Practici restrictive de concurenta:

Efectul acestor practici duce la restrângerea considerabila a concurentei de pe

piață, duce la fixarea preturilor de cumpărare sau de vânzare sau la impunerea
altor condiții comerciale; poate limita producția,piețele,dezvoltarea tehnica,
investițiile ,împărțirea piețelor sau a surselor de furnizare intre concurenți.
Cartelurile:
Cartelurile reprezintă acordurile prin care doua sau mai multe
societati,producatori sau distribuitori ai aceluiași produs, își fixează preturile si
își împart piața.Carterurile se pot înfățișa sub forma cartelului national,incheiat
scopul controlării producției si distribuției produselor, la nivelul pieței unei
anumite țări, sau sub forma cartelului internațional, care este încheiat intre
societăți din tari diferite, și care are ca scop fixarea preturilor și împărțirea
piețelor. Cartelul de import, prin care două sau mai multe societăți cumpără o
anumita materie prima in vederea furnizării unei anumite ramuri industriale, și
nu in ultimul rând cartelurile de export, prin care societățile își stabilesc un
anumit preț de export sau își împart piețele de export.

Abuzul de poziție dominantă:

Deținerea unei poziții dominante nu este de condamnat, fiind rezultatul
eficienței activității desfășurate de o societate comerciala. O întreprindere are
poziție dominanta ,când puterea sa economica îi permite să se comporte
independenta fata de piață, să opereze fără sa fie influențata de reacția
concurenților sau clienților sai,astfel încât sa afecteze relevant mediul
concurențial. Întreprinderea care deține o poziție dominantă poate sa abuzeze de
aceasta pentru a-și creste veniturile si pentru a-și consolida poziția de piață, atât
prin slăbirea sau eliminarea concurentilor,cat si prin interzicerea accesului pe
piață a unor noi competitori.

Monopolul si reprimarea practicilor monopoliste:

Poziția de monopol reprezintă consecința unei dominații exclusive a unor agenți
economoci,astfel ca monopolul poate fi de fapt sau legal. Dominația exclusiva a
unei piețe nu duce întotdeauna la practici restrictive de concurență, deoarece
dominația poate sa creeze fie o reducere a tarifelor ,urmare a economiilor de
scară, fie agenții economici rivali vor lua locul agentului monopolist, situație
numita concurenta monopolistica.Monopolismul generează, înainte de toate,
efecte nocive pentru consumatori, duce la creșterea preturilor si scăderea calității
produselor, fapt care determina clienții sa plătească un preț mai mare pe un
anumit produs decât valoarea reala a mărfii
Monopolul si reprimarea practicilor monopoliste formează obiectul dreptului
antitrust. In Romania actele normative de baza in acest domeniu le constituie
Legea concurenței nr 21/1996 si Legea nr 31/1996 privind regimul monopolului
de stat. În sensul prezentei legi prin monopol de stat se înțelege dreptul statului
de a stabili regimul de acces al agenților economici cu capital de stat si privat,
inclusiv producătorii individuali, după caz,la activitățile economice constituind
monopol de stat si condițiile de exercitare ale acestora.
Sunt activități care constituie monopol de stat: fabricarea si comercializarea
stupefiantelor si a medicamentelor care conțin substanțe stupefiante,ectractia,
producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor prețioase si a
pietrelor pretioase,producerea si emisiunea de mărci poștale si timbre fiscale,
fabricarea si importul ,in vederea comercializării a produselor din tutun si a
hârtiei pentru țigarete,etc.
Prin excepție,nu reprezintă monopol de stat fabricarea băuturilor alcoolice in
gospodăriile personale pentru consum propriu. Monopolul a fost prezent in
industriile de rețea-transport ,energie si telecomunicații.