1

Proiect de consiliere de grup

STIMA DE SINE

Titlul proiectului: “EU!”

Problema: Neasumarea responsabilităţilor datorate unei imagini de sine negative.

Motivaţia: Elevii încearcă să evite sarcinile de lucru mai dificile, indiferent cărei arii
curriculare se încadrează, din dorinţa de a evita eşecul, sunt rezistenţi la schimbare chiar dacă
aceste schimbări sunt în beneficiul lor. De cele mai multe ori afirmă: “Nu pot!” fără ca măcar
să încerce rezolvarea sarcinii.
Imaginea de sine este modul în care o persoana îşi percepe propriile caracteristici fizice,
cognitive, emoţionale, sociale şi spirituale; este o reprezentare mentală a propriei persoane, un
“tablou” în care sunt incluse cunoştinţe despre sine (abilităţi, comportamente, emoţii, cunoştinţe,
valori, etc.) şi care ne ajută să ne reglăm comportamentul în societate;
Consecinţe ale imagini de sine negative / pozitive
Imagine de sine negativă:

2
• Scăderea performanţelor şcolare datorită subestimării resurselor, neasumării
responsabilităţilor;
• Relaţii nearmonioase în cadrul colectivului de elevi: lipsa de respect faţă de sine
favorizează lipsa respectului manifestat faţă de ceilalţi colegi; în timpul conflictelor se
învinovăţesc excesiv sau îi critică pe ceilalţi; nerespectând drepturile celorlalţi şi valoarea lor,
afectează relaţiile cu aceştia;
Imagine de sine pozitivă:
• Creşterea performanţelor şcolare (persoana îşi estimează corect resursele, îşi asumă
responsabilităţi în conformitate cu cerinţele şi resursele proprii);
• Relaţii bune cu colegii şi prietenii de aceeaşi vârstă (elevii îşi pot pune în evidentă
calităţile fără a le devaloriza pe ale celorlalţi);
Modalităţi de manifestare a imaginii de sine negative:
• evitare – atitudine de genul “dacă nu încerci nu greşeşti”. Retragerea şi
comportamentele timide, de evitare a confruntării cu problemele sunt indici ai imaginii de sine
negative;
• agresivitate defensivă – un elev cu o imagine de sine negativă compensează atacând
sursa frustrării (îl ironizează pe un coleg care a luat un calificativ mai mare);
• compensare – un elev care nu are succes la unele materii, le minimalizează importanţa
şi încearcă să aibă succes la altele, pe care ajunge să le considere mai importante;
• motivaţie scăzută – un elev cu o imagine de sine negativă va manifesta lipsă de
încredere în forţele proprii. În consecinţă, el va fi mult mai puţin motivat să iniţieze sau să se
implice în diverse activităţi, deoarece nu se va simţi în stare să le finalizeze cu succes;
• rezistenţa – elevii încearcă să îşi “conserve” imaginea de sine şi manifestă rezistenţă la
schimbări, chiar dacă aceste schimbări pot fi în beneficiul lor. Elevii cu o imagine de sine
negativă sunt mai rezistenţi la schimbare, reducând astfel riscul unui eşec în situaţii dificile;

Scopul intervenţiei:    Dezvoltarea capacitatii de autocunoaştere şi a atitudinii

pozitive faţă de sine
Obiective specifice:
O1 să identifice elemente definitorii ale propriei personalităţi 
O2 să-şi construiască o imagine de sine pozitivă

3
O3 să-şi dezvolte stima de sine
Valori si atitudini:
o respect şi încredere în sine şi în ceilalţi 
o aprecierea unicităţii fiecăruia ca persoană unică şi valoroasă

Grup ţintă: 12 elevi capabili de performanţe academice din clasa a IV-a , care evită
sarcinile dificile din dorinţa de a evita eventualul eşec.
Durata programului: 5 ore (5 şedinţe distribuite pe parcursul a cinci săptămâni)

Planificarea şedinţelor:

Nr. Ob. Conţinut tematic Forme de activitate/ Mijloace de Modalităţi de

crt. Gen. forme de organizare instruire evaluare

Autocunoaşterea- Exerciţiu individual Coli albe Fişe de lucru

1. O1 Imaginea de sine Analiza funcţională Hârtie de
în perechi / pe grupe flipchart
Carioci
Poster

„ Priveşte-i pe toţi în Jocul Fişe de lucru Participarea

2. O2 mod pozitiv! Asemeni şi Exerciţiu individual Suport grafic activă la
pe tine!” Problematizarea Căciuli activităţile
grupului

„Sunt unic şi valoros!” Analiza SWOT Fişe de lucru Aprecierea

O1 Joc de rol Poezie dialogată interpretării
3. rolurilor

Jocul de rol Flipchart Proba practică

4. O3 „Eu pot !”-activitate de Activitate Instrument
asumare a individuală / pe comun de scriere
responsabilităţilor grupe / în perechi

4
 Jocul didactic Foi de flipchart Turul galeriei
5. O3 “Steaua respectului de Discuţia de grup Carioci
sine” Activitate practică Cartonaşe
Activitate Fişe de lucru
individuală / pe grupe

Şedinţa I:
Durata. 1oră
Tema: Autocunoaştere-Imaginea de sine
Scop: dezvoltarea imaginii de sine
Obiective:
-să exerseze capacitatea de autoprezentare
-să descopere activităţi care le satisfac confortul emoţional şi le dezvoltă imaginea de sine;
Resurse: fişe de lucru , fişe de evaluare
Desfăşurare:
Introducere 1.Prezentarea scopului grupului şi rolul consilierului Consilierul
2. Stabilirea regulilor de lucru în grup: comunicăm cu respect, asigură
fără a judeca; ascultăm opiniile tuturor; colaborăm în găsirea participanţii că
soluţiilor; activitatea este
3.Nici o opinie nu este greşită dacă este bine intenţionată; confidenţială,
4. Acordăm suficient timp pentru noi şi pentru ceilalţi; ei pot răspunde
5. Părerea proprie poate fi sau nu exprimată; sau nu la
solicitări şi nu
le sunt judecate
părerile
Munca în Experienţa Reflecţia Conceptualizare Acţiunea Fiecare
grup a participant se
Elevii Elevii se Discuţii asupra Fiecare îşi prezintă sau
asociază prezintă similarităţii şi prezintă prezintă un
numele cu diferenţelor dintre colegul cu coleg în faţa
activitatea activităţi preferate care ar grupului
preferată- putea face
joc echipă în
rezolvarea
unor
sarcini

5
 Exerciţiu Se discută Identifică Fac
individual: în grupul preferinţe, prezentarea
“Ce-mi constituit pe identifică în plenul
place şi ce baza diferenţe grupului
nu-mi place preferinţelor
să fac”- comune
completarea
unei fişe
Evaluare: Aşezarea Se identifică Se obţine
Realizarea unui post-it situaţia de validarea
posterului sub formă ansamblu a lucrului în
comun de frunză pe grupului grup şi în
pentru copacul echipă
evaluarea grupului
grupului din
punct de
vedere al
preferinţelor
Încheierea Fiecare elev va formula o concluzie personală în urma Răspunsurile
participării la prima activitate de grup: Ce a însemnat pentru sunt date oral
tine prima activitate a grupului din care faci parte?

Descrierea conţinuturilor:
”Jocul asocierii numelui” Asocierea prenumelui cu un cuvânt care începe cu aceeaşi literă,
cuvânt care defineşte o activitate sau o însuşire;
Mod de desfăşurare: Participanţii sunt aşezaţi în cerc.Fiecare persoană se gândeşte la un
cuvânt care poate spune ceva despre personalitatea proprie sau reprezintă un lucru care îi place.
Acest cuvânt trebuie să înceapă cu aceeaşi literă ca şi prenumele său.
Pentru început, o persoană ar putea spune, de exemplu: "Mă chemă Corina şi îmi place să
cânt."Apoi, următoarea persoană se prezintă pe sine într-o manieră similară. Se continuă astfel
până se prezintă toată lumea.
Exemplu: persoana 1: "Mă numesc Corina şi îmi place să cânt";
persoana 2: "Mă numesc Dana şi-mi place dansul”.
persoana 3: "Mă numesc Marius şi-mi plac maşinile”...etc.
Fişă individuală: „Ce-mi place şi ce nu-mi place să fac”
Elevii vor avea de completat două cercuri. În primul cerc vor nota ceea ce le place să facă, iar
în al doilea cerc ceea ce nu vor să facă. În activitatea de grup vor împărtăşi colegilor motivul
pentru care nu vor să realizeze anumite lucruri. Apoi, fiecare copil va oferi o soluţie creativă

6
pentru realizarea sarcinilor nedorite: munca în echipă, „mă ofer să te
ajut la rezolvarea sarcinii”,” rezolv sarcina, apoi fac ceea ce-mi
place”.....
Evaluare: Fiecare elev va lipi cate un post-it în formă de frunză: pe
ramuri dacă are o soluţie în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor
neplăcute sau lânga  rădăcina copacului dacă nu a găsit soluţia
rezolvării sarcinilor pe care este obişnuit să le evite.

BIBLIOGRAFIE:
conf. dr. Colomeischi Aurora-Adina, 2013, Consiliere școlară – suport de curs,
FSE Suceava;
Ignat, Aurora-Adina, 2011, Strategii și programe de consiliere pentru dezvoltarea
copiilor cu aptitudini înalte: demersuri investigative, EDP, București;
Prof.univ.dr. Vasile Bunescu, 1994, Ghid practic pentru aplicarea programei de
educaţie moral-civică în învăţământul primar, Editura Coresi, Bucureşti;
Ghiduş Giliola, 2000, Ghid al consilirii şi orientării în învăţământul primar,
Editura Paralela 45;
www.didactic.ro

7
8