Monopolul este considerat forma extremă a concurenței perfecte. Piața cu concurență perfectă dispune de un număr foarte mare de producători care gestionează o singură ofertă,spre deosebire de piața de monopol unde există un singur ofertant pentru un bun sau un serviciu. Astfel,în piața de monopol,producătorului îi este accesibil controlul asupra prețului de vânzare. Puterea de piață a monopolului poate fi maximă,fiindcă firma de monopol stabilește prețul produsul,iar acesta este un preț mare cu siguranță Intrarea pe piața de monopol este una relativ dificilă,uneori imposibilă datorită restricțiilor la intrare,care pot fi : -legale; -naturale.
În mare parte există trei cauze care influențează situația de monopol
și opresc intrarea în ramură,a altor producători: -legea dreptului exclusiv de producere/vânzare a unui bun,unei singure firme; -posesia unui producător asupra unei resurse; -nivelul costurilor de producție prin care un producător este mai eficient în raport cu mulți alți producători . Monopolul - clasificare -Monopolul natural. Economia de scară realizată în anumite domenii contribuie la scăderea costurilor de producție într-o măsură atât de mare încât alte firme cu un volum mai redus de activitate nu ar putea ajunge la o atare performanță. În același timp, în anumite domenii ,nici tehnologic și nici economic nu ar fi posibilă existența mai multor întreprinderi concurente deoarece ar insemna cheltuieli prea mari de investiții. Sunt exemplele clasice privind rețelele de distribuție a electricității, gazelor și apei, rețelele de termoficare, sistemele de irigații, rețeaua de căi ferate. -Monopolul legal. Există anumite produse sau sectoare de interes strategic (apărarea națională) și de interes public care trebuie să intre sub incidența controlului public. În această privință pot fi menționate cele aparținând sectorului sănătații sau celor care trebuie supuse controlului public, cum sunt, de exemplu, fabricarea și distribuția unor medicamente sau substanțe farmaceutice (morfina) producția și comercializarea tutunului și alcoolui, precum și producția și utilizarea uraniului,etc -Monopolul tehnologic. Generat în special de proprietatea asupra patentului de invenție și a dreptului de autor, ceea ce conferă inventatorului sau autorului controlul exclusiv asupra noului produs sau asupra noii tehnologii întreaga perioadă prevazută de lege (15-17 ani pentru patente) De altfel orice producător de produs nou vândut pe piață dispune, o perioadă, de poziția de monopol, perioadă care va dura până când alte firme vor veni pe piață cu produse similare sau substitubile. -Monopolul asupra marcii comerciale. Cuprinde astăzi un mare număr de produse ale industriei moderne. Imaginea produsului creată de originalitatea modelelor reînnoite la anumite intervale de timp, și garanția calității produselor sunt legate de marca comercială care este unică, irepetanbilă și recunoscută prin investiția facută în reclama insistentă, prin seriozitatea și promptitudinea cu care sunt serviți clienții. -Monopolul exercitat prin controlul asupra unor inputuri. Cum sunt energia, unele minerale ca bauxita, cuprul, staniul etc. datorită în special rarității acestora și proprietății asupra unor zăcăminte importane. Legea noastră sancționează următoarele forme de practici monopoliste: -înțelegerile monopoliste -abuzul de poziție dominantă În ceea ce privește concentrările economice excesive,legea are mai puțin un caracter sancționar ,cât mai ales unul preventiv.
II.1. Înțelegerile monopoliste
Art.5 –(1) Sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi,decizii ale asociaților de întreprinderi și practici concertate,care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea ,restrângerea ori diminuarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia,în special cele care: a)stabilesc,direct sau indirect,prețuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare; b)Limitează sau controlează producția ,comercializarea ,dezvoltarea tehnica sau investițiile; c)împart piețele sau resursele de aprovizionare; d)aplică,în raporturile cu partenerii comerciali,condiții inegale la prestații echivalente,provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurențial; e)Condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare,care prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale,nu au legatură cu obiectul acestor contracte; f)constau în participarea ,în mod concertat,cu oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte; g)elimină de pe piață alți concurenți,limitează sau împiedică accesul pe piață și libertatea exercitării concurenței de către alte întreprinderi,precum și înțelegerile de a nu cumpăra de la sau de a nu vinde către anumite întreprinderi fără o justificare rezonabilă. Practici anticoncurențiale-exemple • Apple,anchetat de Bruxelles pentru prețurile ridicate ale iPad și cărtilor electronice. • Comisia Europeana (CE) a deschis o Anchetă împotriva gigantului Apple și a cinci edituri pentru posibile practici anticoncurențiale.Companiile sunt suspectate că s-au ințeles într-o manieră abuzivă asupra prețurilor iPad și cărților electronice.Astfel ,CE dorește să afle dacă piața cărților electronice este controlată de un cartel care menține ,în mod artificial,prețurile ridicate. În acest dosar ,Bruxelles a ales să intervină dur,țintind nume puternice precum Apple și filialele editurilor gigant Lagardee, Pearson și News Corp.Toți sunt suspectați de practici anticoncurențiale pe această piață aflată în plină expansiune
• Se pare că astfel de practici au debutat la începutul lui 2010
când Apple a lansat iPad,o inovație majoră care a bulversat modelele economice ale industriei culturale.Acest fapt a fost repede intuit de cele cinci edituri incriminate de CE,Bruxelles-ul suspectând ca Hachette Livre (filiala Lagardere),Harper Collins(News Corp) și Penguin(Pearson Group) s-au aliat cu Apple pentru a schimba regulile de publicare . “Până la apariția tabletei iPad,cei care determinau prețurile cărtilor erau distribuitorii,nu editorii.După aceea,modelul s-a inversat,ceea ce ar putea avea ca efect perturbarea concurenței și deci menținerea ridicată a prețurilor.”,a spus o sursă din cadrul executivului european Această schimbare de abordare s-ar fi materializat prin generalizarea unor contracte numite “acorduri de agenție”,deja folosite de Apple și în alte situații • Practic permit editorilor să fixeze prețul de vânzare,nu să recomande unul,situație în care opțiunea finală aparține distribuitorului. “Aceste acorduri de agenție sunt un răspuns direct de la Amazon,care s-a lansat în urma cu câțiva ani într-o politică de vânzare pe pierdere a e-cărților pentru a impulsiona vânzările tabletei propria,Kindle”,a explicat pentru Les Echos un specialist. Concluzii • În concluzie,singurul mod de control eficient al practicilor comerciale restrictive este respectarea cu strictețe a legilor cu privire la concurență ,deoarece doar respectarea legislației în domeniul concurenței asigură protecția ,menținerea și stimularea concurenței în vederea promovării concurenței loiale. • Se vorbește tot mai des în literatura de specialitate de existența unei discipline a concurenței și a unei culturi în domeniul concurenței,ca cerințe obligatorii și necesare ce vor permite integrarea mai accentuată în Uniunea Europeană.