Sunteți pe pagina 1din 8

10.

MECANISME ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE LA


AUTOMATIZAREA ŞI MECANIZAREA OPERAŢIILOR
DE DEFORMARE LA RECE

Atunci când alimentarea se face manual, din numărul total de curse


disponibile ale presei se folosesc 25-30%. Dacă se folosesc dispozitive care să
permită alimentarea automata teoretic, numărul de curse ale presei să fie folosite
în proporţie de 100%. Se apreciază că se folosesc 85-90% din numărul de curse
ale preselor. Alimentarea automată se face cu nişte dispozitive şi mecanisme
grupate în două categorii.
a) alimentarea cu semifabricate sub formă de benzi şi fâşii:
- cu role;
- cu cleşti;
- cu role şi pene;
- cu cârlige.
b) alimentarea cu semifabricate individuale(în bucăţi):
- cu magazin;
- cu buncăr;
- cu mână mecanică.

10.1. Mecanisme pentru avansul automat al benzilor

Mecanismele pentru avansul automat al benzilor prezintă o deosebită


importanţă, deoarece ele permit automatizarea completă a procesului de presare,
în cazul utilizării ştanţelor simple sau a celor combinate cu acţiune simultană sau
succesivă. În fig. 10.1 este prezentat un dispozitiv de avans cu role.
Aceste tipuri de dispozitive se folosesc la alimentarea cu avans automat şi
se utilizează pentru grosimi de piesă de până la 2,5-3 mm, lungimea de avans până
la 200-250 mm, viteza de avans 10-15m/min, iar precizia avansului ±0,1 mm.
Se montează două astfel de dispozitive cu role, unul la intrare, altul la
ieşire, pentru a putea fi posibilă intrarea capului benzii pentru un deşeu mai mic.
Banda introdusă în matriţă trece printre cele două role 5 şi 6 ale
dispozitivului, antrenate intermitent prin roţile 4 şi 7, roţi ce au aceeaşi rază.
Aceste roţi sunt antrenate în mişcarea de rotaţie intermitentă cu ajutorul roţii 8,
antrenată de către cuplajul de sens unic 9, legat prin manivela 10 şi pârghia 11 de
culisorul presei.
1
La ridicarea culisorului, pârghia 11 se ridică rotind braţul şi realizând
deplasarea cu un pas. La coborârea culisorului presei cuplajul revine în poziţia
iniţială. Pentru ca cele două dispozitive de alimentare (intrare-ieşire ) să lucreze
sincron, este necesar ca cel de la ieşire să fie legat de aceeaşi pârghie 11 printr-un
sistem bielă-manivelă.

Fig. 10.1 Dispozitiv de avans cu role

Pentru a face posibilă antrenarea unor benzi cu grosimi diferite, grosime


care trebuie să fie de minimum 0,5 mm, rola superioară este montată pe un lagăr
mobil 2 apăsat de forţa arcurilor 1. Ridicarea rolei se poate face manual cu
ajutorul pârghiei 3. În cazul în care matriţa prezintă căutătoare, ce au rolul unei
poziţionări precise a benzii, în construcţia dispozitivului de alimentare există o
manivelă acţionată la coborâre de culisoul presei astfel ca banda să fie mai slabă,
pentru o poziţionare mai bună.
În fig. 10.2 este prezentat un alt tip de mecanism folosit pentru avansul
automat al benzilor- mecanism de avans automat cu cleşti.
Se utilizează la avansarea prin împingere a materialului. Avansarea se face
prin împănarea unor cuţite 3 în banda ce urmează a fi deplasată.
Are loc deplasarea rectilinie alternativă a căruciorului 1 printr-un sistem
bielă-manivelă care realizează avansul benzii, iar cu ajutorul căruciorului fix 2 se
realizează blocarea benzii, la retragerea căruciorului.
Revenirea în poziţia iniţială se face cu ajutorul unor arcuri ce leagă cele
două cărucioare. Cuţitele 3, articulate cu bolţurile 4 antrenează materialul, acestea

2
fiind în contact cu materialul ca urmare a arcurilor de tracţiune 5. Pentru materiale
de grosime mare, prinderea se face din lateral.

Fig. 10.2 Mecanism de avans automat cu cleşti

Figura 10.2 a corespunde momentului de începere a avansului benzii, când


cuţitele căruciorului se împănează pe părţile laterale ale benzii, iar cele de pe
suportul fix se rotesc şi permit trecerea benzii.
Figura 10.2 b indică momentul retragerii căruciorului; în acest timp,
cuţitele suportului fix blochează banda, iar cuţitele căruciorului o eliberează.
În cazul avansurilor mari, când frecvenţa de lucru a presei ajunge până la
500…600 curse duble pe minut, se folosesc mecanisme de avans acţionate de
motoare pneumatice cu piston cu dublu efect. Viteza de avans, la aceste
mecanisme, este de 10…12 m/s.
Mecanismul de avans cu role şi pene fig. 10.3, este format din căruciorul
mobil 1, care realizează avansul benzii, este antrenat în mişcarea rectilinie-
alternativă, iar ca urmare a împănării rolelor 3 şi 4, materialul avansează, iar 2
este căruciorul fix care realizează blocarea benzii, în timp ce căruciorul 1 se
retrage.

Fig. 10.3. Mecanism de avans cu role şi pene


3
La deplasarea căruciorului mobil spre stânga, cele două perechi de role 3 şi
4 strâng banda, deplasând−o pe o distanţă egală cu pasul avansului, iar în acest
timp, rolele 5 ale căruciorului fix eliberează banda. La mersul înapoi al
căruciorului mobil, spre dreapta, rolele 5 blochează banda, iar cele două perechi
de role, 3 şi 4, o eliberează. Menţinerea în contact a rolelor cu suprafeţele
înclinate ale căruciorului mobil şi fix, şi bandă se realizează cu ajutorul unor
arcuri elicoidale 6 a căror forţă de presare trebuie să fie foarte mică.
Cursa activă a căruciorului mobil se realizează de către presă, printr−un
sistem de pârghii. Readucerea căruciorului în poziţie iniţială se realizează cu
ajutorului arcului elicoidal 7, în timpul cursei de mers în gol a presei
Acest dispozitiv se foloseşte la avansarea tablelor, dar şi a sârmelor şi
barelor circulare, caz în care se folosesc cel puţin trei bile dispuse la 120o.
Dispozitivele de avans cu cârlig, fig. 10.4 sunt folosite la tragerea
semifabricatului la ieşirea din ştanţă sau matriţă, iar schema de lucru este astfel
realizată încât să existe puntiţă de legătură.

Fig. 10.4. Dispozitiv de avans cu cârlig

Prin acţionarea unui mecanism cu pană, se deplasează căruciorul 3 şi odată


cu acesta şi cârligul 1 ţinut apăsat de arcul lamă 2, ce trage spre stânga banda.

4
La ridicarea culisoului presei, arcul 4 readuce căruciorul şi cârligul 1 în
poziţie iniţială, care trece peste puntiţă apucând−o pentru a o avansa la coborârea
următoare a penei.

10.2. Mecanisme pentru avansul automat al semifabricatelor


individuale

Dispozitivele de avans automat cu magazin(clapetă) fig. 10.7, se folosesc


în cazul producţiei de masă, la automatizarea avansului semifabricatelor de
dimensiuni mici şi formă simplă. Construcţia acestor mecanisme depinde, în mare
măsură, de forma pieselor de prelucrat şi de dimensiunile acestora.
Semifabricatele individuale se aşează într−o anumită ordine în magazinul
(buncărul) 9, de unde sunt împinse una câte una spre spaţiul de lucru cu ajutorul
tijei 10. Antrenarea mecanismului se face cu ajutorul penei 8 şi a arcului 11.
Pentru ca piesele să se deplaseze uniform pe jgheabul de conducere şi să
ajungă în zona poansonului 1 şi a plăcii de ambutisare 2 sunt apăsate cu arcul
lamelar 12.
Poziţionarea pieselor avansate în spaţiul de lucru al matriţei se face cu
opritorul 6. Mişcarea de retragere a tijei 10 se transmite prin intermediul penei
verticale 8.

Fig. 10.7. Dispozitiv de avans automat cu magazin

5
Mecanismele cu gheare (graifărele), a căror schemă este prezentată în fig.
10.8 se folosesc în cazul ambutisării succesive a pieselor pe prese automate
multipoziţionale, fiind o parte componentă a acestor prese.
Banda 10, care avansează din faţă spre partea posterioară a presei, este
derulată de către mecanismul cu două perechi de role 11. Între cele două perechi
de role, se află primul post de lucru 1 al presei unde se realizează decuparea
semifabricatelor circulare din bandă.
De aici, mecanismul 12 deplasează semifabricatele individuale în spaţiul
de lucru al graifărului, iar acesta le deplasează intermitent, trecând succesiv pe la
celelalte posturi de lucru 2…8 ale presei. Piesele ambutisate sunt depuse de
mecanism pe banda transportoare 9 care le deplasează spre depozitare.

Fig. 10.8. Mecanism de avans automat cu gheare

În timpul unei curse duble a presei, braţele 13 ale graifărului au următorul


ciclu de lucru: se apropie de semifabricate şi le prinde între gheare (a), apoi se
deplasează spre dreapta, cu un pas, de la un post de lucru la altul (b), se retrag
lateral (c) şi apoi revin în poziţia iniţială (d).

6
10.3. Mecanizarea şi automatizarea eliminării pieselor şi deşeurilor
din interiorul ştanţelor şi matriţelor

Evacuarea pieselor mici se face în general prin cădere sub masa presei sau
cu ajutorul unor mecanisme şi dispozitive de aruncare, împingere sau suflare din
spaţiul de lucru al ştanţelor şi matriţelor.
Pentru evacuarea pieselor
(deşeurilor) care se strâng sub placa de
bază se folosesc cutii pentru scoatere la
anumite intervale de timp sau jgheaburi
vibratoare. Pentru piesele care nu cad
sub masa presei se pot folosi dispozitive
de aruncare de tipul celui din fig. 10.9,
unde este prezentat un mecanism de
evacuare cu pârghie şi arc.

Fig. 10.9. Mecanism de evacuare cu


pârghie şi arc

Se face perforarea, iar la cursa de ridicare, piesa apasă asupra pârghiei 1


comprimând arcul 2, iar când poansonul nu se mai află în contact cu piesa, aceasta
este aruncată de pârghie ca urmare a forţei dezvoltate de arc.
În fig. 10.10 sunt prezentate alte mecanisme de evacuare cu pârghii. După
efectuarea operaţiei de perforare, fig. 10.10 a are loc ridicarea poansonului şi a
piesei care loveşte în pârghia 2 ce acţionează asupra arcului 4, iar după ce
poansonul scapă din piesă, aceasta este aruncată de pârghie.
1
2 4 3 1
6
2
3
5 4

7 9
8
10

11

a b
Fig. 10.10. Dispozitive de evacuare cu pârghie după operaţiile de perforare şi îndoire

7
În fig. 10.10 b este prezentat un mecanism de evacuare tot cu pârghie,
pentru îndepărtarea pieselor îndoite.
La ridicarea poansonului, pârghia 3 acţionează asupra pârghiei 5 oscilantă
în jurul bolţului 6, aceasta din urmă apasă asupra tijei 8 aruncând piesa din
matriţă. Aceste mecanisme se folosesc în cazul pieselor de dimensiuni mari.
Pentru piesele mici se utilizează adesea evacuarea prin suflare cu aer
comprimat la 4-6 atm.
Aerul comprimat este dirijat prin ajutaje separate sau incluse în construcţia
ştanţei sau matriţei la un loc potrivit pentru a imprima piesei o anumită traiectorie
pentru a ieşi din spaţiul de lucru.
Procedeul prezintă avantajul simplităţii constructive, iar ca dezavantaj,
zgomotul făcut de aerul comprimat.
În fig. 10.11 s-a prezentat un astfel de dispozitiv de evacuare pneumatic,
comandat de la axul principal al presei, cu ajutorul unei came.
În cazul pieselor mari evacuarea se face de obicei prin ridicarea acestora
deasupra plăcii active şi deplasarea ulterioară cu ajutorul unor mecanisme cu
pârghii.

Fig. 10.11. Dispozitiv de evacuare pneumatic Fig. 10.12. Dispozitiv de evacuare prin
împingere

La dispozitivul din fig. 10.12, eliminarea piesei se face prin împingere cu


ajutorul tijei 1 acţionată de arcul 3. La coborârea poansonului, pana 2 retrage tija 1
în poziţie iniţială.
Evacuarea are loc prin împingere deoarece pana 2 se află permanent în
contact cu tija 1.
8

S-ar putea să vă placă și