Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Modelul scandinav
- Finlanda, Norvegia, Danemarca şi Suedia
- tradiţie adânc înrădăcinată a mişcărilor sociale şi un stat bunăstare puternic
- reducerea cheltuielilor sociale în aceste ţări a contribuit la dezvoltarea cooperativelor, în
special în zonele rurale
- combinaţie complexă a economiei publice şi sociale: reduceri în cadrul furnizării publice de
servicii sociale şi dezvoltarea organizaţiilor economiei sociale, cu sprijinul statului
- economia socială este compatibilă cu un sistem de bunăstare generos, ca parte a politicii de
redistribuire
Modelul mediteranean
- Italia, Potugalia, Spania şi Grecia
- Italia: al treilea sector este foarte puternic, compus din cooperative, ONG-uri, asociaţii non-
profit şi întreprinderi sociale
- Portugalia şi Spania: economia socială este mai puţin dezvoltată
- Grecia: se pune întrebarea dacă se poate discuta de al treilea sector
- economia socială se corelează cu caracteristicile specifice ale statului social în ţările
mediteraneene: rolul familiei în reproducerea socială
Modelul corporatist
- Belgia, Franţa şi Germania
- Germania: lipsă generală de informare privind economia socială şi posibilităţile pe care le
oferă
- Franţa: economia socială este susţinută de guvern (organizaţiile de administrare a serviciilor
sociale în numele statului beneficază de compensaţii)
- Belgia: model hibrid (elemente de la modelul german şi francez); în educaţie şi administraţia
spitalelor, statul a delegat multe competenţe către sectorul privat, care în continuare este
finanţat; reglementarea socieţăţilor în scopuri sociale începând din 1995
IMPACT
integrarea romilor pe piaţa muncii (de exemplu femeile rome au fost încurajate să se
instruiască în domeniul utilizării plantelor medicinale, cu scopul de a le vinde pe piaţă
participarea tinerilor romi la educaţie
publicarea unei broşuri bilingve (slovenă şi maghiară) despre atracţiile turistice din aşezarea
romă Kamenci
parteneriat de dezvoltare regională pentru romi, între autorităţile locale asociaţiile rome,
şcolile şi centrele de dezvoltare
înființarea unui centru de sănătate pentru romi
Tinerii postinstituţionalizaţi
UNICEF: “copiii care nu pot să stea cu părinţii lor pe perioade mai scurte sau mai lungi de
timp din cauza decesului sau îmbolnăvirii părinţilor, deoarece aceştia ajung în închisoare sau îi
abandonează, sau nu au deprinderi corespunzătoare pentru creşterea copiilor (copii lipsiţi de
îngrijire părintească)”
H.G. 669/2006 privind Strategia naţională de incluziune socială a tinerilor care părăsesc
sistemul de protecţie a copilului: “tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului, tinerii care la împlinirea vârstei de 18 ani se află într-un centru de reeducare şi
penitenciare pentru minori, tinerii fără adăpost la împlinirea vârstei de 18 ani”
Autoevaluarea
persoane care au o motivaţie puternică şi pun multă pasiune în acest demers (antreprenorii
sociali)
presupune muncă de echipă, iar iniţiatorul trebuie să aibă viziune, carismă, determinare
pentru a reuşi să mobilizeze celelalte entintăţi implicate (stakeholderii)
crearea sentimentului de apartenenţă la acest demers
cunoaşterea provocărilor şi dobândirea cunoştinţelor minime şi a deprinderilor utile în acest
proces
autoevaluarea calităţilor şi deprinderilor de antreprenor social
Factorii politici
Cât de stabil este mediul politic?
Va influenţa politica guvernamentală legislaţia care reglementează domeniul de activitate al
organizaţiei?
Cum se va modifica in viitor sistemul de taxe şi impozite impuse activităţii întreprinse?
Care este poziţia guvernamentală cu privire la etica de marketing/piaţă?
Care este politica guvernului referitoare la economie, politica fiscal-bugetară, piaţa forţei de
muncă, sistemele de protecţie şi asistenţă socială etc.?
Factorii economici
Trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
ratele dobânzilor
nivelul inflaţiei
ocuparea forţei de muncă
puterea de cumpărare
perspectivele pe termen lung ale economiei, respectiv ale Produsului Intern Brut pe cap de
locuitor
starea economiei de tranzacţionare pe termen scurt şi lung (pentru activităţi internaţionale)
Factorii sociali
Care sunt atitudinile faţă de produsele şi serviciile externe? Cum sunt distribuite pe piaţă?
Cât timp au consumatorii pentru petrecerea timpului liber?
Care sunt rolurile bărbaţilor şi femeilor în societate?
Care este speranţa de viaţă? Cât de înstărite sunt generaţiile mai în vârstă?
Care sunt atitudinile faţă de cariera profesională?
Care este religia dominantă în societate?
Care este distribuţia pe vârste?
Care este rata de creştere a populaţiei?
Factorii tehnologici
Permite tehnologia existentă ca produsele şi serviciile să fie realizate mai ieftin şi la un
standard calitativ mai ridicat?
Oferă tehnologia consumatorilor produse şi servicii inovative (internet banking, noi generaţii
de telefoane mobile etc)?
Cum sunt canalele de distribuţie schimbate/afectate de noile tehnologi?
Oferă tehnologia noi modalităţi de comunicare cu viitorii clienţi/beneficiari ai întreprinderii
sociale (bannere, managementul relaţiei cu clienţii etc.)?
Studiul de fezabilitate
demonstrează dacă ideea de întreprindere socială este realistă şi viabilă
presupune analizarea pieţei (evaluarea potenţialului de piaţă, a clienţilor şi a competiţiei) şi
realizarea studiului de marketing (elaborarea politicilor de preţ, produs, distribuţie şi
promovare şi stabilirea căilor de realizare a acestora)
analiza pieţei şi analiza de marketing vor sta la baza adoptării deciziei finale de a demara
afacerea socială
în procesul de dezvoltare a întreprinderilor sociale este importantă şi analiza pieţei, ci nu doar
a nevoilor sociale
Descrierea produselor/serviciilor
descrieţi cea mai importantă caracteristică care le face speciale în raport cu cele existente pe
piaţă
descrieţi produsele sau serviciile în termeni de beneficii/utilitate pentru consumatori/clienţi
descrieţi atât produsele de bază, cât şi pe cele efective şi îmbunătăţite:
produsul de bază: beneficiile pe care publicul ţintă le va obţine ca urmare a acţiunilor
întreprinse
produsul efectiv: aspecte legate de caracteristicile, denumirea, calitatea, stilul, designul şi
ambalarea produsului de bază
produsul îmbunătăţit: toate caracteristicile suplimentare; ce servicii oferiţi după vinderea
produsului?
Concurenţa
întocmiţi o listă cu cei mai mari competitori (nume şi date de contact, descrierea ofertelor etc.)
concurenţa există pe tot ansamblul vânzării sau doar în anumite locaţii? Pe anumite produse?
Pe anumite tipuri de clienţi?
descrieţi competitorii direcţi (cei a căror ofertă este similară cu oferta întreprinderii sociale)
descrieţi concurenţii indirecţi (cei care satisfac aceeaşi nevoie a publicului ţintă, dar în alt
mod; cei care acţionează pe pieţe similare)
În momentul de faţă cum obţin potenţialii clienţi produsul/serviciul? De unde cumpără? De la
cine?
Potenţialii clienţi sunt mulţumiţi de produsele/serviciile oferite de alte organizaţii? De ce?
Care este motivaţia de a se deplasa exclusiv pentru a achiziţiona acest produs? Cât timp/bani
consumă?
Care este preţul pe care îl plătesc în prezent? Veţi oferi un preţ mai mic? Mai mare?
Cunoaşteţi firme sau organizaţii care oferă acest produs/serviciu la nivel local? Dar în judeţ?
Care dintre acestea sunt cele mai dezvoltate?
Cunoaşteţi în localitate firme sau organizaţii care oferă produse/servicii asemănătoare cu cele
pe care le va realiza întreprinderea socială? Prin ce diferă faţă de viitoarele produse/servicii ale
întreprinderii sociale?
Cu ce vine nou produsul/serviciul întreprinderii sociale faţă de ce este acum pe piaţă? (de
exemplu, este mai natural, mai ieftin, mai atrăgător, mai aproape de consumatori, corespunde
mai bine cerinţelor şi nevoilor consumatorilor etc.)
Politica de preţ
comparaţi preţul vostru cu cel al concurenţei: Este acesta mai mare, mai mic, sau la fel? De
ce?
identificaţi cât de important este preţul pentru consumatori: Decizia finală pe care o iau
consumatorii se raportează numai la preţ?
specificaţi/analizaţi ce alte servicii oferiţi clienţilor în preţul respectiv: Pot cumpăra acel
produs în rate? Oferiţi garanţie pentru produsele/serviciilor comercializate? Furnizaţi servicii
post-vânzare incluse în preţul de achiziţie?
Aspecte juridice
licenţe pentru desfăşurarea activităţii, aprobări, permise, autorizări, înregistrări, cerfificări,
avize etc.
reguli şi regulamente privind sănătatea în muncă, spaţiul de lucru sau mediul înconjurător
regulamente speciale pentru desfăşurarea activităţii (regulament de ordine interioară,
proceduri, planuri de evacuare etc.)
specificaţii privind desfăşurarea activităţii într-o anumită zonă, sediu, punct de lucru, atelier
etc.
asigurări pentru bunuri mobile şi imobile
Resurse umane
De câţi angajaţi va fi nevoie pentru începerea afacerii sociale? Ce responsabilităţi vor avea?
Ce trebuie să ştie să facă?
Cunoaşteţi astfel de persoane? Cât de repede sunt disponibile să înceapă lucrul în
întreprinderea socială? În ce condiţii?
Veţi angaja persoane din grupuri vulnerabile? Câte şi din care categorii? Cine, cum şi când îi
va instrui?
Cum vor fi repartizate sarcinile? Ce program de lucru va avea fiecare angajat? Fişa postului?
Management şi organizare
Cine va administra afacerea zi de zi? Ce experienţă are şi ce aduce nou afacerii? Ce calităţi
speciale are? Există un plan de a continua afacerea dacă această persoană pleacă din
organizaţie?
Care sunt organele de conducere? Care sunt atribuţiile acestora?
Cum veţi respecta principiul guvernării democratice ”un om-un vot”?
Cum veţi implica alţi factori de decizie în activitatea întreprinderii sociale?
dacă aveţi mai mult de 10 angajaţi creaţi un tabel organizaţional (ierarhia angajaţilor şi
repartizarea responsabilităţilor)
împărţirea profitului: este necesar să fie specificat de la început procentul din profit care
poate fi distribuit membrilor şi ce se face cu profitul rămas
Planul financiar
plan financiar pe minim cinci ani
cuprinde estimări privind costurile iniţiale pentru demararea afacerii (cheltuieli cu investiţia
iniţială), privind cheltuielile anuale de exploatare şi veniturile anuale din exploatare
previziunile privind profitul şi pierderile (indicatorii de profitabilitate, rentabilitate şi
fezabilitate a afacerii; venit net actualizat, rata internă de rentabilitate şi termenul de
recuperare a investiţiei?
analiza de risc şi senzitivitate (scenarii de dezvoltare a afacerii sociale)
Matricea riscurilor
Analiza de senzitivitate
scenariul de bază: care este scenariul cel mai probabil?
scenariul optimist: care este scenariul cel mai bun? Care vor fi rezultatele, dacă totul sau
aproape totul decurge conform planului, fără să se materializeze aproape niciunul din riscuri?
scenariul pesimist: ce s-ar putea întâmpla dacă riscurile pe care le-aţi prevăzut devin
realitate? Ce consecinţe ar avea asta asupra afacerii sociale din punct de vedere financiar, al
vânzărilor, al capacităţii de producţie etc.
IMPACTUL SOCIAL AL AFACERII
Este foarte importantă descrierea impactului social pe care aceasta îl va avea iniţierea afacerii sociale
şi ulterior întreprinderea socială înfiinţată:
Cum vă asiguraţi că au acces la produse/servicii toţi cei care au nevoie de ele?
Care sunt nevoile sociale speciale ale grupurilor vulnerabile, care vor fi satisfăcute? Cum?
În ce măsură nevoile sociale ale membrilor şi ale comunităţii vor fi îndeplinite?
Care sunt beneficiile concrete pentru comunitate?
Persoana cu dizabilităţi
“persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în
interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în
societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi”
(Convenţia Internaţională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi)
“persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale şi/sau
asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa societăţii, necesitând
măsuri de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale”
(Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap)
Dimensiunea fenomenului
oportunităţile oferite de sectorul unităţilor protejate autorizate încă nu sunt suficient exploatate
în România
667 de unităţi protejate autorizate înregistrate la nivelul anului 2014
1.796 de angajaţi persoane cu dizabilităţi, adică puţin peste 5% din cele peste 30.000
înregistrate ca ocupate
tendinţă pozitivă remarcabilă: dublarea numărului de UPA în ultimii 4 ani (de la 330 în 2011
la 667 în 2014).