Dupuytren 3

PARTEA PERSONALĂ
În partea personal am studiat cinci cazuri cu pacienţi care au fost diagnosticaţi cu

maladia Dupuytren. Pentru ei recuperarea medicală a fost un amestec din electroterapie,
masaj terapeutic şi kinetoterapie. Concluziile pe care le-am tras în urma aplicării se regăsesc
la finalul cazuisticii.
A. ELECTROTERAPIA
Stimularea Nervoasă Electrică Transcutanată (TENS)
Stimularea Nervoasă Electrică Transcutană (S.N.E.T sau T.E.N.S - după

terminologia recunoscută pe plan internaţional) sau Neurostimularea Transcutanată
constituie o metodă netraumatizantă de combatere a stărilor dureroase acute - mai ales -
şi cronice de diverse cauze, utilizând curenţi cu impulsuri dreptunghiulare de joasă
frecvenţă furnizaţi de aparate mici (cu baterie sau adaptare la priză), cu unul sau două
canale de ieşire, prin intermediul unor electrozi aplicaţi pe tegumentul bolnavilor.
Terapia constituie o metodă neinvazivă de combatere a diferitelor stări algice (acute),
în special, precum şi cronice, având etiologii diverse. Metoda a fost utilizată pentru
prima dată de Shealy (1972) în SUA, ca screening (selecţie) la pacienţi, în scopul
stimulării analgetice a cordonului medular posterior.
Majoritatea aparatelor utilizate pentru TENS utilizează impulsuri cu frecvenţă,
cuprinsă între 15 şi 500 Hz (reglabilă), iar durata impulsurilor este cuprinsă între 0,05-0,5
milisecunde (ms).
Electrozii sunt în formă de placă, confecţionaţi din metal (utilizaţi cu un strat de
burete umezit) sau din cauciuc electroconductor, de dimensiuni diferite - în funcţie de
mărimea zonelor tratate: 4, 10,12,16,18 cm2 sau mai mari.
Tehnica de Aplicaţie a TENS
În primul rând trebuie stabilită poziţionarea cât mai adecvată a electrozilor, care este
de o importanţă deosebită pentru reuşita tratamentului.
Asistentul medical BFKT, mai ales dacă este la prima abordare a unui caz, trebuie să
57
tatoneze cu multă răbdare punctele cele mai indicate, stăpânind cunoştinţele necesare
de anatomie şi neuro-fiziologie.
În această privinţă se recomandă respectarea următoarelor principii:
a. plasarea electrozilor direct pe suprafaţa dureroasă sau în imediata ei
vecinătate, situaţie mai facil de respectat în cazurile cu localizări relativ
circumscrise şi limitate ale durerii (în cazul aplicării a 4 electrozi, pentru
acoperirea acestora).
b. dacă prima tentativă de aşezare a electrozilor nu duce la ameliorarea dorită,
se va acţiona asupra rădăcinii nervoase principale a nervului periferic care
străbate zona dureroasă sau cât mai aproape de ea. O confirmare a
poziţionării corecte a electrozilor este apariţia senzaţiei de furnicături,
înţepături sau minime vibraţii pe locul dureros tratat, ca de altfel şi în prima
variantă de aplicaţie (după majoritatea autorilor).
c. spre deosebite de alte metode electroterapeutice analgetice, polaritatea
electrozilor nu are importanţă la aplicaţiile cu SNET.
Intensitatea trebuie aleasă astfel încât să se ajungă la o stimulare selectivă a fibrelor
nervoase groase, mielinizate (A-alfa), pentru a închide „poarta" pentru influxurile
transmise prin fibrele subţiri A-delta şi C; aceasta înseamnă că vom aştepta din partea
pacientului o senzaţie de vibraţie - furnicătură la limita tolerată pe locul tratat.
Frecvenţa impulsurilor trebuie aleasă prin tatonare de la caz la caz, în funcţie de
etiologia durerii şi de caracterul acut sau cronic al acesteia, (în general, de la 15 la 200
Hz).
Durata impulsului, este preferabil să fie reglabilă, pentru a fi adaptată - în raport cu
frecvenţa - la cazurile tratate; în general, impulsurile au durate cuprinse între 0,05-0,5
ms.
Durata şedinţe diferă mult, în funcţie de afecţiunile şi cazurile tratate.
Din punct de vedere al intervalului dintre şedinţe, frecvenţa repetării aplicaţiilor într-
o zi sau într-o săptămână se orientează după stările particulare, individuale de durere şi
durata ameliorării obţinute; durata efectului obţinut creşte odată cu progresia seriei de
tratament, astfel încât intervalul dintre şedinţe poate fi crescut.
58
Protocol Terapeutic T.E.N.S
Curentul: T.E.N.S.
Tipul: Simetric
Funcţia: cc/cv: cc
Polaritatea: Pozitivă
Puls: 150 µs
Frecvenţa Pulsului: 50 Hz
Parametri Medicali Modulaţia: Vibraţii Trapezoidale
creşterea: 2 secunde
vibraţia: 3 secunde
coborârea: 1 secundă
pauza: 7 secunde
Verificarea contactului: Nu
Se aplică electrozi plaţi având o mărime de până

la 4 x 6 cm
Tipul Electrozilor
Pe muşchii paravertebrali pe zona convexă a curbei

scoliozei pe dermatomul/dermatoamele
Poziţia Electrozilor:
corespunzătoare.
6 - 25 minute,
Durata Aplicaţiei Pauză - 1 minut
Intensitatea Deasupra nivelului pragului motor
Efectul Tratamentului Miostimulator
Frecvenţa Tratamentelor Zilnic

59
Numărul de Tratamente 20 sau mai multe
Notă De asemenea, se pot utiliza şi electrozi Vacuum.
Electroforeza (ionizarea sau ionogalvanizarea) este o procedură de electroterapie

prin care, folosind ca vector curentul galvanic, se introduc cu ajutorul electrozilor,
sub-stanţe farmacologic active sub formă ionizată, în interiorul organismului, prin
intermediul învelişului cutanat.
Se vor obţine deci efecte mixte, determinate pe de-o parte de curentul galvanic, la
care se adaugă efectele specifice substanţelor active introduse, adică a ionului activ
care foloseşte ca vector curentul galvanic pentru a penetra tegumentul.
Modalitatea de aplicare a electroforezei (ionogalvanizării) presupune utilizarea de
electrozi metalici, de obicei de 0,5 mm grosime, sau plastici electroconductori,
rezistenţi electrochimic şi cu colţurile rotunjite. Ei sunt înveliţi într-un strat hidrofil,
mai gros, format din 10-15 straturi suprapuse, formând un strat total de circa 5 mm
grosime, strat care se îmbibă: cu substanţa activă indicată în prescripţia medicală -
pentru electrodul activ (specificat de asemenea în prescripţie) şi cu soluţia de protecţie
- pentru electrodul indiferent.
Astfel pregătiţi, electrozii se vor aplica pe tegumentul regiunii de tratat respectând
indicaţiile medicului curant cu privire la regiune, polaritatea electrozilor şi intensitatea
curentului utilizat în procedură (doza de curent utilizată este de 0,1 mA/cm² suprafaţă
de electrod şi este de asemenea indicată în prescripţie).
Electrozii vor fi fixaţi prin intermediul unor benzi elastice sau prin intermediul
greutăţii segmentului supus tratamentului.
Se va proceda în continuare la introducerea curentului în circuitul bolnavului, după
ce în prealabil s-au setat parametrii procedurii (intensitate curent, timp) respectând
indicaţiile medicului curant din prescripţia medicală.
La finalul procedurii se vor reseta parametrii procedurii, se vor ridica electrozii de
pe tegumentul pacientului şi se va verifica prin metodă observatorie eritemul produs
sub cei doi electrozi.
În cele ce urmează voi prezenta protocolul terapeutic al ionogalvanizării şi modul
60
de implementare al acestuia.
Protocolul Terapeutic (Tehnica de aplicaţie)
Etapele
Protocolului Terapeutic Modul de Implementare
Verificarea Prescripţiei Terapeutul va verifica prescripţia medicală (care trebuie să
Medicale conţină toate datele expuse anterior) şi şi-o va însuşi
Camera în care urmează a se aplica procedura va trebui încăl-
zită, asigurându-se astfel confortul termic şi nu va vi permisă
Pregătirea pentru prezenţa curenţilor de aer.
Tratament Controlăm polaritatea electrozilor şi cuplarea corectă la
bornele aparatului a cablurilor de legătură.
Se vor oferi explicaţii pacientului cu privire la procedura ce
urmează a fi efectuată, scopul acesteia şi ce trebuie să facă
pacientul pe durata întregii proceduri.
Pregătirea Psihică a De asemenea vor fi oferite informaţii cu privire la senzaţiile
Pacientului pe care le va percepe la nivelul electrozilor aplicaţi - senzaţii
de furnicături uşoare care trebuie să ajungă maxim la o
senzaţie de înţepături fine.
Se va poziţiona pacientul în postura cea mai adecvată pentru
Pregătirea Fizică a efectuarea în condiţii optime a procedurii şi totodată cât mai
Pacientului confortabilă pentru acesta.
Se va inspecta tegumentul la locurile de aplicare a
electrozilor pentru a se aprecia integritatea sa şi a se decela
eventualele lezi-uni sau afecţiuni ale acestuia - oricât de
minime ar fi ele.
Pregătim stratul hidrofil intermediar prin impregnare cu solu-
Tehnica ţia medicamentoasă prescrisă, respectând: cantitatea şi concen-
traţia soluţiei, precum şi polaritatea electrodului la care trebuie
aplicată aceasta şi procedăm la îmbrăcarea electrozilor cu aces-
ta. Apoi, pe baza indicaţiilor cu privire la locul de aplicare al
acestora din prescripţia medicală se vor aplica electrozii pe
61
tegumentul pacientului urmând ca aceştia să se fixeze cu ajuto-
rul unor benzi elastice de cauciuc.
Introducem curentul în aparatul de terapie prin acţionarea
comutatorului general.
Setăm parametrii de timp ai procedurii conform indicaţiilor
medicului curant.
Manevrăm potenţiometrul de intensitate, lent, pentru introdu-
cerea progresivă a curentului, până la intensitatea necesară şi
prescrisă.
În timpul şedinţei de aplicaţie, pacientul va fi supravegheat şi
întrebat asupra senzaţiilor percepute la nivelul electrozilor
aplicaţi - senzaţii de furnicături uşoare care trebuie să ajungă
maxim la o senzaţie de înţepături fine.
La expirarea timpului fixat, intensitatea curentului se va
reduce lent, progresiv, până la poziţia zero a comutatorului,
se ridică electrozii de pe corpul pacientului şi se va şterge
Sfârşitul tegu-mentul cu un prosop prin tamponare, urmând a se
Tratamentului examina pielea bolnavului pe locurile de aplicare al
electrozilor pentru a se controla reacţia cutanată produsă.
Se vor completa documentele de specialitate şi se va repro-
grama pacientul pentru următoarea şedinţă de terapie.
Se va reorganiza locul de muncă.
Soluţie Concentraţie Polaritate Intensitate Durata

Medicamentoasă (+/-) curent Procedurii
Iodură de potasiu (KI) 4%, - 20 mA 20-30 minute
Hidrocortizon 3-25 mg/şedinţă -
Hialuronidază 25 VRE la 100
+ 5-10 mA 2-5 minute
(luronază, Hylase) ml de apă
62
B.HIDROTERMOTERAPIE
Împachetarea cu Parafină
Alături de împachetarea cu nămol, împachetările cu nisip şi băile cu nisip, aplicaţia de

parafină face parte din termoterapia uscată, terapie ce utilizează proceduri hiperterme care au
drept scop: modularea capacităţii de apărare nespecifică a organismului; tratamentul
afecţiunilor reumatismale degenerative şi inflamatorii, tratamentul afecţiunilor aparatului
mioartro-kinetic; inducerea vasodilataţiei periferice generalizate (acţiune comandată la nivel
central, hipotalamic) şi antrenarea proceselor de termoreglare ale organismului.
Împachetarea cu parafină este un procedeu de termoterapie locală, care constă în aplicarea,

conform unei anumite tehnici - placa de parafină - pe o regiune limitată de corp, a unei
cantităţi de parafină topită la o temperatură ridicată 52 - 58°C, aplicaţia având efect: antialgic,
decontracturant, hiperemiant.
Acţiunea locală a împachetării se datorează pe de o parte factorului termic - şi constă în

provocarea unei supraîncălziri profunde şi uniforme a ţesuturilor, iar pe de altă parte
compresiunii vaselor superficiale.
Deoarece tegumentul se va încălzi la o temperatură de 38 - 40°C, în timpul aplicării

parafinei, se va produce o transpiraţie abundentă locală, iar la desfacerea parafinei se va
evidenţia o hiperemie puternică sub locul de aplicare al parafinei.
Protocolul Terapeutic (Tehnica de aplicaţie a Parafinei prin metoda Plăcii)
Etapele
Protocolului Terapeutic Modul de Implementare
Verificarea Prescripţiei Verific prescripţia medicală (care trebuie să conţină toate datele
Medicale expuse anterior) şi mi-o însuşesc.
Asigur confortul termic în încăperea unde urmează să efectuez
63
procedura şi mă asigur în acelaşi timp de lipsa curenţilor de aer rece.
Pregătesc o folie din plastic gros a cărei dimensiuni acopere

segmentul tratat.
Topesc parafină în baia de parafină sau dacă aceasta nu există în

baine-marie, până ce aceasta atinge temperatura de maxim 58-60°C,
după care prind segmentul pacientului, îl introduc în baia de parafină
(submerjez) căteva secunde cu grijă să depăşesc articulaţia adiacentă
zonei de tratat, după care scot la suprafaţă segmentul. Timp de
câteva secunde se lasă deasupra vasului, după care se repetă
procedura pâna când stratul de parafină are dimensiunea potrivită
segmentului.
Pentru efectuarea tratamentului va fi mai întâi nevoie de pregătirea
Pregătirea pentru locului pentru tratament, respectându-se următoarea ordine: vasul cu
Tratament parafină, scaunul, masa la înălţimea potrivită, folia de plastic,

mănusa de bumbac, prosop suplimentar.
Dimensiunile foliei de plastic trebuie să depăşească cu mult

dimensiunea regiunii ce urmează a fi supusă tratamentului.
Ofer explicaţii pacientului cu privire la procedura ce urmează a fi

efectuată, scopul acesteia şi ce trebuie să facă pacientul pe durata
întregii proceduri.
De asemena, îi explic faptul că pe durata aplicării parafinei regiu-

Pregătirea Psihică a nea nu trebuie mobilizată, pentru a se evita fenomenul de
Pacientului crăpa-re/rupere a parafinei, diminuând efectul urmarit.
Asigur intimitatea pacientului şi îl ajut să se dezbrace şi să se aşeze

pe scaun poziţionându-l în postura cea mai adecvată efectuării în
condiţii optime a procedurii - respectiv în şezut - şi totodată într-o
Pregătirea Fizică a poziţie cât mai confortabilă pentru el (se pot pune perne la nevoie).
Pacientului
Înainte de începerea procedurii evaluez funcţiile vitale ale

pacientului (Respiraţie. Puls, Tensiune Arterială, Temperatu-ră), şi
Evaluarea Funcţiilor Vitale
înregistrez rezultatele obţinute în Foaia de Temperatură.
64
Verific baia de parafină pentru a mă asigura de faptul că aceasta a
atins temperatura optimă de aplicare submerjare, după care, efectuez
submerjarea.
După realizarea stratului corespunzător, acopăr regiunea cu folia

de plastic, mănuşă şi pătura/prosop groas, iar la nevoie pot utiliza
pături suplimentare.
Mă asigur de faptul că parafina nu îl frige pe pacient, după care mă

asigur că am împachetat pacientul cât mai bine posibil pentru a evita
pierderea căldurii şi de asemenea pentru a nu permite accesul
curenţilor de aer pe sub pătură.
Voi respecta întocmai durata de acţiune a parafinei prescrisă de

Tehnica
către medicul curant.
După scurgerea timpului de tratament, dezvelesc segmentul

tratat, scot parafină de pe regiunea tratată, şterg foarte bine cu un
prosop uscat, prin tamponare, regiunea şi urmăresc reacţia cutanată
de la nivelul locului de aplicare.
Înlăturarea parafinei se face cu uşurinţă din cauza transpiraţiei

care are loc sub stratul de parafină.
Parafina rezultată la finalul tratamentului o voi depozita în

decantorul de parafină, urmând ca aceasta să fie supusă sterilizării.
În funcţie de afecţiunea tratată şi numai dacă aceasta permite,

este indicat ca procedura să se termine cu o procedură de răcire -
fricţiune cu mănuşi reci la 20 - 22°C - a regiunii supuse
tratamentului
Reasigur confortul fizic al pacientului, acesta fiind lăsat să se

odihnească pentru 30 minute.
Sfârşitul
Reevaluez funcţiile vitale ale pacientului şi înregistrez valo-rile
Tratamentului obţinute în Foaia de Temperatură.
Completez documentele de specialitate şi reprogramez pacientul

pentru următoarea şedinţă de terapie.
65
Se va reorganiza locul de muncă.
C.MASAJUL TERAPEUTIC - RECUPERATOR
Masajul Mâinii şi al Degetelor
Delimitare regională: în partea inferioară - regiunea este delimitată de extremitatea

distală a ultimelor falange, iar în partea superioară - regiunea este delimitată de articulaţia
cotului.
Delimitare zonală: în partea inferioară - degetele sunt delimitate de extremitatea
distală a ultimelor falange, iar în partea superioară - degetele sunt delimitate de linia
articulară meta- carpofalangiană.
Poziţia Pacientului: în decubit dorsal, lateral (dreapta-stânga), ventral sau în şezut la
marginea patului sau pe scaun.
Poziţia Maseurului: în ortostatism sau în şezut, lateral sau în faţa degetelor pacientului.
În cadrul acestei regiuni, se execută masajul zonal pe faţa palmară dorsală şi bilaterală a
degetelor, manevrele pe care se pune accentul fiind geluirea şi fricţiunea.
Fiecare manevră (cu formele ei) se repetă de 3-5 ori, pe aceeaşi linie şi în cadrul
aceloraşi limite (în funcţie de diagnostic).
Prelucrarea mâinii şi a degetelor se va realiza utilizând manevre de netezire, frâmăntat,
fricţiuni, batere şi vibraţii, după cum urmează:
Netezirea cu mai multe Degete

Pe grupa de muşchi anterioară - Cu mâna stângă, susţin faţa dorsală a mâinii
pacientului în supinaţie, iar cu degetele mâinii drepte efectuez netezirea pe faţa
palmară a degetelor, pe metacarpiene şi pe articulaţia pumnului, continuând pe
antebraţ până la articulaţia cotului. De aici revin şi reiau manevra.
Pe grupa de muşchi posterioară - cu mâna dreaptă susţin faţa palmară a mâinii
pacientului în uşoară pronaţie, iar cu degetele mâinii stângi efectuez netezirea,
începând de pe faţa dorsală a degetelor şi continuând pe spaţiile inter-
66
metacarpiene, carpiene şi antebraţ până la articulaţia cotului. De aici revin şi reiau
manevra.
La finalul repetărilor, intercaleaz netezirea cu o mână şi continui prelucrarea regiunii

prin executarea manevrelor de frământat.
Frământatul cu două Mâini

Pentru executarea acestei manevre voi ruga pacientul să-şi poziţioneze mâna pe
coapsă în supinaţie sau o voi poziţiona eu.
Pe grupa de muşchi de pe partea cubitală - îmi fixez mâna dreaptă pe partea
cubitală a mâinii pacientului, astfel încât între deschiderea policelui şi a indexului
să se afle eminenţa hipotenară, mâna stângă fiind oglinda mâinii drepte. Efectuez
frământatul, adunând concomitent cu policele şi degetele de la ambele mâini, pe
eminenţa hipotenară, pe antebraţ (între deschiderea policelor şi a celorlalte degete
se află grupa de muşchi de pe partea cubitală), continuând frământatul (adunând
concomitent cu policele şi indexurile) până la articulaţia cotului. De aici revin şi
reiau manevra.
Pe grupa de muşchi de pe partea radială - îmi fixez mâna dreaptă pe partea
radială a policelui măinii pacientului, pe eminenţa tenară, mâna stângă fiind
oglinda mâinii drepte. Efectuez frământatul, adunând concomitent cu policele şi
indexurile, pe eminenţa tenară şi, în continuare, pe antebraţ, (între deschiderea
policelor şi a indexurilor aflându-se grupa de muşchi de pe partea radială), până la
articulaţia cotului. De aici revin şi reiau manevra.
Pe grupa de muşchi de pe partea posterioară - poziţionez mâna pacientului în
pronaţie pe coapsă. Îmi fixez mâna dreaptă pe partea posterioară a articulaţiei
pumnului pacientului, între deschiderea policelor şi a indexurilor aflându-se
grupa de muşchi posterioară, mâna stângă fiind oglinda mâinii drepte. Execut
frământatul adunând concomitent cu indexurile şi policele, până la articulaţia
cotului, de unde revin şi reiau manevra.
La finalul repetărilor, intercalez manevra de netezire cu o mână, pentru a calma

eventualele staze produse în urma comprimării şi stoarcerii ţesuturilor şi continui
prelucrarea cu manevra de frământat în contratimp, care se va executa respectând ordinea
67
prelucrării grupelor musculare, delimitările şi limitele prezentate la manevra anterioară,
deosebirea constând în faptul că mâinile vor lucra alternativ.
La finalul repetărilor, intercalez manevrele de netezire specifice regiunii, pentru a
calma eventualele staze produse în urma stoarcerii şi comprimării ţesuturilor şi continui
prelucrarea cu manevra de frământat sub formă de geluire.
Geluirea
Pe partea anterioară - cu mâna stângă, susţin faţa dorsală a mâinii pacientului
în supinaţie, iar cu degetele mâinii drepte execut geluirea pe faţa palmară a
degetelor, pe şi printre metacarpiene, carpiene, pe articulaţia radio-ulnară, pe partea
anterioară a antebraţului până la articulaţia cotului. De aici revin şi reiau manevra.
Pe partea posterioară - cu mâna dreaptă, susţin faţa palmară a mâinii
pacientului în pronaţie, iar cu degetele mâinii stângi execut geluirea pe degete,
apoi, pe şi printre oasele metacarpiene, carpiene, articulaţia radio-ulnară şi pe
partea posterioară a ante- braţului până la articulaţia cotului. De aici revin şi reiau
manevra.
La finalul repetărilor, intercalez manevrele de netezire specifice regiunii şi continui

prelucrarea cu manevra fricţiune.
Fricţiunea
Pe partea anterioară - cu mâna stângă, susţin faţa dorsală a mâinii pacientului
în supinaţie, iar cu degetele mâinii drepte execut fricţiunea cu mişcări circulare, pe
faţa palmară a degetelor, apoi pe şi printre metacarpiene, carpiene, pe articulaţia
radio- ulnară şi pe partea anterioară a antebraţului până la articulaţia cotului. De
aici revin şi reiau manevra.
Pe partea posterioară - cu mâna dreaptă, susţin faţa palmară a mâinii
pacientului în pronaţie, iar cu degetele mâinii stângi execut fricţiunea cu mişcări
circulare pe degete, apoi pe şi printre oasele metacarpiene, carpiene, pe articulaţia
radio-ulnară şi pe partea posterioară a antebraţului până la articulaţia cotului. De
aici revin şi reiau manevra.
La finalul repetărilor, intercalez manevra de netezire cu o mână şi continui şedinţa de

masaj prin executarea masajului feţei palmare şi dorsale a mâinii.
68
Masajul Feţei Palmare şi Dorsale a Mâinii
Netezirea cu mai multe Degete

Acest tip de netezire se realizează cu degetele, pe şi printre metacarpiene, pe
laturile externe ale metacarpienelor 5, 2 şi 1, atât pe faţa palmară, cât şi pe partea
dorsală.
Pe faţa palmară - îmi fixez palma mâinii stângi pe partea dorsală a degetelor
mâi- nii pacientului (mâna aflându-se în supinaţie).
Îmi poziţionez degetele de la mâna dreaptă la nivelul articulaţiilor metacarpo-
falangiene, după cum urmează: degetul 2 pe partea latero-internă a metacarpianului
2, degetul 3 pe metacarpianul 2, degetul 4 printre metacarpienele 2-3, degetul 5 pe
metacarpianul 3 (vârful degetelor este orientat spre articulaţia pumnului) şi efectuez
netezirea până pe articulaţia pumnului, de unde revin şi reiau manevra, după care:
falangiene după cum urmează: degetul 2 pe metacarpianul 4, degetul 3 printre meta-
carpienele 4, 5, degetul 4 pe metacarpianul 5 şi degetul 5 pe partea latero-externă a
metacarpianului 5 şi efectuez netezirea până pe articulaţia pumnului, de unde revin
şi reiau manevra, după care:
Cu indexul şi policele de la mâna dreaptă susţin policele pacientului de la
extremitatea distală a ultimei falange, iar indexul şi policele de la mâna stângă le
fixez pe părţile palmară şi dorsală şi apoi, pe părţile laterale ale policelui pacientului
şi efectuez netezirea până la articulaţia pumnului. De aici revin şi reiau manevra.
Pe partea dorsală - (mâna pacientului este în pronaţie). Îmi fixez palma mâinii
drepte pe faţa palmară a degetelor şi mâinii pacientului, pe care o susţin.
Îmi poziţionez degetele de la mâna stângă la nivelul articulaţiilor metacarpo-
falangiene după cum urmează: degetul 5 pe partea latero-externă a metacarpianului
5, degetul 4 pe metacarpianul 5, degetul 3 printre metacarpienele 5 şi 4, iar degetul 2
pe metacarpianul 4 (vârful degetelor este orientat spre articulaţia pumnului) şi
efectuez netezirea până pe articulaţia pumnului, de unde revin şi reiau manevra,
după care:
Cu degetele fixate la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene: degetul 5 printre
metacarpienele 4, 3, degetul 4 pe metacarpianul 3, degetul 3 pe şi printre
69
metacarpienele 2, 3, iar degetul 2 pe partea latero-externă a metacarpianului 2
(vârful degetelor este orientat spre articulaţia pumnului) efectuez netezirea până pe
articulaţia pumnului. De la acest nivel, revin la limita inferioară a regiunii şi reiau
manevra.
La finalul repetărilor, intercalez manevra de netezire cu o mână şi continui prelucrarea

regiunii executând manevrele de frământat.
Frământatul cu două Mâini - (poziţia mâinii pacientului: în supinaţie, pe pat sau pe

coapsă)
Pe partea cubitală - îmi poziţionez mâna dreaptă pe partea cubitală a mâinii
pacientului (pe eminenţa hipotenară), cu policele pe partea palmară, iar cu indexul şi
celelalte degete pe faţa dorsală, mâna stângă fiind oglinda mâinii drepte şi efectuez
frământatul pe eminenţa hipotenară, adunând concomitent cu indexurile şi policele
până la articulaţia pumnului, de unde revin şi reiau manevra.
Pe partea radială - îmi poziţionez mâna dreaptă pe partea radială a policelui (pe
eminenţa tenară), mâna stângă fiind oglinda mâinii drepte şi execut frământatul pe
eminenţa tenară, adunând concomitent cu indexurile şi policele până la articulaţia
pumnului, de unde revin şi reiau manevra.
La finalul repetărilor, intercalez manevra de netezire cu o mână, pentru a calma
eventualele staze produse în urma comprimării şi stoarcerii ţesuturilor şi continui
prelucrarea cu manevra de frământat în contratimp, care se va executa respectând ordinea
prelucrării grupelor musculare, delimitările şi limitele prezentate la manevra anterioară,
deosebirea constând în faptul că mâinile vor lucra alternativ.
La finalul repetărilor, intercalez manevrele de netezire specifice regiunii, pentru a

calma eventualele staze produse în urma stoarcerii şi comprimării ţesuturilor şi continui
prelucrarea cu manevra de frământat sub formă de geluire.
Geluirea cu mai multe Degete

Această manevră se realizează cu degetele, pe şi printre metacarpiene, pe laturile
externe ale metacarpienelor 5, 2 şi 1, atât pe faţa palmară, cât şi pe partea dorsală.
70
falangiene şi efectuez geluirea până pe articulaţia pumnului, de unde revin şi reiau
manevra, după care:
extremitatea distală a ultimei falange, iar indexul şi policele de la mâna stângă le
şi efectuez geluirea până la articulaţia pumnului. De aici revin şi reiau manevra.
Cu degetele fixate la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene: degetul 5 printre
metacarpienele 4, 3, degetul 4 pe metacarpianul 3, degetul 3 pe şi printre
metacarpienele 2, 3, iar degetul 2 pe partea latero-externă a metacarpianului 2
(vârful degetelor este orientat spre articulaţia pumnului) efectuez geluirea până pe
articulaţia pumnului. De la acest nivel, revin la limita inferioară a regiunii şi reiau
manevra.
La finalul repetărilor, intercalez manevrele de netezire specifice continui prelucrarea

regiunii efectuând manevra de fricţiune.
Fricţiunea
Această manevră se realizează cu degetele, pe şi printre metacarpiene, pe laturile
externe ale metacarpienelor 5, 2 şi 1, atât pe faţa palmară, cât şi pe partea dorsală.
falangiene, şi efectuez fricţiunea până pe articulaţia pumnului, de unde revin şi reiau
71
falangiene după cum urmează: degetul 2 pe metacarpianul 4, degetul 3 printre meta-
carpienele 4, 5, degetul 4 pe metacarpianul 5 şi degetul 5 pe partea latero-externă a
metacarpianului 5 şi efectuez fricţiunea până pe articulaţia pumnului, de unde revin
şi reiau manevra, după care:
extremitatea distală a ultimei falange, iar indexul şi policele de la mâna stângă le
şi efectuez fricţiunea până la articulaţia pumnului. De aici revin şi reiau manevra.
falangiene şi efectuez fricţiunea până pe articulaţia pumnului, de unde revin şi reiau
Cu degetele fixate la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene efectuez fricţiunea
până pe articulaţia pumnului. De la acest nivel, revin la limita inferioară a regiunii şi
reiau manevra.
La finalul repetărilor, intercalez manevra de netezire cu o mână şi continui prelucrarea

regiunii efectuând masajul zonal al degetelor.
Masajul Zonal pe Degete
Notă: Se flectează degetele învecinate degetului prelucrat.
Netezire cu Policele şi Indexul pe Degetul 5

Pe partea dorsală şi palmară - cu indexul şi policele mâinii stângi susţin degetul
5 al mâinii drepte a pacientului de la extremitatea distală. Îmi fixez policele de la
mâna dreaptă pe partea dorsală a degetului 5, pe ultima falangă, iar indexul pe partea
palmară şi execut netezirea până pe articulaţia metacarpiană, de unde revin şi reiau
manevra.
72
Pe părţile latero-laterale - cu indexul şi policele mâinii stângi susţin degetul 5 al
mâinii drepte a pacientului de la extremitatea distală. Îmi fixez policele şi indexul
mâinii drepte pe părţile latero-laterale ale degetului 5, la nivelul ultimei falange şi
execut netezirea până la articulaţia metacarpofalangiană, de unde revin şi reiau
manevra.
Netezire Transversală pe partea Palmară şi Dorsală a articulaţiilor Interfalangiene şi
Metacarpofalangiene
Cu indexul şi policele mâinii stângi susţin degetul 5 al mâinii drepte a pacientului
de la extremitatea distală. Îmi fixez policele de la mâna dreaptă pe faţa dorsală a
articulaţiei interfalangiene, iar indexul pe faţa palmară şi efectuez netezirea începând
de pe partea internă până la partea externă a articulaţiei, de unde, revin şi reiau
manevra.
Netezire Transversală pe părţile Laterale ale articulaţiilor Interfalangiene

de la extremitatea distală. Îmi fixez indexul şi policele de la mâna dreaptă pe părţile
latero-laterale ale articulaţiei interfalangiene şi efectuez netezirea începând de la
partea palmară până la partea dorsală a articulaţiei, de unde, revin şi reiau manevra.
Netezire cu Policele şi Indexul pe Degetele 4 şi 3

Pentru degetele 4 şi 3, tehnica de execuţie este identică cu tehnica de execuţie a
netezirii cu policele şi indexul pe degetul 5.
Netezire cu Policele şi Indexul pe Degetele 1 şi 2

Pentru degetele 1 şi 2, tehnica de execuţie este identică cu cea de la degetul 5, cu
deosebirea că policele şi indexul mâinii drepte susţin degetul mâinii, iar indexul şi
policele mâinii stângi execută netezirile.
După executarea manevrelor de netezire prezentate continui masajul zonal al degetelor
executănd manevra de frământat.
Frământat cu Două Degete

Pentru degetul 5 - cu indexul şi policele mâinii stângi susţin degetul 5 al mâinii
drepte a pacientului, de la extremitatea distală, iar cu indexul şi policele mâinii drepte
73
execut frământatul pe partea palmară a degetului şi apoi pe partea latero-externă
începând de la ultima falangă până la articulaţia metacarpofalangiană. Se revine şi se
reia.
Pentru degetele 4, 3 şi 2 - cu indexul şi policele de la mâna dreaptă (stângă) susţin
degetul de prelucrat al pacientului de la extremitatea distală, iar cu indexul şi policele
de la mâna stângă (dreaptă) execut frământatul pe partea palmară începând de la
ultima falangă până la articulaţia metacarpofalangiană. Se revine şi se reia.
Pentru degetul 1 - cu indexul şi policele mâinii drepte susţin degetul 1 al mâinii
stângi a pacientului de la extremitatea distală, iar cu indexul şi policele mâinii stângi
execut frământatul pe partea palmară a degetului şi apoi pe partea latero-externă
începând de la ultima falangă până la articulaţia pumnului. Se revine şi se reia.
La finalul repetărilor, intercalez netezirile specifice şi continui prelucrarea cu manevra

de geluire.
Geluirea cu un Deget
Cu indexul şi policele de la mâna stângă susţin degetul 5 al mâinii drepte a
pacientului de la extremitatea distală, iar cu indexul efectuez geluirea pe fiecare parte
(palmară, dorsală şi latero-laterală), începând de la extremitatea distală până la
articulaţia meta- carpofalangiană. Se revine şi se reia.
Această tehnică de execuţie se foloseşte şi pentru executarea geluirii pe degetele 4
şi 3
Pentru degetele 1 şi 2 tehnica este aceeaşi, cu deosebirea că policele şi indexul de
la mâna dreaptă susţin degetul mâinii, iar cu indexul mâinii stângi se execută geluirea.
La finalul repetărilor, intercalez netezirile specifice şi continui prelucrarea cu manevra

de fricţiune.
Fricţiune cu Policele şi Indexul pe Degetul 5

palmară şi execut fricţiunea până pe articulaţia metacarpiană, de unde revin şi reiau
manevra.
74
execut fricţiu- nea până la articulaţia metacarpofalangiană, de unde revin şi reiau
manevra.
Fricţiune Transversală pe partea Palmară şi Dorsală a articulaţiilor Interfalangiene

şi Metacarpofalangiene
articulaţiei interfalangiene, iar indexul pe faţa palmară şi efectuez fricţiunea începând
de pe partea internă până la partea externă a articulaţiei, de unde, revin şi reiau
manevra.
Fricţiune Transversală pe părţile Laterale ale articulaţiilor Interfalangiene

latero- laterale ale articulaţiei interfalangiene şi efectuez fricţiunea începând de la
partea palmară până la partea dorsală a articulaţiei, de unde, revin şi reiau manevra.
Fricţiune cu Policele şi Indexul pe Degetele 4 şi 3

fricţiunii cu policele şi indexul pe degetul 5.
Fricţiune cu Policele şi Indexul pe Degetele 1 şi 2

policele mâinii stângi execută fricţiunea.
La finalul repetărilor, intercalez netezirea şi continui şedinţa de masaj prin executarea

manevrei de batere.
Batere pe Antebraţ şi Palmă

75
Cu mâna stângă, susţin faţa dorsală a mâinii pacientului în supinaţie, iar cu mâna
dreaptă, execut baterea cu partea cubitală şi baterea sub formă de ciupitură pe partea
anterioară şi posterioară a antebraţului, iar pe faţa palmară baterea cu partea cubitală şi
cu pumnul.
La finalul manevrelor de batere (între care nu se vor intercala manevre de netezire)

intercalez netezirea cu o mână şi continui prelucrarea prin executarea manevrei de vibraţii.
Vibraţii cu mai multe Degete

Pe partea anterioară - cu mâna stângă, susţin faţa dorsală a mâinii pacientului în
supinaţie, iar cu degetele mâinii drepte efectuez vibraţii pe faţa palmară a degetelor,
pe metacarpiene şi pe articulaţia pumnului, de unde, continui pe antebraţ până la
articulaţia cotului. Se revine şi se reia.
Pe partea posterioară - cu mâna dreaptă, susţin faţa palmară a mâinii pacientului
în uşoară pronaţie, iar cu degetele mâinii stângi efectuez vibraţii, începând de pe faţa
dorsală a degetelor şi continuând pe spaţiile intermetacarpiene, carpiene şi antebraţ
până la articulaţia cotului. Se revine şi se reia.
Vibraţii cu Policele şi Indexul pe Degetul 5

palmară şi execut vibraţii până pe articulaţia metacarpiană, de unde revin şi reiau
manevra.
execut vibraţii până la articulaţia metacarpofalangiană, de unde revin şi reiau
manevra.
Vibraţii Transversale pe partea Palmară şi Dorsală a articulaţiilor Interfalangiene şi

Metacarpofalangiene
76
articulaţiei interfalangiene, iar indexul pe faţa palmară şi efectuez vibraţii începând de
pe partea internă până la partea externă a articulaţiei, de unde, revin şi reiau manevra.
Vibraţii Transversale pe părţile Laterale ale articulaţiilor Interfalangiene

latero- laterale ale articulaţiei interfalangiene şi efectuez vibraţii începând de la partea
palmară până la partea dorsală a articulaţiei, de unde, revin şi reiau manevra.
Vibraţii cu Policele şi Indexul pe Degetele 4 şi 3

vibraţiilor cu policele şi indexul pe degetul 5.
Vibraţii cu Policele şi Indexul pe Degetele 1 şi 2

policele mâinii stângi execută vibraţii.
La finalul repetărilor, voi executa netezirea cu o mână şi astfel prelucrată, regiunea este
pregătită pentru iniţierea şedinţei de kinetoterapie.
D.PROGRAMUL DE KINETOTERAPIE
Mobilizări pasive, întinderi şi tracţiuni în articulaţia pumnului
Din aşezat
Exerciţiul 1 - Cu antebraţul sprijinit pe o masă, asistentul execută mişcări pasive ale

pumnului pe toate direcţiile de mişcare.
77
Exerciţiul 2 - Asistentul cu o mână prinde extremitatea distală a antebraţului, iar cu cealaltă
prinde mâna pacientului astfel încât policele său să fie pe faţa dorsală a mâinii; execută o
uşoară tracţiune în axul longitudinal al antebraţului.
Exerciţiul 3 - Antebraţele pe o masă, palmă în palmă; pacientul execută ridicarea coatelor de

pe masă.
Tehnici de facilitare neoroproprioceptivă
Izometria alternantă
Exerciţiul 4 - Asistentul cu o mână pe faţa palmară şi cealaltă pe faţă dorsală a palmei; se

execută contracţii izometrice scurte, alternative, pe agonişti şi antagonişti, fără pause.
Stabilizarea ritmică
Exerciţiul 5 - Asistentul cu o mână pe faţa palmară şi cealaltă pe faţă dorsală a palmei;

pacientul execută mişcarea activ pe direcţia musculaturii slabe, la capătul mişcării asistentul
opune rezistenţă în ambele sensuri de mişcare („trage-împinge”).
„Hold-relax”
Tehnica hold-relax are douaă variante, una antagonista cu lucru pe muşchiul
hiperton şi una agonistă pe muşchiul care limitează mişcarea. În ambele variante izometria
se va executa în punctul de maximă limitare a mişcării, după menţinerea timp de 5-8
secunde a unei izometrii de intensitate maximă, se dă comandă pacientului să relaxeze lent.
Imediat după relaxare se poate repeta de ori câte ori se doreşte, încercându-se depăşirea
punctului iniţial de limitare a mişcării.
Exerciţiul 6- Flexia pumnului intră în executarea schemei diagonalelor Kabat: diagonalei

principale de flexie şi diagonalei secundare de extensie a membrului superior.
Exerciţii active şi active cu rezistenţă

78
Din Decubit
Exerciţiul 7 - Pacientul în decubit dorsal, cu antebraţul la verticală şi pronat, pumnul în

extensie, în mână cu o ganteră: ridică la zenit întreg membrul superior.
Exerciţiul 8 - Pacientul în decubit ventral, cu braţul abdus 90°, cotul flectat, antebraţul
atârnând la marginea mesei, în mână cu o ganteră: se realizează o extensie a cotului, care
necesită fixarea în extensie a pumnului.
Din aşezat
Exerciţiul 9 - Cu cotul flectat pe masă, pumnul în extensie, antebraţul pronat; prize pe faţa
anterioară a braţului şi pe palmă; pacientul execută o extensie a cotului, asociată cu flexia
pumnului şi degetelor.
Exerciţiul 10 - Cu braţul în abducţie, cotul extins, antebraţul supinat, pumnul şi degete

flectate: prizele asistentului, pe faţa dorsală a braţului şi pe faţa dorsală a pumnului;
subiectul duce braţul îndărăt, extinzând pumnul şi degetele.
Exerciţiul 11 - Cu braţul la trunchi, antebraţul în poziţie neutră: se execută abducţia braţului

cu extensia pumnului contra rezistenţelor opuse de asistent.
Exerciţiul 12 - Cu braţul flectat, cotul extins, antebraţul în poziţie neutră, pumnul flectat:
prize pe braţ, posterior, şi pe faţa dorsală a mâinii; pacientul execută extensia braţului, flexia
cotului şi extensia pumnului.
Exerciţiul 13 - Antebraţele, în pronaţie, se sprijină pe coapse, mâinile prind o bară; pacientul

execută extensia – flexia pumnului.
Exerciţiul 14 - Antebraţele, în supinaţie, se sprijină pe coapse, mâinile prind o bară:

pacientul execută flexia – extensia pumnului.
79
Exerciţiul 15 - Antebraţul sprijinit, în supinaţie, pe o masă, mâna în afara mesei cu o
greutate în mână; execută flexia – extensia pumnului.
Exerciţiul 16 - Antebraţul sprijinit, în pronaţie, pe o masă, mâna în afara mesei cu o greutate

în mână; execută extensia – flexia pumnului.
Exerciţiul 17 - Antebraţul sprijinit pe o masă, mâna în afara mesei cu policele orientat în

sus, o greutate în mână: execută înclinare radială – înclinare cubitală.
Exerciţiul 18 - Antebraţul sprijinit pe o masă în supinaţie, mâna în afara mesei cu pumnul în

extensie şi uşoară înclinare radială, asistentul opune rezistenţă pe capătul metacarpianului
V; pacientul execută flexia pumnului.
Exerciţiul 19 - Cu o minge în mâini; pacientul apasă cu degetele în minge.
Din ortostatism
Exerciţiul 20 - Membrele superioare în flexie 90º cu un baston mai gros în mâini; pacientul
execută flexii-extensii alternative ale pumnului (mişcări de „stoarcere”).
Mişcări active combinate
Din aşezat antebraţul în poziţie neutră
Exerciţiul 21 -Flexie pumn cu degete neutre/ cu flexie de degete/ cu extensie de degete.
Exerciţiul 22 -Înclinare radială cu flexie pumn cu degete neutre/ cu degete flectate/ cu

degete extinse.
Exerciţiul 23 -Înclinare cubitală cu flexie pumn cu degete neutre/ cu degete flectate/ cu

degete extinse.
80
Exerciţiul 24 -Abductie - adducţie şi flexie de degete.
Exerciţiul 25 -Abductie - adducţie şi extensie de degete.
Variante ale acestor exerciţii pot fi executate şi cu antebraţul din supinaţie, respectiv
din pronaţie.
Pentru police se vor executa:

Exerciţiul 26 -Flexia degetelor 2-5 cu police abdus palmar/ abdus radial/ neutru/
flectat.
Exerciţiul 27 -Extensia degetelor 2-5 cu police abdus palmar/ abdus radial/ neutru/
flectat addus.
Exerciţiul 28 - Flexie de pumn cu flexie de degete 2-5 şi police neutru/ extins/ abdus
palmar/ abdus radial/ addus.
Exerciţiul 29 -Flexie de pumn cu extensie de degete 2-5 şi police neutru/ flectat/

abdus palmar/ abdus radial/ addus.
81
CAZUISTICĂ
CAZUL 1
NUME, PRENUME I. B.
VÂRSTA 51 ani M
DIAGNOSTIC - Dupuytren Mână dreaptă post operator

Pacientul s-a prezentat la medic cu degetele 3şi 4 în
flexie totală. A fost operat şi la 8 săptămâni I s-a
ISTORICUL BOLII
recomandat recuperere medicală
Cicatrice cheloidă post operator. Dureri la flexie şi

SIMPTOME INIŢIALE
extensie degete.
PERIOADA TRATAMENTULUI 12 şedinţe

TRATAMENT 1. Ionogalvanizarea - antebraţ-mână dreaptă, 6 şedinţe
2. Parafină – mână dreaptă, 30 min, 12 şedinţe
3.Masaj terapeutic – mână dreaptă 15 minute, zilnic
4. Kinetoterapie- zilnic
Exerciţiul 3 – 10 repetări 2 serii
82
83
CAZUL 2
NUME, PRENUME F. M.
VÂRSTA 49 ani M
DIAGNOSTIC - Dupuytren mână dreaptă

Pacientul s-a prezentat la medic pentru o uşoară durere în
palma dreaptă şi obserbvarea unui nodul. A încercat acasă
ISTORICUL BOLII să diverse tratamente care nu au dat nici un rezultat. De

câteva zile a observant că degetul trei are tendinţa de a se
bloca.
Durere la nivelul palmei drepte, în dreptul metacarpienelor
SIMPTOME INIŢIALE
3 şi 4, cu blocare ocazională în flexie a degetului 3.

1.TENS – antebraţ drept, 10 minute zilnic
TRATAMENT
84
CAZUL 3
NUME, PRENUME M. P.
VÂRSTA 58 ani M

Pacientul s-a prezentat la medic cu degetele 3şi 4 în flexie
ISTORICUL BOLII totală. A fost operat şi la 6 săptămâni i s-a recomandat
recuperere medicală
Cicatricea post operator este normal în evoluție. Dureri la
SIMPTOME INIŢIALE
flexie şi extensie degete.

1. Ionogalvanizare – antebraţ, mână stângă – 6 şedinţe
2.Parafină – mână dreaptă, 30 min, 12 şedinţe
3.Masaj terapeutic - mână dreaptă 15 minute, zilnic
4.Kinetoterapie - 1/ zi.
TRATAMENT
85
CAZUL 4
NUME, PRENUME O. E.
VÂRSTA 63 ani F
DIAGNOSTIC - Dupuytren mâna stângă

Pacienta s-a prezentat la medic pentru o durere mare în
palma stângă şi observarea unui nodul. A făcut infiltrații
ISTORICUL BOLII
fără success. De câteva zile a observant că degetul trei are
tendinţa de a se bloca.
Acum la trei săptămâni are încă durere la mişcare bruscă
SIMPTOME INIŢIALE
de flexie sau extensie .

TRATAMENT 1. Ionogalvanizare – antebraţ, mână stângă – 6 şedinţe
Parafină – mână stângă, 30 min, 12 şedinţe
2.Masaj terapeutic - mână stângă 10 minute, zilnic
3.Kinetoterapie - zilnic
86
CAZUL 5
NUME, PRENUME S. G.
VÂRSTA 59 ani, F
Pacientua s-a prezentat la medic cu degetele 3,4 și 5 în

ISTORICUL BOLII flexie totală. A fost operată şi la 12 săptămâni i s-a
recomandat recuperere medicală
Cicatricea post operator este normal în evoluție. Dureri la
SIMPTOME INIŢIALE
flexie şi extensie degete. Nodul present și la mâna stângă.

1. Ionogalvanizare – antebraţ, mână dreaptă – 8 şedinţe
TRATAMENT
87
CONCLUZII
1. Numărul de repetări a fost stabilit după efectuarea unui testing articular şi în special
muscular.
2. Pacientul M. P. a avut cele mai slabe progrese, deoarece a fost reticent în legătură cu
exercițiile, motiv pentru care nu a făcut tot ce a fost recomandat.
3. Pacientei S.G. i s-a recomandat recuperarea şi într-o staţiune balneoclimaterică de
profil, pentru a recupera din timpul pierdut.
4. Ceilalţi patru pacienţi au recuperat 85- 90 % din restantul funcţional.
5. Programele create au fost individualizate şi au atins principalele obiective –
recuperarea amplitudinii articulare şi a forţei musculare 4+, urmând ca recuperare de
98- 100 % să fie atinsă în alte programe cu alte serii de şedinţe cu scopul de forţă
musculară 5, coordonare şi sensibilitate.
6. Pauzele dintre exerciţii şi repetări au variat, deoarece pacienţii au avut tonus muscular
general variat.
7. Masajul a fost efectual cu ulei cu efect de încălzire, dar s-a mai folosit şi gel cu
diclofenac.
8. Masajul a fost efectuat în poziţile în care fiecare pacient s-a simţit confortabil.
9. Am observat că pacienţii au dat randament mai bun, atunci când şedinţele au fost
efectuate în prima jumătate a zilei.
10. Înainte de începerea şedinţelor şi după terminarea acestora am măsutat tensiunea
arterială, pulsul şi frecvenţa respiratorie.
88
BIBLIOGRAFIE
1. Sbenghe Tudor - Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale

membrelor - Editura Medicală, Bucureşti, 1986;
2. Sbenghe Tudor - Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare -

Editura Medicală, Bucureşti, 1987;
3. Conf.dr. Liviu Pop - Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală,

Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca, 1993;
4. Lucia Ştefănache - Curs de Neurologie - Editura Polirom, Bucureşti, 1995;
5. Prof.dr. Banciu Mioara - Balneofizioterapie Clinică şi Recuperare, Editura

Mirton, Timişoara, 1998;
6. Werner R. şi Benjamin B.E. - A Massage Therapist's Guide to Patohology,

Williams & Wilkins, Baltimore, 1998;
7. Sbenghe Tudor - Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei - Editura

Medicală, Bucureşti, 1999;
8. Kinetoterapia în recuperarea Funcţională Posttraumatică a Aparatului

Locomotor” - Editura Universităţii din Oradea - 2001;
9. Sbenghe Tudor - Kinesiologie. Ştiinţa mişcării - Editura Medicală,

Bucureşti, 2002;
89
10. Fritz, S., Grosembach, M.J. - Mosby's Essential Sciences for Therapeutic
Massage, Anatomy, Physiology, Biomechanics and Pathology, Mosby, Canada, 2004;
11. Dan Ştefan Antohe, Doina Lucia Frâncu - Anatomie regională şi aplicată -
Editura Junimea, Iaşi, 2004;
12. Prof. D. Antonescu, Prof.Dr. D. Barbu, Prof. Dr. M. Popescu, Conf. Dr. St.
Cristea, - Elemente de Ortopedie şi Traumatologie - curs pentru studenţi - Universitatea
de Medicină şi Farmacie “Dr. Carol Davila” - Societatea Editorială Publistar S.R.L.,
Bucureşti, 2004;
13. Prof.dr.doc E. Repciuc - Anatomie - Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2006;
14. Kiss Iaroslav - Fizio-kinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile

aparatului loco-motor - Editura Medicală, Bucureşti, 2007;
15. Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu, Bogdan Voiculescu - Anatomia şi

Fiziologia Omului: Compendiu - Editura Corint, Bucureşti, 2008;
16. Gheorghe Tomoaia - Traumatologie Osteoarticulară - Editura Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2008;
17. Raveica G., Nicolescu M., Ojoga F., Berteanu M. - Tratamentul ortopedico-
chirurgical şi kinetoterapia în afecţiunile aparatului locomotor - partea a II-a - Editura
Alma Mater, Bacău, 2008;
18. Diaconu Anghel - Manual de tehnică a masajului terapeutic - Editura

Medicală, Bucureşti 2008;
19. Prof.Dr. Dinu M. Antonescu - Patologia Aparatului Locomotor, vol.I -

Editura Medicală, Bucureşti, 2010;
20. Prof.univ.dr. Mârza-Dănilă Doina - Masaj terapeutic-recuperator; Curs Studii

de Licenţă în Kinetoterapie şi Motricitate Specială - Editura Alma Mater, Bacău, 2010;
90
91

Dupuytren 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dupuytren 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA PERSONALĂ

În partea personal am studiat cinci cazuri cu pacienţi care au fost diagnosticaţi cu

Stimularea Nervoasă Electrică Transcutanată (TENS)

Stimularea Nervoasă Electrică Transcutană (S.N.E.T sau T.E.N.S - după

Tehnica de Aplicaţie a TENS

Parametri Medicali Modulaţia: Vibraţii Trapezoidale

Se aplică electrozi plaţi având o mărime de până

Pe muşchii paravertebrali pe zona convexă a curbei

Durata Aplicaţiei Pauză - 1 minut

Intensitatea Deasupra nivelului pragului motor

Efectul Tratamentului Miostimulator

Frecvenţa Tratamentelor Zilnic

Notă De asemenea, se pot utiliza şi electrozi Vacuum.

Electroforeza (ionizarea sau ionogalvanizarea) este o procedură de electroterapie

Protocolul Terapeutic (Tehnica de aplicaţie)

Soluţie Concentraţie Polaritate Intensitate Durata

Alături de împachetarea cu nămol, împachetările cu nisip şi băile cu nisip, aplicaţia de

Împachetarea cu parafină este un procedeu de termoterapie locală, care constă în aplicarea,

Acţiunea locală a împachetării se datorează pe de o parte factorului termic - şi constă în

Deoarece tegumentul se va încălzi la o temperatură de 38 - 40°C, în timpul aplicării

Protocolul Terapeutic (Tehnica de aplicaţie a Parafinei prin metoda Plăcii)

Protocolului Terapeutic Modul de Implementare

Asigur confortul termic în încăperea unde urmează să efectuez

Pregătesc o folie din plastic gros a cărei dimensiuni acopere

Topesc parafină în baia de parafină sau dacă aceasta nu există în

Pentru efectuarea tratamentului va fi mai întâi nevoie de pregătirea

Pregătirea pentru locului pentru tratament, respectându-se următoarea ordine: vasul cu

Tratament parafină, scaunul, masa la înălţimea potrivită, folia de plastic,

Dimensiunile foliei de plastic trebuie să depăşească cu mult

Ofer explicaţii pacientului cu privire la procedura ce urmează a fi

De asemena, îi explic faptul că pe durata aplicării parafinei regiu-

Asigur intimitatea pacientului şi îl ajut să se dezbrace şi să se aşeze

Înainte de începerea procedurii evaluez funcţiile vitale ale

După realizarea stratului corespunzător, acopăr regiunea cu folia

Mă asigur de faptul că parafina nu îl frige pe pacient, după care mă

Voi respecta întocmai durata de acţiune a parafinei prescrisă de

După scurgerea timpului de tratament, dezvelesc segmentul

Înlăturarea parafinei se face cu uşurinţă din cauza transpiraţiei

Parafina rezultată la finalul tratamentului o voi depozita în

În funcţie de afecţiunea tratată şi numai dacă aceasta permite,

Reasigur confortul fizic al pacientului, acesta fiind lăsat să se

Completez documentele de specialitate şi reprogramez pacientul

C.MASAJUL TERAPEUTIC - RECUPERATOR

Masajul Mâinii şi al Degetelor

Delimitare regională: în partea inferioară - regiunea este delimitată de extremitatea

Netezirea cu mai multe Degete

La finalul repetărilor, intercaleaz netezirea cu o mână şi continui prelucrarea regiunii

Frământatul cu două Mâini

La finalul repetărilor, intercalez manevra de netezire cu o mână, pentru a calma

La finalul repetărilor, intercalez manevrele de netezire specifice regiunii şi continui

La finalul repetărilor, intercalez manevra de netezire cu o mână şi continui şedinţa de

Netezirea cu mai multe Degete

La finalul repetărilor, intercalez manevra de netezire cu o mână şi continui prelucrarea

Frământatul cu două Mâini - (poziţia mâinii pacientului: în supinaţie, pe pat sau pe

La finalul repetărilor, intercalez manevrele de netezire specifice regiunii, pentru a

Geluirea cu mai multe Degete

La finalul repetărilor, intercalez manevrele de netezire specifice continui prelucrarea

La finalul repetărilor, intercalez manevra de netezire cu o mână şi continui prelucrarea

Masajul Zonal pe Degete

Notă: Se flectează degetele învecinate degetului prelucrat.

Netezire cu Policele şi Indexul pe Degetul 5

Netezire Transversală pe părţile Laterale ale articulaţiilor Interfalangiene

Netezire cu Policele şi Indexul pe Degetele 4 şi 3

Netezire cu Policele şi Indexul pe Degetele 1 şi 2