupa Pinot,la care au
pierdut viabilitatea ochiurile centrale in jur de 30-40%.
La toate plantatiile viticole au fost selectate vite de vie la viabilitatea ochiurilor.In urma
analizelor effectuate la institutul National pentru Viticultura si Vinificatie,au fost petrecute in
comun accord cu colaboratorii stiintifici seminare practice,despre taierea vitei de vie,ca rezultat a
ingheturilor din acea iarna.
Factorul international
In perioada 8-12 februarie 2010,CRICOVA a participat cu stand colectiv la expozitia
internationala de produse alimentare si bauturi “Prodexpo”,care s-a desfasurat in orasul
Moscova,Federatia Rusa.
“Prodexpo”este una in cele mai mari expozitii internationale din tarile CSI,Europa Centrala si de
Est,care are un rol major in formarea si dezvoltarea sectorului economic al Rusiei.Cricova ia
parte la expozitie 6 ani consecutiv.
Prodexpo-2010 apermis CV CRICOVA sa faca o analiza a anului trecut,sa simta tendintele de
dezvoltare ale pietei si sa puna accent pe planurile de viiitor.
 Concluzii

Cultura organizationala a companiei Cricova reprezinta un adevarat “mod de viata’’pentru

membrii organizatiei,care considera influenta sa ca fiind inteleasa de la sine.Cultura acestei
organizatii este evidenta,in mod frecvent,deoarece ea este comparata cu cea din alte organizatii si
este supusa diferitor schimbari.
Cultura acestei companii implica ipoteze,valori si credinte de baza,de aceea ea tinde sa fie
destul de stabile in timp.Astfel ea persista in ciuda fluctuatiei personalului,asigurind o
continuitate sociala.
Organizatia are o cultura care include cel putin acele intelegeri impartasite,care permite
membrilor ei sa conlucreze.Aceasta cultura defineste si exprima atit atitudinile cit si
comportamentul.Ea reprezinta o modalitate de existent,evaluare si actiune impartasita de un
colectivsi transmisa din generatie in generatie.Cultura companiei Cricova cuprinde ,in primul
rind,conceptual de moralitate-determinind pentru organizatie ce este “corect” si invata angajatii
companiei cum “trebuie”facute lucrurile si indeplinite sarcinile.