4.

0 Aer

Oraşe şi
comunităţi
sustenabile:
Aer curat
În colaborare cu:
 British Council

Aer curat
Cum putem înțelege
și combate poluarea aerului?

CE VEŢI GĂSI AICI

Aceasta este o resursă educațională care doreşte să
sprijine dezvoltarea abilităţilor de bază ale elevilor,
cum ar fi gândirea critică, rezolvarea problemelor
şi colaborarea creativă, în timp ce ei învaţă despre
principalele probleme care afectează comunităţile
din întreaga lume. Materialul explorează Obiectivele
globale ale Naţiunilor Unite de Dezvoltare Durabilă
(ODD) – în special Obiectivul 11 privind oraşele
şi comunităţile durabile şi Ţinta 11.6 privind
poluarea aerului. Materialele pot fi folosite cu sau
fără o şcoală parteneră şi conţin sfaturi despre
cum să utilizaţi cel mai bine resursele incluse.

Găsirea unei şcoli partenere:

Dacă nu aveţi o şcoală parteneră, dar aţi dori să găsiţi

una şi să colaborați online, găsiţi detalii suplimentare
aici: https://school-partner-finder.britishcouncil.org/
GRUPA DE VÂRSTĂ
7-11 ANI.
Profesorul va adapta nivelul de complexitate
în funcție de vârsta elevilor.
TIMP
Cursul echivalează cu cinci până la zece
lecţii de câte o oră fiecare. În funcție de
ritmul de lucru al elevilor, poate fi nevoie să
dedicați mai mult de o oră fiecărei lecții.
Lecțiile pot fi însoțite și de prezentarea
PowerPoint cu același nume – Aer curat –
disponibilă la https://www.britishcouncil.
ro/programe/educație/mediu
PREZENTARE GENERALĂ
Combustibilii fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul,
gazele naturale, benzina şi motorina sunt
arse continuu pe tot globul pentru a genera
electricitate, pentru încălzirea clădirilor, susținerea
industriei şi pentru alimentarea motoarelor
în diferite forme de transport, de la maşini şi
camioane la tractoare și nave maritime.
Pe măsură ce aceşti combustibili fosili sunt arşi,
eliberează un amestec complex de particule solide
şi lichide care rămân suspendate în aer, precum şi
gaze nocive. Deşi aceste particule sunt în mare parte
invizibile pentru ochiul uman, nivelurile lor ridicate în
multe oraşe din lume pot provoca o serie de efecte
dăunătoare sănătăţii umane. Se ştie că poluarea
aerului cauzează probleme respiratorii, inclusiv astm
şi boli pulmonare şi cardiace şi poate afecta sistemul
imunitar uman, în special la copii, făcându-ne mai
susceptibili la boli infecţioase precum pneumonia
şi gripa. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
estimează că poluarea aerului ambiental cauzează
4,2 milioane de decese premature în întreaga lume
pe an, şi că 91% din populaţia lumii trăieşte în locuri
în care nivelurile OMS privind calitatea aerului nu
sunt atinse. În oraşele mari şi mici din întreaga lume,
nivelurile poluanţilor, cum ar fi dioxidul de azot
(NO2), dioxidul de sulf (SO2) şi particulele - praf şi
funingine transportate în aer - ating cote periculoase.

Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 2
4 Aer
La nivel naţional şi global, guvernele îşi propun
să ofere soluţii durabile prin legislaţie şi prin
stabilirea de obiective. Cu toate acestea, cetăţenii
şi comunităţile, care acţionează la nivel individual şi
local, sunt actori esențiali în producerea schimbării.
Pentru a afla cum lecțiile despre poluarea aerului prin
parteneriate şcolare pot ajuta la creşterea gradului de
conştientizare a problemelor, urmăriţi acest filmuleț
disponibil în limba engleză si arătați-l și elevilor:
https://youtu.be/mGh7Ei_p_X0
3 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat
OBIECTIVE DE ÎNVĂŢARE ŞI
ALINIEREA CURRICULARĂ
Acest curs este conceput pentru a sprijini
dezvoltarea cunoştinţelor, precum şi a abilităţilor.
Cunoştinţe – accentul cade pe Obiectivele
de Dezvoltare Durabilă ale ONU şi, în special,
pe cauzele, consecinţele şi soluţiile potenţiale
pentru problema poluării aerului.
Abilităţi – abilităţi de bază, cum ar fi gândirea
critică şi rezolvarea de probleme, cercetarea şi
investigarea şi colaborarea creativă. Profesorii
sunt încurajaţi să identifice în programa şcolii lor
prilejuri de a integra aceste cunoştinţe şi abilităţi,
fie că este vorba de limba engleză, educaţie civică,
geografie, ştiinţe, matematică sau alte discipline.
Sugestii de obiective de învăţare:
Gândire critică şi rezolvarea problemelor – elevii vor
dezvolta o bună înţelegere a modului în care poluanţii
intră în aer, a amplorii problemei poluării aerului şi
a diferitelor abordări în combaterea problemei.
Colaborare creativă – elevii vor lucra în grupuri
la câteva mini-proiecte pentru a creşte gradul
de conştientizare cu privire la problema poluării
aerului. Vor folosi inovaţia şi aptitudinile de
rezolvare a problemelor pentru a găsi o soluţie.
Aceasta va implica schimbul de idei, selectarea
informaţiilor utile, conceperea şi proiectarea unei
soluţii şi, în sfârşit, prezentarea soluţiei găsite.
 British Council

PLANIFICAREA CURSULUI ŞI
COLABORAREA CU ALȚI PROFESORI

Următoarele întrebări pot fi folosite pentru

a vă ghida în procesul de planificare şi atunci
când colaboraţi cu profesorii din şcoala
dumneavoastră. (şi din şcolile partenere, dacă
este cazul, la nivel național sau internațional).
1. Ce dorim să înveţe elevii?

2. Care ar fi cel mai bun mod de a învăţa asta?

3. Cum vom şti ce au învăţat ei?

4. De ce resurse avem nevoie?

5. Ce au învăţat elevii pe parcursul lecțiilor cursului?

6. Ce alte reflecţii avem despre acest curs?

Materialele de învăţare incluse aici pot fi

adaptate grupei de vârstă, contextului fiecărei
şcoli şi nevoilor specifice ale elevilor.

Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 4
4 Aer
LECŢIA 1
Breaking news: maşinile vor fi
interzise pe străzile din jurul
tuturor şcolilor din lume
Elevii:
•
vor reflecta asupra impactului pozitiv
şi negativ al unei propuneri
• vor avea posibilitatea de a analiza mai
profund şi mai deschis o problemă
• vor reflecta asupra unei probleme în contextul
propriei vieţi şi la faptul că zilnic este posibil să
agraveze problema sau să încerce să o rezolve
•
se vor gândi creativ la alternative
• vor structura şi împărtăşi gândurile
şi sentimentele lor în legătură cu o
problemă şi vor reflecta asupra ei
• vor colabora cu colegii.
5 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat
ACTIVITATEA 1
1. Prezentaţi ipoteza următoare: „Maşinile
vor fi interzise pe străzile din jurul
tuturor şcolilor din lume.” În perechi,
cereţi elevilor să-şi discute părerile iniţiale
cu partenerii lor timp de câteva minute.
Context pentru profesor: există din ce în ce mai
multe cazuri în care această măsură este pusă
în aplicare pe străzile din jurul şcolilor noastre.
(consultaţi în limba engleză: www.livingstreets.org
uk/get-involved/campaign-with-us/safer-routes-
to-school). Eventual prezentaţi acest site după
ce aţi finalizat Activitatea 1, pentru a le permite
elevilor să exploreze studiile de caz evidenţiate.
Cu toate acestea, în primă instanţă, această
afirmaţie este concepută ca un stimul pentru a
promova investigaţia, creativitatea şi gândirea
din mai multe unghiuri. O declaraţie ipotetică
alternativă ar putea fi: „Guvernul a anunţat
că toate maşinile din România vor fi electrice
într-un an.” Deşi acest obiectiv este în vigoare
în Marea Britanie, cea mai recentă propunere
este ca acesta să fie implementat până în 2035;
deci aici, discuţia va fi în mare măsură stimulată
de constrângerea de timp extrem de strânsă a
implementării propunerii în decurs de un an!

O altă afirmaţie alternativă ar putea fi: „Tot
transportul public să fie gratuit.” Un studiu de caz
pentru acest scenariu este reprezentat de exemplele
din Luxemburg și Malta. La 29 februarie 2020,
Luxemburg a devenit prima țară din lume care a
făcut ca toate mijloacele de transport public din țară
(autobuze, tramvaie și trenuri) să poată fi utilizate
gratuit. La 1 octombrie 2022, Malta a devenit a doua
țară din lume care și-a făcut sistemul de transport
public gratuit pentru toți rezidenții. Stiați că există
și orașe din România care au început să facă pași
în această direcție? Din 2021 Primăria orasului Cluj
Napoca a decis ca în fiecare zi de vineri în oraș se va
putea călători gratuit cu autobuzele, troleibuzele și
tramvaiele. Această inițiativă se numește „Vinerea
verde” și își propune reducerea poluării în oraș.
Orice afirmație ipotetică ar fi aleasă de clasă pentru a
fi discutată, scopul este de a stimula gândirea elevilor
în ceea ce priveşte problema calităţii aerului în oraşe
şi, în special, în şcoli şi în jurul acestora. Studiul de
caz “Every Child’s Right to Breathe” („Toţi copiii au
dreptul să respire”), care se concentrează pe Londra,
vă poate oferi informaţii de bază suplimentare pentru
a conduce discuţiile care ar putea apărea. Îl puteți
consulta în limba engleză aici, apăsând pe butonul
Descarcă (Download) din dreapta: https://www.
fiafoundation.org/resources/every-child-s-right-to-breathe
Idei de colaborare cu şcoala parteneră
Pălăriile gânditoare oferă prilejuri bune de a
colabora şi de a înţelege asemănările şi diferenţele
dintre contextele locale. Pentru a obţine o
perspectivă diferită, împărţiţi copiilor răspunsurile
completate ale fişelor Pălării Gânditoare,
colaborând cu şcoala parteneră. Cereţi elevilor să
identifice asemănările şi diferenţele dintre pălării.
2. Prezentaţi elevilor metoda celor 6 pălării
gânditoare, creată de Edward de Bono – şase
moduri diferite de a gândi o problemă (vedeți paginile
2-7 din prezentarea PowerPoint). Acestea sunt poate
cel mai bine prezentate folosind cele şase titluri:
Sentimente, Date concrete, Atenţionări, Beneficii,
Proces şi Creativitate. Fiecare dintre acestea reprezintă
o modalitate de structurare a gândurilor noastre
în legătură cu afirmaţia ipotetică aleasă, oricare ar
fi afirmația pe care o alege clasa pentru discuție.
Acest videoclip oferă o explicatie detaliată a metodei
și este disponibil în limba engleză aici: https://
www.youtube.com/watch?v=oHiwpz7r4wY
a) Împărţiţi clasa în şase sau mai multe grupuri
(cu patru până la şase elevi per grup) şi înmânaţi
fiecărui grup o prezentare generală pentru una dintre
Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 6
British Council
pălăriile din prezentarea PowerPoint. Cereţi-le să ia
în considerare afirmația ipotetică pe care a ales să
lucreze întreaga clasă din perspectiva pălăriei care
le-a fost oferită şi să-şi noteze colectiv gândurile pe
o foaie mare de hârtie. Asiguraţi-vă că toate pixurile
folosite pe fiecare foaie sunt de aceeaşi culoare.
Sfat pentru profesor: atunci când alocaţi pălăriile,
reţineţi că se lucrează mai uşor cu pălăriile cu
sentimente, precauţii, beneficii şi creativitate.
b) După şapte până la opt minute, cereţi grupurilor să
schimbe între ele foile, astfel încât acum să analizeze
problema folosind o altă pălărie. Grupurile ar trebui
acum să-şi adauge gândurile la noile lor foi, pentru a
construi pe ceea ce a fost produs de grupul anterior.
Înainte de a începe, asiguraţi-vă că folosesc pixuri de o
culoare diferită de ce a grupului anterior, astfel încât să
existe o modalitate de a distinge ceea ce a fost scris de
fiecare grup. Acest lucru permite discutarea procesului
de învăţare, precum şi a conţinutului, deoarece al
doilea grup va trebui să gândească mai profund
sau dintr-o perspectivă laterală pentru a completa
cu opinii observaţiile evidente ale primului grup.
c) Grupurile pot să se schimbe din nou pentru a
obţine o nouă foaie, sau se pot întoarce la foaia
lor iniţială pentru a pregăti şi a prezenta clasei un
rezumat al gândirii din partea respectivei pălării.
Odată ce toate grupurile au răspuns, poate apărea
ocazia pentru activităţi ulterioare, cum ar fi:
• o discuţie/dezbatere în jurul
unui element al reflecţiei
• cercetare pentru a culege informaţii
• un sondaj pentru a produce şi a analiza date
•
conversaţii despre importanţa
precauţiilor/beneficiilor
• discuţii despre perspectivă (ceea ce este pozitiv
pentru unii poate fi negativ pentru alţii).
ACTIVITATEA 2
1. Daţi-le elevilor ca temă pentru acasă să adune
gândurile unui adult cu privire la afirmaţia pe care
au explorat-o în clasă. Ei ar trebui să ceară unui
adult să-şi înregistreze gândurile pe patru bilețele
de tip post-it (sau patru bucăţi pătrate de hârtie)
cu anteturile: pentru, împotrivă, sentimente şi
alternative. Acestea ar trebui aduse înapoi în clasă şi
utilizate ca parte a unui tablou făcut în colaborare de
toată clasa. Elevii pot completa, de asemenea, patru
4 Aer

bilețele de tip post-it pentru a le adăuga la tablou.

Această sarcină va promova discuţiile între elevi şi un

adult important din viaţa lor pe o temă stringentă,
demarând un dialog care, sperăm, va continua. Activitate de învăţare acasă:

Creaţi un nor de cuvinte (Word Cloud https://

www.mentimeter.com/features/word-
cloud) sau un poster comun pentru fiecare
dintre cele 3 idei de afirmații ipotetice.
Puteţi folosi o afirmație ipotetică diferită
de cea folosită la clasă, pentru a stimula o
gândire mai amplă/mai profundă despre
problema calităţii aerului. Aduceți data
viitoare lucrările voastre si arătați-le colegilor.
Puteți face și o expoziție în clasă/școală.

7 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat

 British Council

LECŢIA 2
Poluarea aerului: ce
vedem, ce gândim,
ce întrebări ne
punem

Elevii:

• vor construi legături între vieţile

lor, mediu şi sustenabilitate

• vor reflecta asupra a ceea ce ştiu deja

despre cauzele şi efectele poluării aerului

• vor avea posibilitatea de a gândi mai

profund şi mai deschis, exprimându-şi
nedumeririle cu privire la anumite probleme

• vor reflecta la acţiunile din contextul

propriei vieţi şi la modul în care acestea pot
contribui la problemă sau o pot ameliora

• vor dezvolta abilităţi de observare şi deducţie

• vor lucra în colaborare pentru a lua decizii.

ACTIVITATEA 1

1.Întrebaţi elevii: „De ce credeţi că ne-

am gândit să interzicem maşinile pe străzile
din apropierea şcolilor?” Discutaţi posibilele
răspunsuri, subliniind teme precum sănătatea,
mediul, siguranţa şi sustenabilitatea. Care sunt
experienţele lor pe drumul spre şcoală?

Stiați că Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate

orașe din Europa? Din acest motiv se află în proces
cu Comisia Europeană pentru că încalcă legislația
UE privind poluarea. Motivele pentru care Comisia
Europeană a inițiat această procedură oficială sunt
nivelul mare de poluare și incapacitatea instituțiilor de
a monitoriza calitatea aerului conform legii. Aici puteți
vedea în timp real calitatea aerului din București și
din Cluj Napoca. Această platformă este o inițiativă a
societății civile și consultând-o puteți afla mai multe
despre poluarea aerului: https://aerlive.ro/?city=BUC

2. Afişaţi o imagine a nivelurilor ridicate de

poluare a aerului. (de exemplu imaginea 8 din
prezentarea PowerPoint sau o altă imagine cu
impact emoțional puternic găsită pe internet.)

Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 8
4 Aer

Lipiți imaginea pe o coală de flipchart pe un perete.

Cereţi elevilor să creeze un afiş de perete

în jurul imaginii folosind strategia „vedem,
gândim, ne întrebăm”. Strategia înseamnă
că elevii vor crea afișul scriind:

• ce văd

• ce gândesc

• ce întrebări îşi pun despre respectiva imagine

Fiecare copil primește 3 bilețele de tip post-

it colorate diferit pe care își notează ideile și le
lipește în jurul imaginii. Se pot folosi și pătrate
de hârtie în 3 culori, pe care apoi le lipesc în
jurul imaginii, realizând astfel un afiș colectiv.

3. Organizaţi o discuţie în clasă, în care

elevii explorează bilețelele post-it şi creează
un rezumat pentru fiecare dintre categoriile
„vedem, gândim, ne întrebăm”.

ACTIVITATEA 2

1. Prezentaţi Obiectivele ONU de Dezvoltare

Durabilă (ODD) din pagina 9 a prezentării PowerPoint
(sau vizitaţi www.globalgoals.org pentru mai
multe detalii în limba engleză). În perechi sau în
grupuri mici, cereţi elevilor să afle mai multe şi să
evidenţieze orice obiectiv care ar putea avea legătură
cu calitatea aerului. Cu toată clasa, discutaţi natura
interconectată a lumii şi reţineţi că s-ar putea discuta
uşor calitatea aerului ca parte a studierii unora
dintre ODD, printre care 3, 4, 7, 9, 11, 12 şi 13.

2. Întrebaţi elevii despre lucrurile pe care le facem

şi care ar putea contribui la poluarea aerului, direct
sau indirect. Apoi cereţi-le să joace jocul 3-5-7, adică:

• 3 – cereţi-le să lucreze în perechi şi să enumere trei

lucruri pe care ei (comunitatea lor sau chiar societatea
în general) le-ar putea face mai rar, altfel sau mai
bine pentru a ajuta la reducerea poluării aerului.

• 5 – uniţi două până la patru perechi de elevi şi

cereţi-le să combine, să reformuleze şi să regândească
listele în colaborare pentru a crea cinci idei diferite.

• 7 – cu clasa întreagă, lucraţi împreună

pentru a extinde lista la şapte idei diferite.

3. Explicaţi că în următoarele câteva lecţii/

săptămâni, accentul va fi pus pe învăţarea
despre cauzele şi efectele poluării aerului,
precum şi despre modul în care problema ar
putea fi abordată la scară locală şi globală.

9 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat


ACTIVITATEA 3
Pregătiţi un set de patru până la şase imagini
care înfăţişează poluarea aerului (vedeți exemple
de imagini de pe paginile 11-14 ale prezentării
PowerPoint). Încercaţi să includeţi câteva
imagini ale zonei dvs. locale sau ale oraşelor din
ţara voastră, căutând pe internet. Includeţi şi
imagini din mediul rural, unde poluarea poate fi
invizibilă, sau legată de activitatea agricolă).
1.Împărţiţi clasa în grupuri de patru până
la şase elevi şi oferiţi fiecărui grup o imagine
diferită ca stimul pentru a efectua o activitate
de deducţie în straturi. (layers of inference)
Rugaţi grupurile să îşi organizeze gândurile despre
imagine folosind următoarele patru întrebări. Arătați-
le imaginea „Deducţie în straturi” de la pagina 15 din
prezentarea PowerPoint sau faceți o schiță pe tablă.
• Sursa (poate fi o fotografie, ca în cazul
de față, sau o hartă, un citat etc)
•
Ce ne spune cu siguranţă această sursă?
• Ce pot deduce, ce presupuneri pot face?
• Ce nu îmi spune sursa?
• Ce alte întrebări trebuie să pun?
Elevii pot răspunde la aceste întrebări notându-
şi gândurile într-un set de dreptunghiuri
concentrice pe o foaie mare (A2) de hârtie
(vedeți pagina 15 a prezentării PowerPoint)
sau pe patru foi separate, dacă preferă.
2. Prezentaţi gândurile fiecărui grup şi îndrumaţi
elevii astfel încât să ofere observaţii precise şi
deducţii bine motivate, alături de întrebări de
investigaţie interesante. Priviţi împreună câteva
din celelalte imagini care au fost pregătite.
Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 10
British Council
Reflectaţi
Cine este responsabil pentru poluarea aerului?
Guvernele, firmele sau oamenii? Cine este
responsabil pentru îmbunătăţirea nivelului
de poluare a aerului? Guvernele, firmele sau
oamenii? Responsabilitatea este împărţită
în mod egal? Ar trebui să fie? Sunt toate
aşteptările şi acţiunile egale? Ar trebui să fie?
Idei de colaborare cu şcoala parteneră
Puteţi aduna şi împărtăşi reflecţiile din
activitatea „vedem, gândim, ne întrebăm”
şi puteţi încerca să creaţi o legătură
video în direct între sălile de clasă pentru
a duce discuţia în timpul orei.
Pentru a ajuta la crearea unei înţelegeri
comune şi pentru a construi legături între
şcolile partenere, le-aţi putea cere elevilor
să facă fotografii în jurul şcolii voastre,
pentru a le prezenta școlii partenere.
Elevii ar putea apoi să desfăşoare activitatea
„vedem, gândim, ne întrebăm” despre şcoala
parteneră şi să-şi împărtăşească întrebările
între ei. Odată ce grupurile au finalizat
provocarea 3-5-7, puteţi cere fiecărui grup
să-şi prezinte gândurile, fie pe hârtie, fie
înregistrând un scurt clip video/audio.
Aceasta ar putea fi încadrată ca activitate
de convingere care încurajează elevii
din alte şcoli să adopte o poziţie care să
contribuie la reducerea poluării aerului.
După finalizarea activităţii de deducţie în straturi,
puteţi folosi aceleaşi imagini în şcolile partenere
pentru a încuraja elevii să facă brainstorming:
„Ce alte întrebări trebuie să pun?”
4 Aer
LECȚIILE 3 şi 4
Să investigăm poluarea aerului
Elevii:
• vor elabora întrebări în colaborare
• vor reflecta la procesele de cauză şi efect
• vor învăţa şi folosi un procedeu de investigaţie
• vor dezvolta abilităţi independente
de cercetare şi luare de notiţe
• îşi vor construi abilităţi de comunicare
şi vor reflecta asupra lor
• vor reflecta asupra informaţiilor adunate
şi le vor sorta după relevanţă şi impact
•
vor învăţa despre tipurile şi
cauzele poluării aerului.
Deşi sunt prezentate ca două lecţii, care pot
fi sau nu consecutive, următoarele activităţi
implică cercetare independentă şi pot
necesita trei până la patru ore în total.
11 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat
LECȚIA 3
ACTIVITATEA 1
1. Cereţi elevilor să lucreze în grupuri de câte doi
până la patru pentru a completa matricea generatoare
de întrebări (disponibilă pe pagina 16 a prezentării
PowerPoint) folosind imaginile din lecţia 2 ca stimul.
Exemplu de matrice generatoare de întrebări
a) Scopul este ca grupurile să creeze cât mai multe
întrebări diferite şi relevante despre calitatea
aerului şi poluarea în cadrul matricei, ajutându-
se de bucăţile de propoziţii date. De exemplu, o
întrebare „ce este…” va ocupa celula din stânga sus.
b) Cu toate acestea, grila nu trebuie să inhibe sau să
restricţioneze în niciun fel dezvoltarea întrebărilor
şi, prin urmare, înainte de a începe, elevii trebuie
informaţi că nu este neapărat necesar să creeze o
întrebare pentru fiecare celulă. În schimb, pot adăuga
mai mult de o întrebare în fiecare celulă. Nici nu este
nevoie să folosească cuvintele-ghid ca început de
propoziţie. De fapt, pentru unele întrebări acest lucru
va fi practic imposibil (de exemplu, „când...dacă…”).

În schimb, ei pot pune o întrebare precum: „Când
s-ar putea îmbunătăţi calitatea aerului dacă se iau
măsuri acum?” Şi, cel mai important, elevii ar trebui
să se asigure că toate întrebările sunt diferite şi nu
doar versiuni reformulate ale întrebărilor deja puse.
2. Cereţi elevilor să copieze fiecare întrebare pe un
bilețel post-it (sau un pătrat de hârtie) ca grup.
3. Apoi cereţi-le să sorteze şi să lipească întrebările
pe foi mari de hârtie cu următoarele titluri.
• Tipuri de poluare a aerului
•
Surse de poluare a aerului
• Efectele poluării aerului
• Localizarea poluării aerului.
ACTIVITATEA 2
1. Prezentaţi elevilor procesul de investigaţie
al Asociaţiei Geografice (imaginea Procesul de
investigaţie al Asociaţiei Geografice de la pagina 17
a prezentării PowerPoint), subliniind fiecare etapă
din diagramă şi explicând importanţa unui proces
organizat pentru obţinerea celor mai bune rezultate.
Diagrama de mai jos este Procesul de investigaţie
al Asociaţiei Geografice. Traducerea este în
sensul acelor de ceasornic. În prezentarea
PowerPoint găsiți diagrama în limba română:
Întrebări: Folosiţi ca punct de plecare un amestec
de întrebări date şi întrebări produse de elevi.
Colaborare şi selecţie: Decideţi ce, cum, când şi unde.
Acţiune: Cum vom colecta, analiza
şi prezenta informaţiile?
Reflecţie: Ce am aflat?
Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 12
British Council
Comunicare: Ce facem cu aceste cunoştinţe?
Cu cine le putem împărtăşi? Şi cum?
Evaluare: Ce am învăţat? Cum ştim asta? Ne-a
schimbat asta gândirea? Iar dacă da, în ce mod?
2. Explicaţi că grupurile vor folosi
acum acest model pentru a investiga
problema calităţii aerului.
a) Întrebări/Colaborare şi selecţie: împărţiţi
clasa în opt grupuri, două grupuri lucrând
fiecare cu unul dintre seturile de bilețele post-
it create la Activitatea 1.3 de mai sus.
Observaţie pentru profesor:
Oferiţi-le grupurilor timp pentru a-şi sorta setul de
întrebări, astfel încât să elimine întrebările duplicat,
în timp ce combină şi reformulează altele.
Apoi, cereţi grupurilor să clasifice
întrebările pe baza cărora cred că vor oferi
informaţiile cele mai utile/interesante.
b) Acţiune: cereţi fiecărui grup să decidă
unde va căuta/cui va cere informaţiile, apoi să
meargă să le colecteze. Discutaţi cum puteţi
găsi informaţii relevante şi interesante care să
răspundă întrebărilor; concentraţi-vă pe date
concrete, cifre şi studii de caz emoţionante.
Observaţie pentru profesor: este posibil ca grupurile
să aibă nevoie de timp pentru a efectua această
cercetare, iar aceasta poate dura încă o oră de clasă.
Mai jos sunt câteva linkuri unde se pot afla informații
interesante care ar putea ajuta elevii în cercetare.
Sunt disponibile doar în limba engleză. Căutați pe
cât posibil informații despre situația poluării aerului
în România sau chiar în localitatea/județul vostru.
Site-uri cu materiale ajutătoare:
www.blf.org.uk/support-for-you/
air-pollution/what-is-it
www.airweshare.co.uk/the-issue?gclid
=EAIaIQobChMIY2PmaSU5wIVSrDtCh1
XKQdOEAAYBCAAEgKhafD_BwE
www.britannica.com/science/air-pollution
www.breathelife2030.org
www.childhealthinitiative.org/this-is-my-street
www.trueinitiative.org
4 Aer

Pentru situația din România:

https://www.aerlive.ro/

https://www.accuweather.com/ro/
ro/bucharest/1-287430_18_al/air-
quality-index/1-287430_18_al

Introduceți numele localității și puteți

avea date privind calitatea aerului
în alte localități din România.

Numele localității - Calitate curenta aer - Alte

detalii. Aici puteți vedea Poluanții actuali din aer
la momentul în care consultați website-ul și Scala
calitate aer (ce valori sunt periculoase). Căutați
localitatea voastră, dacă există date despre ea.

https://air.plumelabs.com/en/ - World Air

Map funcționează la fel, cu căutare după
numele localității în câmpul Search city.

Vă rugăm să o consultați aici Harta poluării aerului

în lume: https://www.iqair.com/air-quality-ma
p?lat=11.89735&lng=0.852629&zoomLevel=2

AQI ( Air Quality Index) - Indexul

Calității Aerului arată valorile multor
țări și localități din întreaga lume.

Introduceți aici numele localității

voastre: https://www.iqair.com/

c) Reflecţie: cereţi elevilor să discute, în grup,

ce informații au aflat, cum să împărtăşească cel
mai bine informaţiile şi cine ar trebui să le afle.

Alte sugestii de idei pentru reflecție:

Lumea este în continuă schimbare, dar ritmul acestei

schimbări nu este niciodată egal pe tot globul.

Aveţi în vedere următoarele exemple de întrebări.

• Nivelurile de poluare sunt aceleaşi

în prezent ca în trecut?

• Unde şi când a început poluarea aerului

rezultată din activitatea umană?

• Cum diferă efectele poluării astăzi faţă de trecut?

• Cât de echitabilă este poluarea aerului?

13 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat

 British Council

LECȚIA 4

ACTIVITATEA 1
d) Comunicare: cereţi fiecărui grup să facă o
prezentare în faţa clasei, pentru a construi o
imagine de ansamblu asupra poluării aerului şi a
înțelege care sunt efectele acesteia. Întrebaţi-i ce
altceva ar dori să ştie (îndreptaţi-i spre amploarea
poluării, unde apare şi dacă îi afectează).
e) Evaluare: aceasta va începe în Activitatea
3, dar va continua pe măsură ce se efectuează
mai multe studii în lecţiile ulterioare.
ACTIVITATEA 3
Idei de colaborare cu şcoala parteneră
Rugaţi fiecare grup să aleagă întrebările la care
ar dori cel mai mult să găsească răspunsul. Ar
putea realiza un top cinci al întrebărilor. Apoi
schimbaţi Matricea generatoare de întrebări între
şcoli şi cereţi elevilor să evidenţieze întrebările la
care ar dori cel mai mult să găsească răspunsul.
Cereţi elevilor să se gândească dacă e posibil
să vadă diferenţe între cele două şcoli.
Procesul de investigaţie este o ocazie
minunată de a colabora, prin:

1. Introduceţi ideea ca la sfârşitul cursului elevii

să invite comunitatea locală (aceasta ar putea fi
alte grupuri de colegi de an, părinţi sau comunitatea
locală – şi chiar reprezentanți ai autorităților locale
și ai ONG-urilor, dacă există) să vină la şcoală pentru
a reflecta asupra poluării aerului: cauzele sale,
efectele şi ce putem face cu toţii pentru a o combate.
Apreciaţi care din informaţiile care au fost găsite
până acum vor trebui incluse în acest eveniment de
conştientizare a comunităţii şi ce anume va mai trebui
investigat. Gândiţi-vă în termeni de scop şi audienţă
(cum să transmiteţi cel mai bine informaţiile).
• întrebări – atunci când se aleg
întrebările pentru investigaţie, acestea
ar putea fi împărţite între şcoli
• acţiune – ar putea fi partajate surse de
informaţii, cum ar fi adresele site-urilor
web de înaltă calitate şi titlurile cărţilor, iar
acolo unde nu există acces reciproc, elevii cu
acces pot rezuma şi prezenta informaţiile
• comunicare – informaţiile pot fi prezentate
în faţa unui public mai larg din ambele şcoli

2. În vederea evenimentului de conştientizare a

• evaluare – întrebaţi dacă problema este
aceeaşi în diferite locuri şi care sunt diferenţele.
comunităţii şi ca parte a orelor de limba română,
Când planificaţi Activitatea 3, întrebaţi
oferiţi elevilor prilejul de a scrie politicienilor
dacă aceleaşi informaţii trebuie
locali/instituțiilor publice, presei locale sau
prezentate în ambele locuri.
liderilor comunităţii, precum şi liderilor mondiali,
pentru a-şi exprima opiniile cu privire la problema
calităţii aerului. Pentru început puteţi folosi pachetul
în limba engleză This is My Street de la Child Health
Initiative (disponibil la www.childhealthinitiative.
org/toolkit/connecting-classrooms). Fie că scrieți
în engleză, română sau altă limbă, conţinutul
scrisorilor ar trebui să se bazeze pe investigaţiile
şi cercetarea copiilor. Scrisorile vor fi trimise și
ar putea include invitaţii de a vizita şcoala în ziua
evenimentului de conştientizare a comunităţii.

Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 14
4 Aer

LECȚIILE 5 şi 6
Avem poluare în zona şcolii noastre?

LECȚIA 5
Elevii:

• vor investiga Indicele de Calitate a Aerului

ACTIVITATEA 1
• vor compara nivelurile de poluare
a aerului la o serie de scări
Poluarea aerului constă într-o serie de elemente
• vor prezice şi vor cartografia
calitatea aerului local
diferite – unul dintre principalele elemente fiind
reprezentat de particule în suspensie. Unele

•
particule în suspensie se găsesc în mod natural
vor folosi indicatoare de calitate a aerului în atmosferă, provenite din surse precum
pentru a cartografia calitatea aerului vulcani, incendii de pădure, furtuni de praf etc,

• vor măsura calitatea aerului şi vor investiga

unde se găsesc punctele problemă
iar oamenii nu pot face nimic sau pot face prea
puţin pentru a schimba aceste niveluri.

• vor construi grafice şi hărţi

pentru a arăta distribuţia
Însă multe particule în suspensie din atmosferă
sunt rezultatul activităţii umane (sau antropice),
pe care avem puterea de a o reduce, iar pentru
• vor recunoaşte corelaţiile şi vor
adnota datele cu posibile cauzalităţi.
a face acest lucru ar trebui să ne modificăm
comportamentele individuale şi colective.

Particulele au o gamă întreagă de dimensiuni, de

la unele aproape invizibile (PM2,5) la particule mai
mari şi vizibile (PM10), aşa cum este arătat de acest
infografic şi pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia
Mediului din Statele Unite. Vedeți acolo cât de mici
sunt în comparație cu un bob de nisip sau cu un
fir de păr: https://www.epa.gov/sites/default/
files/2016-09/pm2.5_scale_graphic-color_2.jpg

15 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat


Ghidul Organizației Mondiale a Sănătății pentru
calitatea aerului recomandă ca pentru aerul exterior,
concentraţia medie anuală de PM 10 să fie mai mică
de 20 de micrograme pe metru cub într-o zi dată, şi
doar zece micrograme pe metru cub pentru PM 2,5.
Guvernele au stabilit reguli diferite pentru a încerca
să limiteze poluarea aerului – de exemplu, pentru
Uniunea Europeană, liniile directoare stabilesc
nivelurile la 50, respectiv 25 de micrograme.
Indiferent de instrucţiunile pe care le urmaţi,
există un acord conform căruia nivelurile ridicate
de particule sunt dăunătoare pentru oameni,
particulele mai mici fiind mai periculoase.
Cu noile cunoștințe despre PM 10 și PM 2,5 și
despre ce valori sunt acceptate, intrați pe linkul
World Air Map privind calitatea aerului în lume.
https://air.plumelabs.com/en/
Priviți harta lumii și observați în josul paginii codul
de culori, zonele mai poluate fiind cu mov, iar zonele
mai puțin poluate fiind cu verde. Ce observați? Unde
sunt zonele cele mai mari de poluare la nivel mondial?
Dar cele mai mici? De ce credeți că se întâmplă asta?
Alegeți o localitate din România (scriind în câmpul
„Search City” numele localității) și discutați cum
sunt nivelurile PM 10 și PM 2,5 în raport cu
standardele de calitate a aerului stabilite de UE.
Intrând pe linkul de mai jos puteți studia nivelul
poluării în orașele București și Cluj-Napoca:
https://aerlive.ro/
1. Prezentaţi elevilor ideea de particule în
atmosferă, explicând că unele sunt naturale, iar
altele sunt rezultate din activitatea umană.
2. Căutaţi nivelul de particule din oraşul vostru,
pentru astăzi, săptămâna aceasta, luna aceasta sau
anul acesta. Se încadrează aceste date în nivelurile din
ghiduri? Folosiți site-ul https://air.plumelabs.com/en/
3. Căutați nivelul de particule și scala de
poluare a aerului și pentru alte localităţi
din ţară. Se încadrează în limitele din ghiduri?
Vedeţi şi câteva oraşe din alte ţări din întreaga
lume. Care este situaţia acolo? Căutați nivelul
de poluare în orașul New Delhi, India:
https://air.plumelabs.com/en/
Ce observați?
Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 16
British Council
Idei de colaborare cu şcoala parteneră
Lecţiile 5 şi 6 oferă ocazii extrem de relevante
şi captivante de a face schimb de date
şi informaţii între şcolile partenere.
• Investigaţi asemănările şi diferenţele
dintre locurile unde se află şcolile
utilizând World Air Map.
• Între şcoli, faceţi schimb de date despre cum
ajunge la şcoală toată lumea timp de câteva
săptămâni. Cum se deplasează? Pe jos sau
cu mașina, autobuzul etc? Unii elevi ar putea
să facă fotografii ale călătoriei lor şi să le
prezinte. O prezentare de imagini sau clipuri
cu voce ar face mai vie activitatea pentru elevii
din școlile partenere. Apoi elevii ar putea
folosi aceste fotografii pentru a identifica
asemănările şi diferenţele între călătorii.
• Distribuiţi şi comparaţi datele colectate
în timpul Activităţii 3 în diferite locuri.
ACTIVITATEA 2
1. În majoritatea oraşelor, autovehiculele sunt
una dintre sursele majore de poluare a aerului,
în special la nivelul străzilor. Folosind teste făcute
la marginea drumului, iniţiativa privind emisiile
TRUE a măsurat poluarea reală generată de
vehicule. Puteţi folosi instrumentul lor de evaluare
TRUE pentru a căuta maşina familiei voastre
sau pe cele pe care le vedeţi trecând pe lângă
şcoală, pentru a vedea evaluarea care le-a fost
acordată de către experţi independenţi. Trebuie să
completați doar câteva date sub titlul „How does
your car rate” și să cunoașteți câteva specificații
ale mașinii (ce model e, ce an de fabricație etc).
2. În Marea Britanie, „regula simplă este că, cu
cât nivelurile de trafic sunt mai scăzute, cu
atât mai puţină poluare va fi prezentă în aer.
Experimentele de monitorizare a poluării aerului
au arătat că expunerea noastră la poluare poate
fi redusă cu 20% sau chiar 50% chiar alegând să
mergem pe jos pe străzi laterale, în loc de drumuri
aglomerate, unde suntem aproape de mașini.
Procentul depinde doar de cât de aglomerat este
drumul principal care este schimbat cu o rută
liniştită.” (Ghid pentru cele 15 acţiuni ale planului
de aer curat, de la www.cleanairday.org.uk)
Ei au dezvoltat o serie de resurse educaționale pentru
școli, pe care le puteți folosi la alte activități pe această
temă (disponibile în limba engleză). Le puteți consulta
aici: https://www.actionforcleanair.org.uk/schools
4 Aer
Amintiţi-vă că, atunci când merg pe străzi
aglomerate, copiii sunt fizic mai aproape de ţevile
de eşapament ale vehiculelor şi, prin urmare, pot
fi expuşi mai mult la poluare decât în alte zone.
În multe oraşe la nivel global, precum şi în unele zone
rurale, o poluare semnificativă a aerului este cauzată
şi de arderea combustibililor solizi, de deşeuri şi de
gospodărirea terenurilor, precum şi de industrie.
3. Luaţi elevii la o plimbare în localitate şi
gândiţi-vă unde ar putea fi mai mari sau mai
scăzute nivelurile de poluare a aerului, amintindu-
vă că poluarea este adesea invizibilă. Puteţi avea
în vedere apropierea de noduri rutiere majore,
de centrale termice la scară mare sau de emisii
industriale, sau să observaţi dacă se pot vedea
reziduuri întunecate pe clădiri sau ferestre. Copacii
şi gardurile vii pot bloca, de asemenea, poluarea
aerului, iar direcţia predominantă a vântului poate
juca şi ea un rol. Notaţi pe o hartă a şcolii explicaţii
pentru aceste lucruri – puteţi folosi emoticoane
(feţe triste, neutre, vesele) pentru a reprezenta
niveluri ridicate/medii/inferioare de poluare locală.
Mai multe informaţii despre cum să evaluăm
sursele de poluare în şcoli sunt disponibile
de la Primăria Londrei, în limba engleză –
Mayor of London’s Air Quality Audits.
4. Oferiţi elevilor o hartă tipărită la scară mare
a zonei din jurul şcolii (puteţi folosi Google Maps)
şi rugaţi-i să folosească buline autocolante pentru
a indica locurile în care consideră că poluarea
aerului ar putea fi relativ scăzută (puncte verzi)
şi altele unde ar putea fi relativ mare (puncte
roşii). Încercaţi să cereţi diferitelor grupuri să
ia în considerare diferite momente ale zilei.
LECȚIA 6
ACTIVITATEA 3
Practicaţi ştiinţa ca cetăţeni activi, măsurând
nivelurile de poluare din şcoala voastră şi
din jurul ei. Mai jos sunt câteva sugestii de
experimente pe care elevii le-ar putea realiza.
1. Faceţi colectoare de poluare în jurul şcolii
pentru a monitoriza particulele. Vedeți în acest
filmuleț disponibil în limba engleză (https://www.
youtube.com/watch?v=9uVdi-3AqRE) un mod
foarte simplu. Pur și simplu vă trebuie o farfurie de
carton, sfoară și să ungeți farfuria cu vaselină. Apoi
o atârnați undeva și vedeți într-o săptămână sau
chiar mai repede cum se depun pe ea particule.
2. Efectuaţi o analiză pornind de la ştergerea
diverselor suprafeţe cu o bucată de vată umedă (a
se vedea paginile 27, 69 şi 70 din Setul de instrumente
17 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat
pentru şcolile primare Clean Air 4 all Greater London
Authority: https://www.london.gov.uk/sites/default/
files/ca4s_toolkit.pdf) pe străzile din jurul şcolii pentru
a monitoriza particulele. E un mod simplu. Puteți
încerca o gamă largă de suprafețe folosind această
tehnică, inclusiv frunzele pe copaci, stâlpi, pereți sau
uși din jurul școlii. Este, de asemenea, util pentru a
explora modul în care nivelurile de poluare pot varia
în funcție de înălțime și distanța de la drumuri.
4. Folosiţi „etichete de ozon” pentru a
monitoriza nivelurile (a se vedea paginile 26,
67 şi 68 din Setul de instrumente pentru şcolile
primare Clean Air 4: https://www.london.gov.
uk/sites/default/files/ca4s_toolkit.pdf)
5. Folosiţi tuburi de difuzie pentru a măsura
cantitatea de dioxid de azot în unele locuri
esenţiale (a se vedea paginile 24, 56, 57 şi
61 din Setul de instrumente pentru şcolile
primare Clean Air 4: https://www.london.gov.
uk/sites/default/files/ca4s_toolkit.pdf).
6. Efectuaţi un sondaj privitor la mersul în ralanti
al maşinilor (puteţi folosi sondajul din acest set de
instrumente pentru şcoli No Idling de la Green-Schools
Ireland: https://greenschoolsireland.org/wp-content/
uploads/2018/10/Green-Schools-No-Idling-Toolkit-
for-Schools.pdf şi, de asemenea, utilizaţi acest şablon
pentru a vă ajuta la Lecţiile 11 şi 12). Mersul în ralanti
al maşinilor este oricând motorul funcționează, dar
mașina nu se mișcă (de obicei când așteptați în fața
școlii, la semafor, la lucrările care se fac la drum etc).
Este bine pentru mediu ca motorul să fie oprit atunci.
7. Orice altă idee au elevii.
ACTIVITATEA 4
1. Creaţi hărţi/grafice pentru a reprezenta
calitatea aerului în anumite locuri, evidenţiind
orice puncte-problemă şi notând posibilele
explicaţii pentru amplasarea lor.
2. Reflectaţi la motivul pentru care punctele-
problemă sunt acolo unde sunt, şi dacă acest
lucru este constant sau legat de timp. Dacă este
vorba de diferenţe în timp, vedeţi când este cel
 British Council

LECȚIILE 7 şi 8
Să ne analizăm aparatul respirator

LECȚIA 7
Elevii:

• vor învăţa despre beneficiile activității fizice

şi despre ce înseamnă a rămâne activ fizic
OMS recomandă ca toţi
copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 17 ani să participe

• vor efectua o investigaţie ştiinţifică,

făcând predicţii, măsurători corecte
la cel puţin 60 de minute de activitate fizică de
nivel moderat până la intens în fiecare zi.

• vor crea grafice adecvate pentru a

comunica şi a permite analiza datelor
ACTIVITATEA 1

•
vor lucra în colaborare pentru a explica şi
reflecta la ce efecte ar putea avea poluarea
aerului asupra persoanelor care fac mişcare
1. Estimaţi câtă activitate fizică faceţi în
fiecare zi. Unde faceţi asta? Aceasta include
drumul către şcoală şi către casă?

• vor reflecta asupra acţiunilor care ar putea

contribui la reducerea poluării aerului
ACTIVITATEA 2

1. Aranjaţi elevii în grupuri de câte doi până la

• îşi vor cartografia rutele către şcoală şi
alte destinaţii din apropierea caselor lor şi
vor trasa trasee de mers pe jos cu niveluri
potenţial mai scăzute de poluare a aerului.
patru şi cereţi fiecărui grup să folosească o serie
de metode pentru măsurarea frecvenţei pulsului în
repaus, cum ar fi degete plus un cronometru sau un
monitor de puls (aplicaţie, ceas). Testaţi atât pulsul
radial (încheietura mâinii), cât şi pulsul carotidian (gât).

2. Reflectaţi asupra eventualelor diferenţe

dintre rezultate. Luaţi în considerare calitatea
şi fiabilitatea datelor pentru fiecare metodă.
Alegeţi o metodă şi respectaţi-o pe tot parcursul
activităţii pentru a menţine observaţiile corecte.

Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 18
4 Aer

3. Cereţi elevilor să simuleze un traseu de mers 3. Urmăriţi acest video (https://www.youtube.com/

pe jos şi cu bicicleta (sau de jogging) până la watch?v=ukZtWnUetq0) despre modalităţile prin
şcoală şi să prezică schimbările în valoarea pulsului care putem ajuta la reducerea emisiilor. Poate fi
între repaus, mers pe jos şi jogging. Cereţi-le să folosit infograficul de pe pagina 19 a prezentării
se gândească de ce ar apărea aceste schimbări. PowerPoint dacă accesul la internet este limitat.

4. Măsuraţi pulsul fie în timpul, fie după
cele trei activităţi şi înregistraţi-l.
5. Repetaţi la intervale de două minute până
când pulsul de repaus a reapărut. Cât a durat?
Este important ca subiectul să stea liniştit între
măsurători. Profitaţi de ocazie pentru a discuta
despre ceea ce se întâmplă în corpurile lor.
LECȚIA 8
6. Creaţi un grafic cu linii (electronic sau pe
hârtie) cu trei trasee separate care reprezintă
repausul, mersul pe jos şi mersul cu bicicleta
(sau jogging) şi notaţi orice tendinţe, cum ar fi
„frecvenţa cardiacă a crescut aici pentru că...”, „a
fost nevoie de X minute pentru ca ritmul cardiac
să revină la frecvenţa de repaus” şi „În cazul lui X
din celălalt grup a durat Y minute pentru că...”
ACTIVITATEA 3
1. Elevii mai mici pot urmări în limba engleză
acest videoclip (https://www.youtube.com/
watch?v=vYSAPwQwMTk),iar elevii mai mari
acest videoclip (https://www.youtube.com/
watch?v=GVBeY1jSG9Y), despre modul în care
poluarea aerului afectează corpul uman. Expunerea
pe termen lung la aerul poluat poate avea efecte
permanente asupra sănătăţii, inclusiv pentru că
poate face oamenii mai susceptibili la boli şi afecţiuni.
Multe dintre aceste efecte s-ar putea să nu devină
evidente mulţi ani, dar aerul pe care copiii îl respiră
astăzi poate avea un impact semnificativ asupra
sănătăţii lor mai târziu în viaţă. Folosiţi infograficul
de pe pagina 18 a prezentării PowerPoint dacă
accesul la internet este limitat, sau ca rezumat.
Folosiţi aceste resurse pentru a încuraja o
discuţie în clasă despre cum ar putea fi reduse
emisiile şi dacă elevii înşişi ar putea acţiona.
ACTIVITATEA 4
O modalitate evidentă de a ajuta la scăderea nivelului
de poluare este evitarea folosirii maşinilor pentru
călătorii scurte, de exemplu până la şcoală sau
până la magazinele locale. Cu toate acestea, mersul
pe jos sau cu bicicleta pe drumuri aglomerate va
creşte probabil expunerea noastră la aerul poluat.
1. Folosind hărţi pe care apar atât şcoala,
cât şi casele lor, (își pot face un traseu pe
Google Maps) cereţi elevilor să figureze traseul
lor cel mai rapid către şcoală a) pe jos, b)
cu bicicleta şi c) cu transportul public.
2. Acum cereţi-le să adauge câteva rute „mai sigure”
către şcoală în ceea ce priveşte poluarea şi, eventual,
volumul de trafic. (Este imperativ să reţineţi că
există şi alte considerente de siguranţă şi că aceste
conversaţii trebuie purtate cu elevii. Unele şcoli
folosesc „autobuze de mers pe jos” pentru a duce
elevii la şcoală şi s-ar putea ca şcoala voastră să fie
în măsură să iniţieze astfel de soluţii comunitare. Ar
trebui să încurajaţi elevii să se gândească la siguranţă
în ceea ce priveşte punctele de trecere pentru pietoni,
limitele de viteză, pistele pentru biciclete etc.
3. Cereţi elevilor să se gândească la alte călătorii
scurte pe care le fac folosind un vehicul motorizat
şi dacă ar putea merge pe jos/cu bicicleta/cu
transportul public pentru acele călătorii în viitor.
Dacă da, ce rute ar urma? Dacă nu folosesc în mod
regulat transportul motorizat pentru călătorii scurte,

Context pentru profesor: acest raport de la Colegiul

Regal al Medicilor, disponibil în limba engleză, oferă
informaţii detaliate despre impactul poluării aerului.

https://www.rcplondon.ac.uk/projects/outputs/
every-breath-we-take-lifelong-impact-air-pollution

2. Întrebați elevii ce cred: Inspirăm particule

nocive din aer cu impact mai grav dacă stăm
pe loc, mergem sau alergăm? Răspunsul corect
este: poluarea ne afectează mai mult când facem
mișcare: inspirăm mai mult aer, iar sistemul nostru
respirator este forțat să muncească și mai mult.

19 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat

 British Council

cereţi-le să se gândească la modul în care ar putea

planifica trasee de mers pe jos pentru călătorii
regulate care să reducă la minimum expunerea la
poluarea aerului, şi dacă sunt necesare îmbunătăţiri
ale infrastructurii pentru a putea face asta.

ACTIVITATEA 5

Pentru cine e făcut oraşul meu?

Din ce în ce mai mult, se spune că străzile

lumii au fost proiectate pentru ca maşinile
să se deplaseze cel mai eficient.

Imaginaţi-vă că vi s-a cerut să reproiectaţi

străzile din oraşul vostru de la zero.

Pentru cine l-aţi proiecta?

Ce alte detalii aţi avea în vedere? De exemplu: limitele

de viteză, aleile pietonale şi pistele pentru biciclete.

Consultarea acestor informaţii din Child

Health Initiative ar putea fi de ajutor.

https://www.childhealthinitiative.
org/this-is-my-street

Activităţi suplimentare: activitatea fizică este o parte

a menţinerii sănătăţii. Alte idei despre modalităţi de a
vă creşte rezistenţa la impactul poluării aerului sunt
disponibile la https://www.Fiafoundation.Org/media/
ca2i2cg0/cleaner-air-4-schools-extra-appendix-2.Pdf

Idei de colaborare cu şcoala parteneră

Colectaţi şi prezentaţi datele privind ritmul

cardiac în şcolile voastre. Utilizarea unui
set de date mai mare vă ajută la reducerea
potenţialului de eroare. Prin combinarea
tuturor datelor privind repausul, mersul pe
jos şi mersul cu bicicleta (jogging) în diferite
şcoli, se poate crea o medie pentru fiecare
activitate şi se poate confirma intervalul
dintre repaus şi mersul cu bicicleta.

Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 20
4 Aer

LECȚIA 9
Este poluarea aerului o
problemă globală?
ACTIVITATEA 1
Elevii:

•
1. Dacă legătura la internet permite,
vor reflecta la modul în care reacţionăm vizionaţi acest video (https://www.youtube.
la ştiri (la nivel emoţional) com/watch?v=rNWeBVBqo2c)

• vor explora vocabularul asociat

cu sentimentele bune şi rele
Cereţi elevilor să noteze cuvintele care reprezintă:

• vor afla despre ratele mortalităţii din • Ce văd în film

întreaga lume legate de poluarea aerului
• Ce gândesc despre film

• vor discuta despre calitatea

aerului la nivel global • Ce simt

•
Organizaţi cuvintele în două liste: pozitive şi negative.
se vor întreba dacă la nivel mondial cauzele sunt Care este impresia generală despre India?
aceleaşi şi, dacă nu, care ar putea fi diferenţele.

21 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat


2. Urmăriţi această prezentare (https://slike-v.
akamaized.net/1x/nx/1xnxwn1o9k/aa7691f62b_
F30_480p_900.mp4) şi cereţi elevilor să creeze o
listă de cuvinte. Se formează o impresie similară?
Peste 90% din populația Indiei trăiește în zone
în care calitatea aerului este sub standardele
Organizației Mondiale a Sănătății. În 2020, 9 din
cele mai poluate 10 orașe ale lumii erau din India.
Evidenţiaţi pericolul utilizării unei singure
poveşti/surse de informaţii şi discutaţi
scopul, intenţia, interesul şi publicul.
3. Care sunt cauzele poluării aerului în India?
Sunt aceleaşi cu cele din Marea Britanie? Cereţi
elevilor să citească acest articol BBC în limba engleză,
care conţine câteva infografice şi informaţii foarte
potrivite: https://www.bbc.com/news/world-asia-
india-49729291 Elevii mai avansați pot citi acest articol
în limba engleză din Financial Times: https://ig.ft.com/
india-pollution/. Arătați tuturor elevilor graficul din
articolul din Financial Times, aici. Ce observă? Care
sunt țările cu aerul cel mai puțin poluat? Dar cele mai
periculoase pentru sănătate din cauza aerului poluat?
Uitați-vă pe acest site: https://www.iqair.com/
world-most-polluted-cities care vă arată o listă
cu cele mai poluate orașe din lume. Din câte
țări provin majoritatea acestor orașe? Care
sunt acestea? De ce credeți că este așa?
ACTIVITATEA 2
1. Efectul calităţii aerului asupra sănătăţii este
diferit în lume. Folosind harta ”Decese care
pot fi atribuite poluării aerului” de pe pagina
20 a prezentării PowerPoint, cereţi elevilor să
Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 22
British Council
găsească cinci ţări care au rate scăzute şi cinci
care au rate ridicate de poluare a aerului.
2. Numiţi pentru elevi câteva locuri-cheie din
întreaga lume şi, folosind aceste hărţi online ale
OMS şi IQAir, comparaţi nivelurile de calitate a
aerului. Pot fi găsite, cartografiate şi reprezentate
grafic cele mai înalte/mai joase niveluri de pe fiecare
continent? Sunt continentele asemănătoare?
3. Folosind harta vizuală aeriană, (https://www.
iqair.com/air-quality-map?lat=11.89735&lng=0.85
2629&zoomLevel=2) localizaţi primele zece puncte-
problemă actuale. Pe ce continente se află? Cum
se compară cu oraşul în care locuiesc elevii?
4. Priviţi clasamentul IQAir al oraşelor din punct
de vedere al calităţii aerului şi al poluării, din 21
ianuarie 2020, pe pagina 20 a prezentării PowerPoint.
Cereţi elevilor să găsească oraşele enumerate într-
un atlas. Pe ce continente se află? S-ar schimba
ceva semnificativ dacă toate maşinile ar fi interzise
în oraş, în regiune sau în ţară? Rugaţi-i să-şi explice
răspunsurile. Accesaţi clasamentul în timp real al
oraşelor din punct de vedere al calităţii aerului şi
al poluării pentru a vedea ce se întâmplă în acele
locuri astăzi. Se mai află unul sau toate oraşele din
tabel în primele zece? Ce ar putea sugera asta? (ex.
dependenţa gradului de poluare de anotimp)
IQAir: clasamentul oraşelor privind calitatea aerului
şi poluarea, din 21 ianuarie 2020 (disponibil
pe pagina 20 a prezentării PowerPoint)
4 Aer

Reflecţie

Poluarea aerului nu ţine cont de graniţele politice

şi se răspândeşte adesea în regiuni întregi din
cauza politicilor şi practicilor unui singur stat.

Imaginaţi-vă că locuiţi într-o zonă cu politici de

aer curat de vârf la nivel mondial, dar suferiţi
totuşi de o calitate slabă a aerului din cauza
lucrurilor pe care le face un vecin. Cum vă
simţiţi? Ce aţi putea face în privinţa asta?

Idei de colaborare cu şcoala parteneră

Indiferent unde locuiți, poate fi relativ

uşor să creați o imagine deformată, un
tablou care arată doar o latură a vieţii.

Imagini precum o singură bucată de gunoi

într-o zonă extinsă, o fereastră solitară
crăpată între câteva sute dintr-un complex
de clădiri sau colţul întunecat al unei săli
de clasă în general luminoase şi aerisite
pot influenţa cu uşurinţă percepţiile.

Cereţi elevilor să facă fotografii sau să scrie

descrieri ale locurilor lor preferate şi ale
celor mai puţin preferate din jurul şcolii.
Prezentaţi-le şcolii partenere şi discutaţi despre
întrebarea: „Dacă singurele imagini care ne-
au fost trimise ar fi locurile preferate/mai
puţin preferate, ce impresie ne-am face?”

23 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat

 British Council

LECȚIA 10
Putem? Este bine? Trebuie?
ACTIVITATEA 1
Elevii:

•
1. Cereţi elevilor să citească acest articol în limba
vor avea ocazia de a-şi împărtăşi engleză privind o schemă pilot de reducere a
ideile, gândurile şi opiniile traficului în apropierea şcolilor din Birmingham:

• vor reflecta dacă au de-a face cu

date concrete sau cu o opinie
https://www.brumbreathes.co.uk/news/article/1/
car-free-school-streets-are-coming-to-birmingham
Practic cu o oră înainte de a începe programul
•
vor justifica şi vor oferi argumente
motivate pentru alegerile lor
copiilor la școală și cu o oră înainte de a se termina
este închis traficul pe drumurile din jurul școlii,

• vor înţelege necesitatea de a strânge

dovezi pentru a-şi susţine opiniile
pentru ca elevii să nu respire aer poluat. Despre ce
e vorba? Ce părere aveţi despre idee? S-ar putea
face ceva similar în apropierea şcolii voastre?
• vor reflecta asupra prejudecăţilor.
2. Organizaţi o dezbatere tăcută. Plasaţi foi
cu afirmaţiile de mai jos în mai multe locuri
din clasă şi cereţi elevilor să-şi noteze în
tăcere gândurile în jurul fiecărei afirmaţii.

• Toate străzile de lângă şcoli ar

Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 24
4 Aer

trebui să fie pietonale.

• Guvernul ar trebui să facă toate vehiculele

rutiere electrice până în 2025.
Idei de colaborare cu şcoala parteneră

Prezentaţi răspunsurile la diferitele

• Fiecare oraş din România ar trebui

să aibă în apropiere turbine eoliene
pentru a-şi genera electricitatea.
• Zborurile cu avionul ar trebui să fie limitate
la unul de persoană, la fiecare doi ani.
afirmaţii faţă de şcoala dumneavoastră
parteneră, astfel încât, atunci când grupurile
desfăşoară a doua parte a activităţii –
pentru a reflecta şi a da feedback la una
sau două afirmaţii – să poată porni de la
ceea ce a fost înregistrat în mai multe şcoli.

• N-ar trebui folosit lemn sau cărbune pentru

încălzire sau pentru gătit nicăieri pe Pământ.
De asemenea, ar fi posibil ca elevii unei
şcoli să conceapă un set de declaraţii

• Oamenii ar trebui încurajaţi să folosească mai puţină

energie electrică, de exemplu să stingă luminile şi să
dezactiveze modul „sleep” pe dispozitivele electrice.
• Maşinile electrice sunt singura soluţie
care merită implementată.
pentru dezbaterea tăcută pe care o pune în
aplicare şcoala parteneră. Acestea ar putea
avea ca temă o problemă legată de mediu,
cum ar fi gestionarea deşeurilor, încălzirea
globală sau distrugerea habitatului.

• Şcolile ar trebui încurajate să organizeze „autobuze

de mers pe jos” (grupuri de copii luați de unul sau
mai mulți adulți și conduși în șir de acasă la școală și
invers) pentru a duce elevii la şcoală în siguranţă.

• Nu trebuie permise autovehicule, inclusiv autobuze

şi camioane de livrare in perimetrul şcolii.

• Centrele oraşelor ar trebui să aibă interdicţii auto

pentru a opri traficul şi, prin urmare, poluarea.

• Toate mijloacele de transport în comun

ar trebui să fie gratuite pentru toată lumea
şi să funcţioneze cu energie electrică.

25 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat

 British Council

Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 26
4 Aer
LECȚIILE 11 și 12
Ce putem face pentru a ajuta?
Elevii:
• se vor gândi la modul în care acţiunile pe care le
întreprind ca indivizi sau ca parte a unui grup sau
comunitate pot schimba lucurile la scară globală
•
vor afla despre o tânără care este hotărâtă să
schimbe ceva prin acţiunile ei individuale şi despre
cum i-a influenţat şi pe alţii să facă acelaşi lucru
• vor reflecta asupra propriei utilizări
zilnice a transportului/combustibilului
• vor învăţa despre modalităţile
principale prin care toată lumea poate
acţiona individual în viaţa de zi cu zi
•
vor identifica modalităţi specifice prin
care pot lua măsuri imediate şi se vor angaja
să facă micile schimbări necesare.
ACTIVITATEA 1
1. Încercaţi să răspundeți la acest quiz
(material disponibil în limba engleză)
https://www.bbc.co.uk/newsround/47148382
2. Întrebaţi elevii care idei li s-au părut neobişnuite
şi care ar putea fi aplicate cu uşurinţă la şcoală.
3.Citiţi afirmaţia: „oamenii de ştiinţă spun că
prea mulţi părinţi cauzează o problemă de
poluare atunci când îşi aduc sau îşi iau copiii
de la şcoală. Ei spun că acest lucru se întâmplă
din cauză că se lasă motorul pornit cât timp se
aşteaptă la porţile şcolii, şi sunt îngrijoraţi că
acest lucru face rău sănătăţii oamenilor.”
Urmăriţi acest video disponibil în limba engleză, care
explică situația: www.bbc.co.uk/newsround/40458735
5. Cereţi elevilor să lucreze în grupuri pentru
a afla ce acţiuni au fost întreprinse la nivel
mondial pentru a reduce poluarea aerului.
Există ceva care se poate realiza la şcoală?
27 | Oraşe şi comunităţi sustenabile: Aer curat
6. Întrebaţi-i ce sunt dispuşi să facă.
ACTIVITATEA 2
1. Implementaţi evenimentul pentru comunitate
pe care l-ați planificat în cadrul Lecţiilor 3 şi 4.
• Ar trebui să existe posibilitatea ca cele învăţate
de elevi şi mesajele lor să fie prezentate şi lăudate,
oferind în acelaşi timp o platformă puternică pentru
a informa şi a inspira o comunitate mai largă de
adulţi şi colegi despre cauzele, efectele şi acţiunile
posibile pentru a reduce problema aerului poluat.
• Evenimentul va consolida aspectul „comunicare”
al ciclului de investigaţie şi ar trebui să faciliteze
abordările creative ale elevilor pentru transmiterea
mesajelor, de la postere şi afişaje informative, la
prezentări multimedia, cântece, scenete şi dansuri.
• Ar putea fi invitaţi participanți speciali,
cum ar fi demnitari locali şi celebrităţi.
• Pot fi lansate o serie de acţiuni sau, dacă
iniţiativele sunt deja în vigoare, evenimentul
poate fi folosit pentru a spori conştientizarea
şi participarea în comunitate.
2. Daţi elevilor provocarea de a afla ce acţiuni au
fost întreprinse în întreaga lume la nivel individual,
comunitar şi organizaţional (şcoală) pentru a ajuta la
reducerea poluării aerului. Ce fel de acţiuni ar putea
întreprinde şcoala voastră? Aceste resurse pentru
Ziua Aerului Curat vă pot ajuta să începeţi. Puteţi
găsi mai multe resurse la www.childhealthinitiative.
org/toolkit/connecting-classrooms
Idei de colaborare cu şcoala parteneră
Această activitate este un prilej minunat de a
planifica împreună evenimentele comunităţii
şcolilor şi chiar de a stabili o legătură directă
între şcoli în timpul evenimentelor.
Alternativ, puteţi înregistra şi prezenta câteva
elemente cheie ale propriului eveniment,
cum ar fi un interviu cu un demnitar local.
Şcoala dvs. parteneră poate eventual oferi
o ocazie diferită pentru evenimentul din
comunitate – poate una în care elevii sunt
rugaţi să se gândească la mesajele cheie care
şi-ar dori să fie auzite la scară globală. Acestea
ar putea fi apoi împărtăşite între şcoli.
 British Council

Mergem mai
departe…
Sunt elevii acum promotori ai
schimbării? Vor să afle şi să
facă mai multe?
A învăţa cât mai multe despre o problemă
este doar începutul. Valoarea reală provine
din utilizarea celor învăţate pentru a face
alegeri informate şi pentru a acţiona.
Sperăm că rezultatul muncii voastre de a crește
nivelul de informare în comunitatea locală, inclusiv
printre liderii cheie ai comunităţii, va încuraja
acțiuni de tipul Zilei Aerului Curat sau implicarea
în iniţiative precum campania This is My Street.
Dumneavoastră şi elevii dumneavoastră aţi putea fi
inspiraţi să cercetaţi ce altceva aţi putea face la nivel
personal sau local. Aţi putea crea „campioni” ai şcolii
pentru calitatea aerului sau pentru mediu. Poate
doriţi să vă concentraţi doar pe poluarea aerului
Iată câteva resurse suplimentare disponibile în
limba engleză pentru a vă ajuta să începeţi:
• o privire de ansamblu asupra experienţei
Londrei în ceea ce priveşte aerul curat: https://
www.childhealthinitiative.org/connect/
publications/every-childs-right-to-breathe
• câteva abordări practice pentru a face
din Londra un loc mai sănătos pentru locuit:
https://stars.tfl.gov.uk/Explore/Idea
• setul de instrumente global al Child Health
Initiative pentru inspiraţie în legătură cu acţiunile
oraşelor din întreaga lume pentru a face
străzile mai sigure şi mai sănătoase: https://
www.childhealthinitiative.org/toolkit

sau, la fel ca Obiectivele globale ale Naţiunilor Unite
privind Dezvoltarea Durabilă (www.globalgoals.org),
acţiunile dumneavoastră pot merge către dezvoltarea
unui sentiment mai larg de cetăţenie activă.
•
Kitul de acţiune Youth and Road Safety pentru mai
multe informaţii despre modalităţile prin care tinerii
se pot implica în campanii pentru a face străzile mai
sigure:
https://www.youthforroadsafety.org/resources

Această resursă a fost dezvoltată inițial în limba engleză de British Council și Child Health
Initiative în cadrul programului Connecting Classrooms, și tradusă și adaptată ulterior în limba
română pentru această broșură. Puteți consulta materialul original la https://connecting-
classrooms.britishcouncil.org/resources/global-learning-resources/clean-air

Cum să înțelegem și să combatem poluarea aerului folosind gândire critică, rezolvarea problemelor și colaborare creativă | 28