Universitatea nicolae titUlescU

MonopolUl. practici
Monopoliste saU
restrictive

chiUariU roberta -GeorGiana

 Monopolul este considerat forma extremă a
concurenței perfecte. Piața cu concurență perfectă
dispune de un număr foarte mare de producători care
gestionează o singură ofertă,spre deosebire de piața
de monopol unde există un singur ofertant pentru un
bun sau un serviciu.
Astfel,în piața de
monopol,producătorului îi este
accesibil controlul asupra
prețului de vânzare. Puterea de
piață a monopolului poate fi
maximă,fiindcă firma de monopol
stabilește prețul produsul,iar
acesta este un preț mare cu
siguranță
Intrarea pe piața de monopol este una
relativ dificilă,uneori imposibilă datorită
restricțiilor la intrare,care pot fi :
-legale;
-naturale.

În mare parte există trei cauze care influențează situația de monopol

și opresc intrarea în ramură,a altor producători:
-legea dreptului exclusiv de producere/vânzare a unui bun,unei
singure firme;
-posesia unui producător asupra unei resurse;
-nivelul costurilor de producție prin care un producător este mai
eficient în raport cu mulți alți producători .
 Monopolul - clasificare
-Monopolul natural. Economia de scară realizată în anumite domenii contribuie
la scăderea costurilor de producție într-o măsură atât de mare încât alte firme
cu un volum mai redus de activitate nu ar putea ajunge la o atare performanță. În
același timp, în anumite domenii ,nici tehnologic și nici economic nu ar fi
posibilă existența mai multor întreprinderi concurente deoarece ar insemna
cheltuieli prea mari de investiții. Sunt exemplele clasice privind rețelele de
distribuție a electricității, gazelor și apei, rețelele de termoficare, sistemele de
irigații, rețeaua de căi ferate.
-Monopolul legal. Există anumite produse sau sectoare de interes strategic
(apărarea națională) și de interes public care trebuie să intre sub incidența
controlului public. În această privință pot fi menționate cele aparținând
sectorului sănătații sau celor care trebuie supuse controlului public, cum sunt,
de exemplu, fabricarea și distribuția unor medicamente sau substanțe
farmaceutice (morfina) producția și comercializarea tutunului și alcoolui,
precum și producția și utilizarea uraniului,etc
 -Monopolul tehnologic. Generat în special de proprietatea asupra patentului
de invenție și a dreptului de autor, ceea ce conferă inventatorului sau
autorului controlul exclusiv asupra noului produs sau asupra noii tehnologii
întreaga perioadă prevazută de lege (15-17 ani pentru patente) De altfel orice
producător de produs nou vândut pe piață dispune, o perioadă, de poziția de
monopol, perioadă care va dura până când alte firme vor veni pe piață cu
produse similare sau substitubile.
-Monopolul asupra marcii comerciale. Cuprinde astăzi un mare număr de
produse ale industriei moderne. Imaginea produsului creată de originalitatea
modelelor reînnoite la anumite intervale de timp, și garanția calității
produselor sunt legate de marca comercială care este unică, irepetanbilă și
recunoscută prin investiția facută în reclama insistentă, prin seriozitatea și
promptitudinea cu care sunt serviți clienții.
-Monopolul exercitat prin controlul asupra unor inputuri. Cum sunt energia,
unele minerale ca bauxita, cuprul, staniul etc. datorită în special rarității
acestora și proprietății asupra unor zăcăminte importane.
 Legea noastră sancționează următoarele
forme de practici monopoliste:
-înțelegerile monopoliste
-abuzul de poziție dominantă
În ceea ce privește concentrările economice
excesive,legea are mai puțin un caracter
sancționar ,cât mai ales unul preventiv.

II.1. Înțelegerile monopoliste

Art.5 –(1) Sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi,decizii ale
asociaților de întreprinderi și practici concertate,care au ca obiect sau au ca
efect împiedicarea ,restrângerea ori diminuarea concurenței pe piața
românească sau pe o parte a acesteia,în special cele care:
a)stabilesc,direct sau indirect,prețuri de cumpărare ori de vânzare sau orice
alte condiții de tranzacționare;
b)Limitează sau controlează producția ,comercializarea ,dezvoltarea tehnica
sau investițiile;
c)împart piețele sau resursele de aprovizionare;
d)aplică,în raporturile cu partenerii comerciali,condiții inegale la
prestații echivalente,provocând în acest fel unora dintre ei un
dezavantaj concurențial;
e)Condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către
parteneri a unor prestații suplimentare,care prin natura lor sau în
conformitate cu uzanțele comerciale,nu au legatură cu obiectul
acestor contracte;
f)constau în participarea ,în mod concertat,cu oferte trucate la
licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte;
g)elimină de pe piață alți concurenți,limitează sau împiedică
accesul pe piață și libertatea exercitării concurenței de către alte
întreprinderi,precum și înțelegerile de a nu cumpăra de la sau de
a nu vinde către anumite întreprinderi fără o justificare
rezonabilă.
Practici anticoncurențiale-exemple
• Apple,anchetat de Bruxelles pentru prețurile
ridicate ale iPad și cărtilor electronice.
• Comisia Europeana (CE) a deschis o
Anchetă împotriva gigantului Apple și a cinci
edituri pentru posibile practici
anticoncurențiale.Companiile sunt
suspectate că s-au ințeles într-o manieră
abuzivă asupra prețurilor iPad și cărților
electronice.Astfel ,CE dorește să afle dacă
piața cărților electronice este controlată de
un cartel care menține ,în mod
artificial,prețurile ridicate. În acest dosar
,Bruxelles a ales să intervină dur,țintind
nume puternice precum Apple și filialele
editurilor gigant Lagardee,
Pearson și News Corp.Toți sunt suspectați de practici
anticoncurențiale pe această piață aflată în plină expansiune

• Se pare că astfel de practici au debutat la începutul lui 2010

când Apple a lansat iPad,o inovație majoră care a bulversat
modelele economice ale industriei culturale.Acest fapt a
fost repede intuit de cele cinci edituri incriminate de
CE,Bruxelles-ul suspectând ca Hachette Livre (filiala
Lagardere),Harper Collins(News Corp) și Penguin(Pearson
Group) s-au aliat cu Apple pentru a schimba regulile de
publicare . “Până la apariția tabletei iPad,cei care
determinau prețurile cărtilor erau distribuitorii,nu
editorii.După aceea,modelul s-a inversat,ceea ce ar putea
avea ca efect perturbarea concurenței și deci menținerea
ridicată a prețurilor.”,a spus o sursă din cadrul executivului
european
 Această schimbare de abordare s-ar fi materializat prin
generalizarea unor contracte numite “acorduri de
agenție”,deja folosite de Apple și în alte situații
• Practic permit editorilor să fixeze
prețul de vânzare,nu să recomande
unul,situație în care opțiunea finală
aparține distribuitorului. “Aceste
acorduri de agenție sunt un răspuns
direct de la Amazon,care s-a lansat
în urma cu câțiva ani într-o politică
de vânzare pe pierdere a e-cărților
pentru a impulsiona vânzările
tabletei propria,Kindle”,a explicat
pentru Les Echos un specialist.
 Concluzii
• În concluzie,singurul mod de control eficient al practicilor
comerciale restrictive este respectarea cu strictețe a legilor
cu privire la concurență ,deoarece doar respectarea
legislației în domeniul concurenței asigură protecția
,menținerea și stimularea concurenței în vederea
promovării concurenței loiale.
• Se vorbește tot mai des în literatura de specialitate de
existența unei discipline a concurenței și a unei culturi în
domeniul concurenței,ca cerințe obligatorii și necesare ce
vor permite integrarea mai accentuată în Uniunea
Europeană.