7.

Dreptul derivat
Tratatele CEE (art.189) si CEEA (art.161) identifică cinci tipuri de astfel de acte: regulamente,
directive, decizii, avize şi recomandări, doar primele trei având forță juridică.
Regulamentul este principalul izvor al dreptului comunitar derivat.
Directiva, act normativ comunitar, care obligă fiecare stat membru destinatar în ceea ce privește
rezultatul care urmează să fie atins, lăsând autorităților naționale competența în privința formei si
a mijloacelor.
Directiva, ca şi regulamentul, face parte, indiscutabil, din categoria actelor obligatorii, dar are
unele caracteristici particulare. Astfel, directiva este un act cu caracter general, care stabilește
doar obiectivul, alegerea formei şi a mijloacelor necesare pentru realizarea lui fiind lăsată
aprecierii suverane a fiecărui stat. Cu toate aceste particularități, directivele sunt acte obligatorii,
impunând statelor membre obligații „de rezultat", care, în cazul nerespectării, pot da naștere unui
recurs în fața Curții de Justiție.