PROIECT DE ACTIVITATE

Data: 10.10.2022
Unitatea de învăţământ: Grădinița cu Program Prelungit „Țara Copilăriei” Călărași
Grupa: mică
Tema anuală de studiu: ”Cine sunt/suntem?”
Tema săptămânii: ”Jucării pentru copii”
Categoria de activitate: activitate pe domenii experiențiale DȘ1 (Cunoașterea Mediului)
Tema activității: ”Jucăria mea - ursul”
Tipul activității: Însușire/dobândire de noi cunoștințe
Mijloacul de realizare: observare
Scopul: Îmbogăţirea cunoştinţelor și reprezentărilor despre urs
Obiective operaţionale:
Obiectivele se consideră realizate dacă, la sfârșitul activității, toți copiii vor fi capabili:
O1-să recunoască și să denumească corect jucăria - ursul;
O2-să observe și să denumeasca însușiri vizibile ale ursului (culoare, mărime);
O3-să observe și să denumească corect părțile componente ale corpului (cap, trunchi, membre);
O4-Să formuleze răspunsuri corecte la întrebările adresate, analizând mental și prelucrând informații despre aspectul general al ursului;
O5-Să aplice achizițiile dobândite despre urs în realizarea unor lucrări individuale prin utilizarea corectă a tehnicii colajului;

Strategii didactice:
Metode şi procedee: observația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, surpriza.
Mijloace didactice: un urs mare de pluș, părțile componente ale corpului unui urs, lipici, lucrarea model a educatoarei
Forme de organizare: frontal, individual
Resurse de timp: 15-20'
Resurse bibliografice:
1. MECTS, ”Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani”, 2008
2. Elena Varzari, Maria Taiban, ”Metodica cunoaşterii mediului înconjurător, a dezvoltării şi corectării vorbirii copiilor preşcolari
– Manual pentru liceele pedagogice de educatoare”, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1978.
3. Lolica Tătaru, Adina Glava, Olga Chiș, ”Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar”, Editura
Diamant, Pitești, 2014.
 SCENARIUL ACTIVITĂŢII

Secvenţe Conţinut Strategii didactice Evaluare

didactice Metode şi Mijloace
procedee didactice
I. Crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a
Momentul activităţii:
organizatoric - dispunerea mobilierului în careu deschis;
- pregătirea mijloacelor și a materialelor
didactice;
- introducerea copiilor în sala de grupă
II. În sala de grupă își face apariția un urs mare de Surpriza Urs de pluș Evaluare
Captarea atenţiei pluș care dorește să se joace cu copiii. Explicația observativă

III. Educatoarea anunță tema activității și obiectivele Explicația Urs de pluș Evaluare
Anunțarea temei acesteia pe înțelesul copiilor. observativă
IV. Pentru început se stabilește faptul că ursul de pluș
Dirijarea este o jucărie; se menționează locul în care Explicația Urs de pluș Evaluare
învățării trăiește ursul adevărat și faptul că este un animal Conversația observativă
sălbatic. Problematizarea
În continuarea activității se va realiza observarea
ursului.
Pe parcursul observării, copiii sunt rugați să
atingă ursul pentru a stabili cum este blana lui, să
recunoască culoarea blănii și să numească părțile
componente ale corpului ursului. (cap, trunchi,
membre)

Copiii sunt rugați să observe mai întâi capul

ursului.
Observarea copiilor este dirijată prin adresarea
unor întrebări ajutătoare:
- Ce observați pe capul ursului?
- Ce formă are capul ursului?
- Care sunt părțile componente ale capului?
- Ce culoare au ochii?
- Ce formă au urechile?
- Dar botul?
După observarea și descrierea capului se face
sinteza parțială a observării pe baza ideilor
expuse de copii.
Capul ursului este rotund și pe el se află
ochii, urechile și botul (pe bot nasul și gura)

Se trece la observarea trunchiului ursului.

Copiilor le sunt adresate întrebări ajutătoare:
- Ce formă are trunchiul ursului? (oval)
- Ce se află pe trunchiul ursului? (coada)
Trunchiu ursului este oval și pe el se află
coada.

Se continuă să se observe membrele ursului:

- Cum se mai numesc membrele ursului?
(picioare)
- Câte membre are corpul ursului? (4)
- Cum sunt poziționate aceste față de
trunchi? (2 față, 2 spate)
- Cum se numește partea de picior care
atinge pămîntul? ( laba piciorului)
Ursul are patru membre, două în fața
trunchiului și două în spatele trunchiului.
 Se realizează sinteza finală a observării
ursului. Aceasta constă în descrierea generală a
ursului și reamintirea părților componente ale
corpului ursului.
VI. Pentru a demonstra că au înțeles și reținut care Conversația Modelul Evaluare
Obținerea sunt părțile componente ale corpului unui urs, Observația educatoarei Orală
performanței și copiii vor reconstitui corpul ursul, lipind părțile Explicația Părțile individuală
VII. componente ale corpului. Demonstrația componente Evaluare
Asigurarea feed- Intuirea materialului didactic: Exercițiul ale corpului practic-
back-ului Descoperirea materialelor aflate pe mesele Problematizarea ursului acțională
copiilor; Lipici solid
Identificarea şi denumirea materialelor Șervețele
distribuite, pe baza întrebărilor educatoarei. umede
Analiza modelului cadrului didactic: Tabla
Afişarea modelului cadrului didactic; magnetică
Observarea modelului cadrului didactic;
Analiza şi descrierea elementelor componente ale
structurii realizate şi a materialelor utilizate.
Explicarea şi demonstrarea modului de lucru,
realizate de către cadrul didactic.
Încălzirea muşchilor mici ai mâinii, prin
următoarele exerciţii: Plouă!, Plouă cu găleata!,
Tună!, Fulgeră!, A ieşit soarele!
Executarea temei de către copii, în mod
individual, respectând indicaţiile cadrului
didactic, utilizând o tehnică de lucru corectă.
După urarea Spor la lucru!, cadrul didactic
monitorizează activitatea copiilor, insistând
asupra tehnicii de lucru şi respectării calităţii
estetice a lucrării, urmărind ca în dialogul
individual cu copiii, aceştia să precizeze ordinea
 operaţiilor de lucru, materialele corespunzătoare
şi modul cum trebuie ele utilizate;
Ajutorarea copiilor care solicită sprijin sau
adresează întrebări;
Atenţionarea păstrării ordinei şi disciplinei;
Semnarea lucrărilor;
Fixarea lucrărilor realizate de copii pe tabla
magnetică;
VIII. Observarea, analiza și aprecierea de către copii a Conversația Evaluarea
Evaluarea lucărilor realizate de ei. Observația orală
performanțelor individual ă
IX.Încheierea La finalul activității se fac aprecieri generale și Conversația Stimulente Evaluare
activității individuale asupra modului în care copiii s-au globală
implicat și au răspuns solicitărilor educatoarei. prin
observare
continuă