Universitatea “Ovidius” din Constanța

Facultatea de Psihologie și Știițele Educației

Specializarea: Asistenţă socială, an III

CENTRU DE CONSILIERE ȘI SUPORT PENTRU

COPIII AFLAȚI CU PĂRINȚI ÎN DIVORȚ

Student
Rotariu Ionela-Ruxandra

2022

1
 CERERE DE FINANȚARE

1. DESCRIERE

1.1 Titlul proiectului: Centru de consiliere și suport pentru copiii aflați cu părinți în divorț
1.2 Localizare: Judeţul Constanța, oraș Ovidiu
1.3 Solicitantul :
1.4 Partener/parteneri: Primăria Ovidiu, DGASPC Constanța

1.5 Costul proiectului şi suma solicitată de la Autoritatea contractantă

Total Suma Cofinațare

costuri solicitată de 5% din
eligibile la costul total
(Costul total Autoritatea al
al contractantă proiectului
proiectului) A B
A+B

100.000 95.000 5.000

1.1 Justificare
1.1.1 Identificarea nevoilor sociale şi a constrângerilor dinjudeţul / regiunea unde se
depune proiectul/ contextul în care se realizeză proiectului
Primăria Ovidiu are în subordine localitatea componentă Ovidiu și satele Poiana și
Culmea, cu un număr total de 13.131 de locuitori (conform ultimului recensământ, 2011).
Potrivit informațiilor oferite de către cadrele didactice și consilierii școlari de la raza orașului
Ovidiu, în ultimii ani s-au constatat creșteri îngrijorătoare în rândul copiilor cu părinți aflați în
procesul de separare și/sau divorț. Aceste cazuri au fost identificate în urma schimbărilor
comportamentale ale copiilor, cât și o scădere evidentă a performanțelor școlare ale acestora.

1.1.2 Descrierea grupului / grupurilor ţintă şi a beneficiarilor, precum şi numărul

estimat de beneficiari.
Grupul țintă ale acestui proiect sunt copiii, de la vârsta preșcolară, până la elevii

2
de liceu. În prezent numărului copiilor înregistrați pe raza orașului Ovidiu, sunt împărțiți
astfel:
- Grădinița “Licurici”, Ovidiu- 165 preșcolari
- Gradinița “Zig Zag”,Ovidiu- 114 preșcolari
- Școala gimnazială nr. 2 „Poet Ovidiu”,Ovidiu- 1079 elevi
- Liceul Tehnologic “Ion Podaru”,Ovidiu- 1333 elevi
- Școala primară nr 4, Poiana- 32 elevi
- Grădinița Poiana- 11 preșcolari
- Școala gimnazială nr 3, Culmea- 381 elevi
- Grădinița Culmea- 87 preșcolari.
Copiii aflați cu părinți în divorț, reprezintă categoria directă de beneficiari ai centrului, în
timp de părinții devin beneficiarii indirecți.
1.6.3. Motivele care au stat la baza selectării grupului / grupurilor ţintă şi la
identificarea nevoilor sociale şi constrângerilor acestora. Cum va răspunde proiectul la
nevoile grupului / grupurilor ţintă şi ale beneficiarilor?
Resursele umane responsabile de consilierea copiilor din orașul Ovidiu sunt limitate.
În localitatea Ovidiu este angajat un singur consilier școlar, activitate pe care o desfășoară în
cadrul Liceului Tehnologic “Ion Podaru”. Acesta este responsabil și de celelalte unități de
învâțământ de pe raza orașului Ovidiu, în total fiind vorba despre aproximativ 3.200 de copii.
Conform statisticilor Uniunii Europene, țara noastră ocupă primul loc la numărul divorțurilor,
cu o rată de 1,6 divorțuri la 1000 de locuitori, ponderea fiind de 1 divorț din 4. Majoritatea
cuplurilor care divorțează au copii minori, iar aceștia reprezintă categoria vulneabilă în urma
acestor decizii.
Astfel, o dată stabilit faptul că un singur consilier școlar nu poate face față unui număr
atât de mare de copii, inaugurarea unui centru de consiliere și suport pentru copiii aflați cu
părinți în divorț ar fi binevenit și ar aduce un aport deosebit în viața copiilor aflați în momente
dificile.
1.7 Obiective

Obiectivul general (scopul): Reducerea efectelor divorțului asupra copiilor, atât pentru cei
din familiile normale, cât și cei care provin din familii vulnerabile.
Obiective specifice:
O1. Reducerea efectelor divorțului asupra copiilor cu părinți aflați în divorț.

3
 O2. Conștientizarea resurselor copiilor cu părinți aflați în divorț.
O3. Identificarea strategiilor de viitor pentru copiii afectați de divorțul părinților.

1.8. Descrierea detaliată a activităţilor

Obiectiv 1. Reducerea efectelor divorțului asupra copiilor cu părinți aflați în divorț.

Activitatea 1. Asistență psihologică
1.1. Consilierea psihologică se va aplica pentru copiii și familia acestora, în cazul
beneficiarilor care se află în mijlocul unei crize existențiale.
1.2. Psihoterapia de familie se va aplica în cazul beneficiarilor care au nevoie de
prezența ambilor părinți cu scopul de a evidenția punctele importante ale schimbării dinamicii
de la nivel familial.
1.3. Psihoterapia individuală se va aplica copiilor care sunt vizibil afectați de divorțul
părinților, cu scopul de a evita eventalele traume și modificări comportamentale aferente
acestui eveniment.
Activitatea 2. Aplicarea unor teste proiective. Acestea se vor alege în funcție de obiectivele
urmărite și vârsta copilului.
2.1. Testul Omulețul, urmărește modul în care se identifică individul și locul său în
spațiu.
2.2. Testul Familia, are ca obiectiv principal identificarea dinamicii familiale din
perspectiva familiei, rolurile sale, atașamentul față de ceilalți membrii și prezența acestora.
2.3. Testul CCSAS, este utilizat pentru conștientizarea propriului Eu, relațiile cu
mama, tatăl și relațiile interpersonale, cât și problemele cu care se confruntă individul.
2.4. Testul Cuibul, stabilește calitatea mediului în care trăiește individul.
2.5. Desenele libere pot evidenția alte probleme aflate la nivelul subconștientului.
Obiectiv 2. Conștientizarea resurselor copiilor cu părinți aflați în divorț.
Activitatea 3. Exerciții practice și proiective cu scopul de a-i ajuta pe copii să își
conștientizeze propriile resurse.
3.1. Exercițiul „Cine sunt eu?”, are rolul de evidenția propria identitate, apartenență, resurse,
limite, aptitudini, competențe, pasiuni, eșecuri, realizări..
Activitatea 4. Exerciții practice și proiective cu scopul de a-i ajuta pe copii să își
conștientizeze propriile emoții.

4
 4.1. Cartonașele proiective „Inner child”(Copilul interior), menite să identifice reale stări
emoționale ale copilului(emoțiile pozitive pot fi reale resurse personale).
Obiectiv 3. Identificarea strategiilor de viitor pentru copiii afectați de divorțul părinților
Activitatea 5 . Grup de suport pentru copiii cu părinți divortați sau în curs de separare/divorț.
5.1. Inițierea unui grup de suport pentru copiii cu părinți divortați sau în curs de
separare/divorț, în cadrul căruia copiii pot asculta, împărtăși, învăța din experiențe
asemănătoare și totodată pot conștientiza că nu sunt singurii aflați în această situație.

1.9. Durata şi planul de acţiune

Durata proiectului va fi de 12 luni.

Planul de acţiune trebuie elaborat după următorul format (Grafic Gantt):

Anul 1
Semestrul 1 Semestrul 2 Responsabili

Activitat Lu 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
ea na
1
A1. 44 44 44 44 44 44 44 440 440 440 440 440
0 0 0 0 0 0 0
1.1 20 20 20 20 20 20 20 200 200 200 200 200 Cons.Psih. Strat E.
0 0 0 0 0 0 0 Cons. Psih. Bălan I.
1.2. 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 Psih. Scarlat M.
Psih. Badea D.
1.3. 20 20 20 20 20 20 20 200 200 200 200 200 Psih. Manea A.
0 0 0 0 0 0 0 Psih. Călin A.
A2 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 Dr. Psih. Mihai E.
2.1 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
2.2. 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
2.3. 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

5
2.4. 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
2.5. 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
A3 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 Dr. Psih. Mihai E.
3.1 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
A4 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 Dr. Psih. Mihai E.
4.1 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
A5 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Psih. Irimia C.

2. REZULTATE AŞTEPTATE

2.1 Impactul aşteptat asupra grupurilor ţintă / beneficiarilor

Precum arată statisticile din țara noastră, un număr restrând de persoane apeleaza la
serviciile psihologice. Pe lângă lipsa de informare, oamenii un apelează la un psiholog
deoarece costurile unei ședințe sunt considerate ca fiind ridicate. Cu tóate acestea, în
instituțiile unde se oferă suport psihologic gratuit, primii beneficiari sunt copii.
Deschiderea unui centru pentru copiii ai căror părinți se află în procesul de separare
sau divorț, atât din orașul Ovidiu, cât și in localitățile limotrofe (Lumina, Poarta-Albă,
Nazarcea, Năvodari, Corbu,Săcele, Istria, etc.), ar fi ideal deoarece aportul pe care le-ar aduce
beneficiarilor este semnificativ, iar în únele cazuri chiar fundamental. Indiferent de vârsta
copilului, acesta se află într-o continuă dezvoltare, iar familia reprezintă unicul sprijin
emoțional real. Când acest sprijin un există sau în cazul unui divorț al părinților, pentru copil
va exista un momento în care întreaga sa lume se va prăbuși.
Ceea ce creeză acest centru, este oferirea unui suport real, specializat, pentru copiii
care se află în această situație. Programele elaborate în acest sens, pot oferi copilului șansa de
a-si vedea și continua viața în noua formă pe care o va îmbraca familia.

2.2 Realizări concrete

Datorită numărului de specialiști implicați în acest proiect, centrul se poate ocupa de

aproximativ 50 de copii pe lună, cu întâlniri individuale sau sub forma terapiei de familie, la o
frecvență de 1 ședintă pe săptămână și 4 întâlniri de grup lunare(zilele de sâmbătă). Fiecare

6
 specialist angajat în cadrul centrului are rolul de a lucra pe un anumit palier cu fiecare copil în
parte. Astfel, la finalul programului, copilul va fi evaluat psihologic, va fi ajutat să își
identifice, conștientizeze și depășească trările și va construi strategii de viitorpe termen lung.

2.3 Sustenabilitate
1.3.1 Aspectul financiar
Finanțarea sumei majoritare în valoare de 95.000 euro va fi obținută prin fonduri europene,
proiect demarat de către Primaria Ovidiu.
1.3.2 Nivel instituţional
Cofinanțarea de 5%, în valoare de 5000 euro, va fi suportată exclusiv de către Primăria
Ovidiu.

3.1 Metodologia

3.1.1 Metodele de implementare

Metodologia de implementare are la bază principiile unui management performant care are
obiectivul de a face față următoarelor provocări:
- Derularea proiectului într-o perioadă limitată de timp,
- Coordonarea activității mai multor parteneri ,
- Creearea unei sinergii în desfășurarea muncii de echipa,
- Acoperirea unei palete variate de activități și servicii.
3.1.2 Descrierea rolului şi participării a diferiţilor actori
În acest demers va fi implicat un parteneriat, semnat între unitățile de învățământ,
părinți și comunitate. Prin comunitate se înțelege o paletă largă ale instituțiilor locale
(Primăria, Biserica, DGASPC, sponsori locali, etc.).
3.1.3 Decrieti echipa propusă pentru implementarea proiectului
Echipa va fi formată din departamentul de achiziții din cadrul primăriei Ovidiu,
primarul orașului Ovidiu, George Scupra, managerul de proiect, echipa de psihologi.
3.1.4 Principalele mijloace propuse pentru implementarea proiectului
Pentru implementarea acestui proiect, sunt necesare următoarele mijloace:
- Identificarea unui locații menite să fie potrivită pentru 4 săli de terapie;

7
 - Promovare locală intensă(ziar local, site primărie, afișe expuse în cele mai importante
puncte ale orașului și în instituțiile de învățământ).

4. BUGETUL PROIECTULUI

Completaţi Anexa B (foaia de lucru nr. 1 – Bugetul proiectului) a Ghidului solicitantului, care
acoperă durata totală a proiectului.

Anexa B. Bugetul proiectului1 Anul

Costuri (Cheltuieli) Unitatea de Număr Cost Costuri
măsură de unităţi unitar (in (in EUR)2
EUR)

1. Resurse umane
1.1 Salarii (sume brute, personal local)3
1.1.1 Personal ethnic (specialisti) pe lună  8  714,29 5714,32
1.1.2 Personal administrativ/auxiliary ( administrative) pe lună
1.3 Diurnă pentru deplasări4
1.3.2 În ţară (personalul proiectului) pe zi 0
1.3.3 Participanţi la seminarii/conferinţe ( daca e cazul) pe zi 0
Subtotal Resurse umane 0

2. Transport5
2.1 Transport internaţional pe zbor 0
2.2 Transport local pe lună 0
Subtotal Transport 0

3. Echipamente şi bunuri6
3.1 Achiziţionare sau închiriere de vehicule pe vehicul 0
3. Echipamente şi bunuri 6
 30  10  300
3.3 Piese de schimb/echipamente pentru maşini, utilaje
3.4 Altele 0
Subtotal Echipamente şi bunuri 0

4. Sediu local/ costuri aferente proiectului7

4.1 Costuri vehicule pe lună 0
4.2 Chirie sediu pe lună  1  1000 1000
4.3 Consumabile - rechizite de birou pe lună  50  1 50

8
4.4 Alte servicii (telefon/fax, electricitate/încălzire, pe lună
întreţinere)  3  50 150
Subtotal Sediu local/costuri aferente proiectului 12 luni 94653,54

5. Alte costuri, servicii7

5.1 Publicaţii8 0
5.2 Studii, cercetări 8
0
5.3 Costuri pentru audit 9
0
5.4 Costuri pentru evaluare 0
5.5 Traduceri, interpreţi 0
5.6 Servicii financiare (costul garanţiilor bancare etc.) 0
5.7 Costuri pentru conferinţe/seminarii 8
0
5.8 Activităţi de promovare/Acţiuni pentru asigurarea
vizibilităţii proiectului
Subtotal Alte costuri, servicii 0
Servicii de contabilitate 1 367,35 367,35
Servicii de curatenie (contract cu firma sau cu dgaspc) 1 367,35 367,35
6. Altele 0
Subtotal Altele ( in functie de activitatile pr.) 0

7. Subtotal costuri directe aferente proiectului (1.-6.) 0

8. Administrative (maximum 5% din total costuri directe
aferente proiectului)
10. Total costuri eligibile (7+8) 95388,24

NOTA BENE: Beneficiarul este singurul responsabil de corectitudinea informaţiilor financiare prezentate mai sus.

Introducere

9
 Divorțul în țara noastră este foarte ușor de obținut, chiar dacă sunt implicați și minorii.
În România, comparative cu alte state, nu este ușor a fi părinte divorțat.
Deși există multiple obligații părintești după finalizarea divorțului, aceastea nu sunt
întotdeauna îndeplinite. Legea sprijină părintele singur, prin obligația ca ambii părinții să
contribuie la creșterea, educarea, formarea, perfecționarea și dezvoltarea copilului în condiții
optime, însă statisticile arătă un tablou total diferit.
Efectele divorțului se răsfrâg asupra tuturor membrilor familiei, dar cel mai grav
asupra copilului. Ca și efecte cunoscute, sunt confirmări de tulburari psihice manifestate prin
boli, dar și tulburări comportamentale.
Sărăcia îi îndeamnă deseori pe copii la acte deviante. Lipsa banilor din familia
uniparentală, va accentua greutatea cu care este depășit un divorț. Copiilor le lipsește atât
sprijinul afectiv, cât și cel de ordin material.
Lucrarea de față are obiectivul de a prezenta cât mai larg prezentarea conceptelor
întâlnite în aceasta, factorii care au condus la vulnerabilitatea socială ale părinților divorțați,
strategiile existente privind incluziunea socială și standarde minime de calitate privind
furnizarea serviciilor sociale ale părinților divorțați.

Factori, cauze care au condus la vulnerabilitatea socială a pă rinților divorțați

Atitudinile față de divorț variază substanțial în lume. Divorțul este considerat

inacceptabil din punct de vedere social de anumite țări. Majoritatea populației consideră
divorțul acceptabil în Europa de Est, Asia de Est, America Latină și Statele Unite. În regiunile
dezvoltate precum Europa de Vest și Japonia, mai mult de 80% din populație consideră
divorțul acceptabil din punct de vedere social.
Dintre toate fenomenele manifestate în familii, divorțul este unul care afectează
echilibrul psihoemoțional al membrilor ei, în special al copiilor, și generează disfuncții, uneori
majore, pe toate nivelurile vieții lor (personal, relațional, economic, profesional, social,
spiritual). Gravitatea efectelor negative este influențată de unele caracteristici ale copilului:
vârstă, sex, temperament, starea de sănătate fizică și psihică etc. La acestea se adaugă
consecințele conflictului dintre părinți, care uneori se întinde pe perioade lungi. Schimbările
din viața copiilor, cum sunt schimbarea rutinei zilnice, a școlii, uneori a domiciliului, se
coroborează cu dificultățile financiare și la nivel social și cu dezacordurile dintre părinți
privind creșterea copilului, disciplina, programul de legături personale (Dolto, F., 2008).

1
0
 Conflictul familial și divorțul produc o restructurare la nivel de principalele funcții ale
familiei.
Funcția economică presupune rolul parental de a asigura resursele materiale și
financiare necesare existenței familiei. Odată cu separarea, are loc o diminuare, uneori chiar o
condiționare a resurselor disponibile pentru creșterea copiilor. Acesta este un aspect care
apare adesea spre dezbatere în practica psihologului atunci când abordează cazurile de divorț,
ca sursă de nemulțumire a părintelui la care copilul are domiciliul cu privire la implicarea
celuilalt părinte.
Frustrarea principală ține de măsura în care fiecare dintre adulți își direcționează
resursele financiare, părintele care petrece mai mult timp cu copilul fiind, din punctul său de
vedere, mult mai implicat financiar.
Funcţia de solidaritate presupune a asigura unitatea și stabilitatea familiei. La nivel
general, această funcție este una de tip tradițional, din ce în ce mai amenințată de rata în
creștere a divorțurilor. Rolul acestei funcții este unul de a fixa o bază de raportare a membrilor
familiei, care include identitatea personală, sentimentul de apartenență, încredere, sprijin,
ajutor. Toate aceste caracteristici sunt necesare pentru dezvoltarea armonioasă a unui copil.
Prin urmare, destrămarea familiei amenință, în primul rând, baza de siguranță și solidaritate a
copilului.
Funcţia de socializare presupune a transmite atitudini, valori, principii, modele de
comportament. Cu alte cuvinte, modelul de comportament al părinților devine un cadru de
dezvoltare pentru copil, care învață, în felul acesta, ce se face și ce nu se face. Prinși în
vârtejul conflictului, adulții scăpa uneori din vedere impactul pe care comportamentele lor îl
au asupra copilului. Rolul psihologului, în acest caz, este, tocmai, de a aduce în prim plan
perturbarea acestei funcții și eventualele repercusiuni pe care le poate avea în viața copilului.
Rolurile sunt seturi coerente de comportamente aşteptate de la o persoană în virtutea
poziţiei pe care o are într-un sistem, grup, societate. În cadrul familial, întâlnim rolurile
conjugal, parental, fratern și, am adăuga, rolul filial. În familiile marcate de divorț, există o
perturbare a acestor roluri, din mai multe puncte de vedere, intrând în sarcina specialistului
evaluarea acestor roluri și sprijinul pentru restructurarea lor, astfel că rolul conjugal este
primul afectat în cazul divorțului, cei doi parteneri se văd puși în situația de a renunța la acest
rol de soț/soție și la setul de comportamente aferent pentru a-și restructura poziția din
perspectiva rolului de părinte singur, pentru care, de cele mai multe ori, nu există repere
comportamentale, într-o prima etapă. Putem vorbi, astfel, de o dezorientare legată de rol, care

1
1
face ca anxietatea în legătură cu divorțul să fie mai accentuată la unul dintre parteneri sau la
ambii.
Rolul parental este, de asemenea, perturbat în cazul unui divorț, fie prin preluarea în
mai mare măsură a răspunderilor care țin de copil, fie prin restricționarea accesului liber la
copil. Fiecare dintre cei doi părinți are, în dinamica familială și în viața copilului, un rol bine
definit, mama fiind investită cu funcția emoțională și de susținere, tatăl fiind investit cu
funcția de socializare și contact cu exteriorul.
Rolul filial presupune respect față de părinte, loialitate, iubire, încredere, apartenență.
Rolul filial se manifestă în raport de ambii părinți și este necondiționat. Problema apare atunci
când copilul simte că e cazul să aleagă ce părinte își iubește mai mult(Nichols, N., P.,
Schvartz, R., C., 2005).

Strategii privind incluziunea socială și creșterea calită ții vieții ale pă rinților
divorțați

În urmă cu doi ani, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a lansat în consultare

publică Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada
2021-2027. Obiectivul general este reducerea, până în 2027, cu minimum 10% față de 2020, a
numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Potrivit Notei de fundamentare, primul obiectiv strategic vizează asigurarea unui trai
decent pentru toți și combaterea situațiilor tranzitorii de sărăcie a resurselor pentru ca acestea
să nu se transforme în probleme structurale de sărăcie și excluziune socială. Asigurarea
dreptului la asistență socială minimă a locuitorilor din fiecare unitate administrativ-teritorială,
participarea socială și economică a grupurilor vulnerabile, creșterea acceslui acestor
persoanene la servicii de interes public general, prevenirea polarizării sociale,
responsabilitatea socială a întreprinderilor, dezvoltarea parteneriatelor public-public și public-
privat în combaterea sărăciei și excluziunii sociale reprezintă direcții de acțiune pentru
atingerea acestor obiective.
Al doilea obiectiv are în vedere investițiile sociale, intervenții directe asupra
principalelor cauze de transmitere a sărăciei pe mai multe generații, urmat de al treilea
obiectiv strategic are în vedere modernizarea sistemului de protecție socială.
Al patrulea obiectiv strategic are în vedere îmbunătățirea capacității administrative
pentru coordonarea acestor măsuri.

1
2
 Prioritatea cheie a acestei strategii este asigurarea dreptului la asistență socială și a
aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie
socială, sau în risc de excluziune socială, la nivelul fiecărei localități. Aici putem vorbi și
despre părinții divorțați, unde se vor aplica următoarele strategii privind incluziunea socială și
creșterea calității vieții ale părinților divorțați:
- funcționarea serviciului public de asistență socială (SPAS) în fiecare unitate
administrativ-teritorială cu asistent social angajat/contractat;
- reglementarea prin lege a atribuțiilor de asistență socială care sunt partajate între stat
și autoritățile administrației publice locale la nivel de comună, oraș, municipiu și județ, cu
respectarea principiilor și regulilor de descentralizare prevăzute de Codul Administrativ;
- sprijinirea acordării de către SPAS a serviciilor de asistență comunitară pentru
combaterea sărăciei și excluziunii sociale;
- elaborarea și implementarea de programe comunitare și intercomunitare pentru
combaterea sărăciei și excluziunii sociale care să acopere domeniile cheie în
combaterea sărăciei și excluziuinii sociale: asistență socială, sănătate, educație,
locuire, ocupare;
- sprijinirea dezvoltării de servicii sociale publice si private, creșterea accesului la
servicii sociale, de ocupare și de sănătate, de calitate și sustenabile;
- asigurarea accesului la locuire decentă, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la
locuințe sociale și tarife sociale pentru utilități;
- facilitează procesul de angajare, a șomerilor și a persoanelor cu venituri reduse
(Ministerul muncii, 2021).

Standarde minime de calitate privind furnizarea serviciilor sociale ale pă rinților

divorțați

Părinții divorțați, respectiv familiile monoparantale reprezintă un segment al categoriei

de persoane vulnerabile, beneficiind după sine de o serie de servicii sociale pentru a veni în
întâmpinarea persoanelor care se confruntă cu anumite probleme sau chiar de preventive în
vederea evitării apariției acestora cu scopul de a le depăși.
Conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011, “grupul vulnerabil desemnează
persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacerea nevoilor zilnice

1
3
de trai din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de
alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială”. Astfel
“beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a
veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai
minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii
calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres
de lege”.
Standardele minime de calitate privind furnizarea serviciilor sociale ale părinților
divorțați includ beneficii de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și
riscului de excluziune socială, beneficii de asistență socială pentru susținerea copilului și
familiei și/sau beneficii de asistență socială pentru situații deosebite. Așadar, aici putem
discuta despre beficii precum:
- facilități reprezentate de asigurarea plății unor contribuții de asigurări sociale și/sau
asimilarea unor perioade de contribuție;
- facilități de acces la mediul fizic, informațional și communicational;
- ajutoare materiale constând în bunuri de folosință personală sau îndelungată și
alimentare, acordate individual ori în cadrul unor programe destinate facilitării
accesului la educație, sănătate și ocupare;
- majorări ale beneficiului de asistență socială acordat, dacă se încadrează în condițiile
de eligibilitate;
- stimulente pentru suplinirea unor servicii sociale;
- ajutoare sociale susținute din bugetul de stat, acordate focalizat, pentru categoriile de
populație aflate în risc de sărăcie;
- ajutoare sociale comunitare susținute din bugetele locale, acordate focalizat, ca măsuri
individuale de support pentru depășirea unor situații de dificultate temporară;
- ajutoare de urgență susținute din bugetul de stat și/sau din bugetele locale, acordate
pentru situații datorate calamităților naturale, incendiilor, accidentelor etc.;
- burse sociale și ajutoare financiare pentru facilitarea accesului la educație, susținute
din bugetul de stat și/sau din bugetele locale;
- ajutoare în natură, alimentare și materiale, inclusiv cele acordate în cadrul
programelor de sprijin educational pentru copiii și tinerii proveniți din familii
defavorizate, susținute din bugetul de stat și/sau bugetele locale, cum ar fi programe
pentru suplimente alimentare, rechizite și alte materiale necesare în procesul de
educație;
- alte drepturi prevăzute de lege.

1
4
Bibliografie

1. Boc, D., 2010, The Politics of Happiness : What Government Can Learn “New Research
on Well-Being”, Princeton University
Press,https://press.princeton.edu/books/hardcover/9780691144894/the-politics-of-
happiness
2. Dortier, J., F., 2006, Științele umaniste-o panorama a cunoașterii, trad Mărgărita Vavi
Petrescu, Ed. Științelor sociale și politice, București
3. Dolto, F., 2008, Când părinţii se despart, Ed. Trei, Bucureşti
4. Helliwell, J., Layard, R., Sachs, J., 2016, World Happiness Report, vol. I,
https://worldhappiness.report/
5. James, P., Scerri, A., Magee, L., 2012, Measuring Social Sustainability: A Community-
Centred Approach, “Applied Research in the Quality of Life”, vol. 7, nr.3,
https://link.springer.com/article/10.1007/s11482-012-9166-x
6. Ministerul muncii, 2021, Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei
naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027 a
Planului de acțiune pentru perioada 2021-2027,
http://mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMPS/Transparenta_decizionala/
310321HG_strategie_2021-2027ANEXA_NR1.pdf

1
5
7. Nichols, N., P., Schvartz, R., C., 2005, Terapia de Familie. Concepte și metode, Asociația
de Terapie Familială, București
8. OMS, 2020, WHOQOL: Measuring Quality of Life, https://www.who.int/toolkits/whoqol
9. Seidel, J., S., 2018, Top Causes of Divorce Study,
https://web.archive.org/web/20140203011740/http://seidellaw.com/top-causes-of-divorce
10. Teachman, J., 2010, Premarital Sex, Premarital Cohabitation, and the Risk of Subsequent.
Marital Dissolution Among Women, “Journal of Marriage and Family”,
https://web.archive.org/web/20150815052942/http://onlinelibrary.wiley.com/doi/
10.1111/j.1741-3737.2003.00444.x/abstract
11. Valeanovici, A., Dumitriu, G., Evaluare, expertiză, intervenție psihologică în situații de
divorț, Ed. Expert Psy, București
12. https://www.nectarie6.ro/files/legislatie/legea-asistentei-sociale-nr-292-2011.pdf

1
6