ROMAN-20 dec 2021

Cele 4 elemente .. in functie de tipul de process a ram de dr

In cont unei formule intrau si anumite parti acesorii: exceptiunile si prescriptiunile . ele aparau ca
urmare a manifestarii de vointa a partilor
In intentio se treceau in mod obl numele judecatorului. Se treceau de asemenea pretentiile pe
care reclamantul le avea fata de parat. Cand obiectul pretentiilor reclamantului era bine definit,
intentio se numea certa. Cand dr reclamantului urma sa fie estimat de catre judecator intentio era
incerta. In demonstratio se arata izvorul temeiul pretentilor reclamantului, deci care era temeiul
in virtutea caruia el revendica . acesta putea fi un contract, testament
Condemnatio – jud ca simplu particular pronunta sentinta fie de condamnare fie de achitare.
Partile accesorii date in sprijinul partilor in process sunt prescriptiunile si exceptiunile. Primele
stingeau dr de actiune al reclamantului sau al paratului daca acesta avea pretentii fata de
reclamant. Astfel cand ele veneau in sprijinul reclamantului se numeau prescriptiuni ….. iar
cand veneau in sprij parat se numeau prescriptiuni proreo. Prin exceptiuni se inteleg acele mij
procedurale prin care paratul nu nega pretentiile reclamatului dar aducea anumite amendamente
prin care practic se paralizau pretentiile reclamantului. Paratul nu nega ca a primit o suma de
bani de la reclamant dar arata ca aceasta suma nu a primit o cu titlu de imprumut ci ca donatie. Pt
ca exceptiunea sa fie opusa reclamantului, ea trb sa fie trecuta in formula ca atare. In dreptul
classic, exceptiile au avut un caracter absolut in sensul ca judecatorul ori de cate ori le gasea
intemeiate era chemat sa pronunte o sentinta de absolvire. El nu putea sa pronunte o condamnare
la mai putin. Ex reclamantul declara 200 de asi iar paratul declara 100 de asi . in acest caz jud
pronunta absolvirea pt ca nu se putea opune celor formulate in intentio.
Prin aceasta metoda, s-a adus atingere unor dr subiective fapt pt care ulterior s au adus
amendamente prin care judecaorul se pronunta asupra cauzei si nu asupra pretentiei caci el era
chemat sa verifice atat pretentiile reclamantului cat si cele ale paratului. Fata de exceptiunea
introdusa de parat, reclamantul cerea formularea in cadrul formulei a unei replici care putea fi
rasturnata printr-o duplica
DESFASURAREA PROCESULUI
Procesul in procedura formulara cuprindea 2 faze:
1 faza in iure
2 faza in iuducio
Faza in iure
Fata de procedura legii sanctiunii, acum sunt introduse procedee noi . .. si unele cu priv la active
partilor si a pretorului
In materia citarii, pretorul punea la indemana reclamantului o act speciala impotriva paratului
care refuza in mod nejustificat sa se prezinte la process. Impotriva celui care se sustragea din
munca saus e ascundea pt a Evita procesul, magistratul prin masura administrative a lui misio in
posesione facea o trimitere a bunurilor paratului in posesia reclamantului
Dat fiind caracterul consensual al procesului, se impunea ca ambele parti sa fie prezente in fata
magistt. Spre deosebire de procedura legii sanctiunii, parile se adresau in termini obisnuiti si
lipsa unor gesturi rituale , paratul putea sa adopte 3 atitudini:
- Sa recunoasca cele afirmate de reclamant
- Sa nege
- Sa nu se apere in mod corespunzator
Evolutia econ de marfuri determina ca in procesele ce aveau drept obiect o suma determinate de
bani, litigiul sa fie solutionat prin pronuntarea unui juramant. Fie reclamantul jura ca este
titularul unui dr de creanta, fie paratul jura ca nu datoreaza nimic.
Dupa dezbaterile ce aveau loc intre parti, pretorul avea 2 solutii:
- Punea la indemana reclam o actiune
- Refuza
Acordarea actiunii insemna eliberarea unei formule. Ultimul act in fata magistratului se numea
litis contestatio care reprezenta procedeul prin care se revindea paratului o copie .. sau conta in
dictare de reclam a continutului formulei paratului.
Litis contestatio producea 3 efecte:
- Ef extinctiv
- Creator
- fixator
Prin ef extinctiv se inteleega faptul ca dup ace avea loc litis contestation, dr de dus in instanta
de reclam se stingea.
Ef creator arata ca in locul dr initial se nastea un dr nou al carui obiect consta intr o suma de
bani. Era format de suma de bani pe care jud o pronunta ca sentinta impotriva paratului.
Indifferent de pretentiile reclamantului, solutia pronuntaa de jud avea un caracter petunia.
Cca urmare, intre dr initial supus judecatii si dr aparut in process se nasteau o serie de dif
constand in nat j a acestora, obiect cat si in cauza juridica. Astfel , daca dr initial dedus in
instanta era un dr real dupa litis contestatio el se tranforma intr un dr de creanta constand intr
o suma de bani. Din cele de mai sus rezulta o discrepanta vizibila, intre cele 2 dr constand in
nat lor j distincta, in ob dr si cauza sa juridica. Astfel ob initial consta intr un lucru si in urma
procesului se transf intr o suma de bani, iar cauza j a dr initial era un act oarecare pe cand cea
a dr nou era insusi litis contestatio. In cee ace priveste nat j a dr initial, vedem ca un dr real
se va transorma intr un dr de creanta. Daca dr initial era un dr de creanta, se schimba numai
titlul acestuia si cauza j a dr.
Ef fixator consta in faptul ca dupa mom lui litis contestatio se fixau definitive atat elem reale
adica afirmatiile precum si elem personale adica identitatea jud cat si a partilor. Ca urmare ,
titularul dr reclamant nu putea pretinde in fata jud altceva decat ceea ce a pretinss in fata
magistr. Daca cel ce deducea un dr in fata magistr inceta din viata, succesorii sai nu se puteau
subloga in dr sau. Acestia trebuiau sa procedeze la o act de modificare a formulei numita
translation induciario
In iudicio, cea de a 2a faza constatam ca nu exista deosebiri esentiale fata de procedura legii
sanctiunii. De mentionat ca pozitia social a partilor avea un rol hotarator in pronuntarea
solutiilor judecatorului. Calitatea de judecator o aveau senatorii, pt ca prin legea …..
anticiaria sa dobandeasca si cavalerii aceasta calitate. Conditia sociala a jud este atat de imp
incat il determina pe imparatul …. Sa I imparta dupa criteriul averii.
REPREZENTAREA IN JUSTITIE
Def = repr in justitie este procedeul juridic prin care o persoana numita representant
participa la process in numele altei persoane numite reprezentat. La inceput romanii nu au
adus reprezentarea in justitie plecand de la conceptia ca nimeni nu putea inainta in numele
altuia o act a legii
Dezv schimburilor si econ de marfuri a schimbat aceasta mentalitate datorita faptului ca o
pers trb sa fie prezenta in acelasi timp in locuri dif , pretorul a admis ca reprezentatul putea sa
si apere interesele in justie prin iintermediul reprezentantului. Este asa numita reprezentare
imperfecta pt ca efectele sentintei se produceau asupra reprezentatului iar printr o serie de
……… el se descarca de efectele sentintei care treceau in sarcina reprezentatului.
Mij procedural prin care se realiza aceasta forma a reprezentarii mediate era reprezentarea
facuta prin formula cu transpuzitiune
Astfel in intentio se trecea numele reprezentatului caci el reprezenta practic titularul dr sub
dedus in justitie
In condemnation se trecea numeel reprezentantului caci el participa la dezbateri si ca urmare
el trb sa suporte ef sentintei
In per veche reprezentantul in just se numea cognitor di el se desemna prin pronuntarea unor
cuvinte solemne si in prezenta unor gesture rituale de fata fiind si adversarul. Schimabarile
survenite in econ impugn aparitia unor in procurator care se constituia in lipsa formulelor
sacre a gesturilor ritual, si chiar a adversarului.
Sistemul repr imperfecte avea sa se perfectioneze prin modificarile introduse de pretor in
urma carora efectele sentintei nu se produceau in persoana luuui cognitor ci a celui
reprezentat
Institutia repr in justitie nu trb confundata cu cea a asistentei in instanta care era asigurata de
avocati numiti patronus cauzarum.
ACTIUNILE IN JUSTITIE
In procedura formulara, act consta in cererea adresata de catre reclamant magistr de a I se
elibera o procura
Fiecarei act ii corespundea o formula proprie
In lipsa unei act, dr nu exista . atunci cand pretorul constata ca pretentiile reclamantului sunt
intemeiate el dadea curs actiunii sale si elabora o formula speciala chiar daca o asemenea
formula nu mai fusese utilizata. Existau act reale (in ren) si act personale ( in personam) .
aceasta clasificare opereaza din vremea celor 12 table
Astfle act reale sanctionau dr reale , ob constau in lucrul, a=iar act pers sanctionau dr de
creanta care si aveau izv jur fie intr un contract fie intr un delict.
Continutul si forma celor 2 act era diferita data fiind nat j diferita a dr judecatii, fie dr reale
fie de creanta. In intentio ce valorifica un dr real numele paratului nu era trecut pt ca aceasta
calitate o putea avea orice pers ce aducea atingere dr real. In intentio a formulei unei act
personale, era trecut atat numele paratului cat si cel al reclamantului.
ACTIUNI CIVILE SI ACTIUNI ONORARII
Act civile isi aveau originea in vechile legii sanctiuni si a cereau in instanta eliberarea unei
formule de magistr
Act onorarii nu au correspondent in procedura civila existenta si ele trb elaborate de magistr
prin temeiul unor formule noi. Act onorarii = act pretoriene si erau de 3 feluri:
- act impactum
- act fictive
- act cu formula cu transpozitiune
act in factum ……… religioase, nu puteau fi incadrate in act existente , pretorul
introducea act impactum. Aici nu era un correspondent in procedura civila , fapt pt care
pretorul redacta formula cu priv la acel fapt adica formula in factm aratand in intentio
care s faptele care au formulat act respective
actio fictiva- aici pretorul utiliza un anumit tip de formula creata pt a solutiona o cauza
asemanatore dar diferita de cauza avuta in vedere cand s a redactat formula respective
cnsiderand ca ceva fiind existent cand de fapt era inexistent. Actiunile cu formula cu
transpozitiune au rolul de a obtine efectul unor acte care nu puteau fi incheiate prin ……
prin aceste mij s a putut realiza reprezentarea imperfecta

Act directe erau menite sa solutioneze cause concrete iar cele utile erau cele folosite pt
cazuri similar
Act populare sunt acele act intentate de oricine care aveau interese generale
Act minore acele act care puteau fi indemnate numai de pers ce avea interes caci ele
aparau interesele personale
Act penale sunt acelea care mizau condamnarea paratului la o suma de bani in raport cu
act persecutorii care vizau condamnarea paratului la restittuirea actului care facuse
obiectul litigiului respectiv
In cazul act de dr strict, judecatorul interpreta in spiritul termenilor cuprinsi in actul
respective iar in act …… jud interpreta actul aratand care e de fapt vointa reala a partilor
trecand peste ….. magistr avea obligatia sa treaca in intentio a formulei expresia extidem
volam ( potrivit cu buna credinta
Act arbitrarii au avut ca scop sa acopere imperfectiunea sist pecuniar pe care il imbraca
sentinta de condamnare
In aceste act jud era arbitru sau jud [ropriu zis. Daca acesta considera ca pretentiile
reclamatului sunt intemeiate, jud in calitate de arbitru condamna paratul. Daca paratul nu
executa obl asumata in sentinta, el se tranf in judecator dar avand ob sentintei adica sma
de bani era pronuntata de reclamant pt ca reclamanntul avea interesul sa mareasca suma
de bani, paratuul trb sa aleaga solutia arbitrului si nu acea cand arbitrul devenea
judecator. Ppprin aceasta solutie se Evita principiul sanctionarii pecuniare pt ca
pretentiile reclamantului erau satisfacute In nat de parat care exercita influenta arbitului.
Astfel act in revendicare fiind prin nat sa j o act arbitrara aducea de cele mai multe ori
obiectul litigious in partea reclam pt ca paratul nu dorea sa suporte o condamnare
pecuniara impusa insusi de reclamant care evident avea interese care de multe ori
depaseau val ob litigios.