COMUNICAREA EFICIENTĂ

Tema: Identificaţi 3 bariere în procesul de comunicare şi prezentaţi modalităţile optime de

depăşire a acestora

Sabin Covaciu

Comunicarea poate fi obstrucţionată sau doar perturbată de o serie de factori care se

interpun între semnificaţia intenţionată şi cea percepută putând fi legaţi de oricare dintre
componentele comunicării (emiţător, mesaj, canal, receptor), sau de interacţiunea lor.
Dintre acestia cei mai importanti sunt :

 Efectele de statut – uneori statutul prea înalt al emiţătorului în raport cu receptorul pot
cauza răstălmăciri ale mesajului de către acesta din urmă.
 Probleme semantice – specialiştii au tendinţa să folosească un jargon profesional,
crezând că şi ceilalţi îl pot înţelege; persoanele cu statut mai ridicat au tendinţa de a se
exprima într-un mod mai sofisticat, greu de înţeles pentru persoane cu un nivel de
şcolarizare scăzut.
 Distorsiuni perceptive – când receptorul are o imagine despre sine nerealistă şi este
lipsit de deschidere în comunicare, neputându-i înţelege pe ceilalţi în mod adecvat.
 Diferenţe culturale – persoane provenite din medii culturale, cu valori, obiceiuri şi
simboluri diferite.
 Alegerea greşită a canalelor sau a momentelor – trebuie alese canalele corecte pentru
fiecare informaţie. De asemenea şi momentul trebuie să fie bine ales – o situaţie urgentă
nu are sorţi să fie îndeplinită dacă este cerută la sfârşitul orelor de program sau la sfârşitul
săptămânii.
 Lungimea excesivă a canalelor – o reţea organizaţională complicată duce la o
comunicare lentă.
Comunicarea interpersonală este îngreunată de anumite bariere umane, de ordin fizic sau
uman.
Barierele fizice sunt legate de: deficienţe verbale, acustice, amplasament, lumină,
temperatură,
ora din zi, durata intîlnirii, etc.
Barierele umane se referă la aspecte:
- Semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotatii emotionale ale unor
cuvinte.
- Determinate de factori interni:
implicare pozitivă (ex: Îmi place X, deci îl ascult);
implicare negativă (ex: Y m-a bârfit pe nedrept în discuţia cu Z , deci interpretez tot ce spune
ca fiind împotriva mea).
- frică (ex. sunt atât de preocupat de ceea ce voi spune după aceea încât nici nu pot să aud
ceea ce spune M.)
- diferenţele de percepţie
- concluzii grăbite(pripite)(ex. Cunosc stilul lui V şi mă va duce cu discuţia spre lamentările
lui obişnuite)
- lipsă de cunoaştere
- lipsă de interes (una dintre cele mai mari bariere ce trebuie depăşite este lipsa de interes a
interlocutorului faţă de mesajul emiţătorului).
- emoţii (emoţia puternică este răspunzătoare de blocarea aproape completă a comunicării).
- blocajul psihic
- trac.
- presupuneri subiective: Arată exact ca S, pe care nu pot să-l sufăr, aşa că ori de câte ori
vorbeşte parcă îl aud pe el.
- agenda ascunsă(ex. Trebuie să iau copilul de la grădiniţă: „Hai să discutăm acest subiect
data următoare”).
Printre cele mai recente situaţii din cariera didactică în care m-am confruntat cu bariere în
procesul de comunicare se numără:
1. Pe R am întâlnit-o în anul şcolar 2005-2006, când am ajuns în unitatea şcolară,
structură în cadrul căreia funcţionează atât grădiniţa cât şi ciclul primar.
Am constatat că are dificultăţi în vorbire cauzate de o malformaţie uşoară constând într-o
deplasare spre dreapta a maxilarului inferior în ttimp ce vorbeşte.
- am făcut primele investigaţii privind capacitatea de articulare a fonemelor, prin
jocuri de emitere a unor sunete;
- am exersat până la automatizare grupări de sunete pentru a fi articulate corect;
- am recomandat familiei apelarea la servicii logopedice specializate. În afara
contactului de luare în evidenţă, familia nu a preluat tehnici de îmbunătăţire a vorbirii
 fetiţei, astfel că la debutul şcolarităţii mi-am asumat îmbunătăţirea pe cât posibil a
calităţii exprimării orale;
- am completat în fiecare an şcolar fişa psihopedagogică, respectiv traseul
educaţional al fetiţei cu recomandarea de a i se asigura profesor de sprijin, dar până în
prezent nu a beneficiat de această facilitate;
Am integrat eleva în toate acţiunile şcolare şi extraşcolare (serbări, parteneriate cu alţi factori
educaţionali etc.), încât bariera de comunicare cu mediul social (colegi, cadre didactice,
familie comunitate) este practic depăşită.
2. Pe D l-am cunoscut mai târziu, pe la vârsta de 6 ani, deoarece mai devreme nu a
frecventat grădiniţa. Am constatat că are dificultăţi în comunicare datorate hipoacuziei,
de care familia era relativ conştientă, dar nu-i cunoşteau dimensiunea şi eventualele
posibilităţi de ameliorare a capacităţii de comunicare.
- am făcut primele investigaţii privind capacitatea de articulare a fonemelor, prin
jocuri de emitere a unor sunete utilizând concmitent diferite nivele ele emisiei sonore
şi „testări” ale capacităţii de recepţie cu sau fără sprijinul analizatorului vizual;
- am recomandat familiei apelarea la servicii specializate ORL. Familia a
procurat la recomandarea specialiştilor proteze auditive (hipoacuzia constatată fiind de
cca. 75% la fiecare ureche), iar la debutul şcolarităţii mi-am asumat îmbunătăţirea pe
cât posibil a calităţii exprimării orale şi conştientizarea noţiunilor, conceptelor şi
expresiilor utizate în comunicare;
- am integrat elevul în toate acţiunile şcolare şi extraşcolare (serbări, parteneriate
cu alţi factori educaţionali etc.), încât bariera de comunicare cu mediul social (colegi,
cadre didactice, familie comunitate) este practic depăşită.
- persistă încă în exprimarea sa „confuzia” între cuvinte care conţin foneme cu
emisie apropoată, mai cu seamă în cazul perechilor de consoane sonore, respectiv
„surde” (ex. dop-top, par-bar, gard-card etc.) ori între cuvinte cu grupuri de sunete şi
cuvinte care conţin consoane obişnuite (ex. geam-„jam”, ceapă-ţeapă, ceară-ţară );
- realizează citire cursivă, uneori expresivă, dar nu şi conştientă în toate
împrejurările, iar în comunicarea orală nu decodifică întotdeauna mesajul (ex. la
comanda:„D., vino la tablă!” repetă mesajul în loc să execute deplasarea spre reperul
indicat);
În prezent elev în clasa a IV-a, D este ajutat de către cadrele didactice şi colegi să
asocieze imagini şi gesturi (comunicare nonverbală) cu noţiuni, cuvinte, expresii pe care doar
le reproduce sonor fără a dovedi că realizează corespondenţa între formă şi sens.
 3. J are 9 ani. Este de etnie romă, dar cu limba maternă română (în familie nu se vorbeşte
limba romani), crescută (de la vârstă sub un an) în Ungaria, unde nu a frecventat vreo
formă de învăţământ preşcolar sau şcolar. La solicitarea expresă a părinţilor care au în
continuare domiciliul stabil în localitate (în România) a fost înscrisă în clasa I în anul
şcolar 2011-2012. Vorbeşte fluent limba română, dar bariera de comunicare constă în
confizii între cuvinte aparţinând celor două limbi (maghiară-română) pe care le
utilizează.
- în perioada preabecedară am constatat că „nu cunoaşte” culorile, obiecte,
animale etc. dar nu face astfel de confuzii în limba maghiară.
- nu întâmpină dificultăţi în pronuntia corectă a cuvintelor în niciuna din cele
două limbi;
- o primă măsură remedială a constat în cerinţa de a exprima şi în limba
maghiară, ceea ce a spus greşit în limba română pentru a constata dacă este
necunoaştere sau confuzie (ex. se prezintă obiect albastru, spune „verde”, în maghiară
„kek”ceea ce înseamnă „albastru”; imagine cu o gâscă, spune „raţă”, în maghiară
„liba”, deci corect);
- jocuri-ghicitoare: (cu clasa I) „cum se numeşte” (jetoane cu imagini
reprezentând plante, animale, fiinţe, lucruri, meserii etc.), „la ce foloseşte”, „ce
face...”, „ce culoare are...”etc.
- jocuri muzicale, imagini reprezentând situaţii, activităţi, serii generalizatoare
etc.
În prezent, eleva relaţionează corect cu persoanele din jur, întreabă când nu este sigură
„cum se spune...” descriind situaţia ori spunând (învăţătorului) expresia similară în limba
maghiară. Această experienţă are efect pozitiv şi asupra celorlalţi elevi, elevii întrebând-o
cum se spune în limba maghiară unui anumit obiect, o expresie etc., din curiozitate, în
localitate ne vorbindu-se decât limba română.

MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI
Tema: Realizaţi analiza funcţională a unui comportament şi propuneţi un plan de intervenţie
în vederea creşterii sau reducerii acestuia

Sabin Covaciu
REDUCEREA UNUI COMPORTAMENT NEDORIT
Comportamentul: (negativ)
În timpul recreaţiilor, în clasă, pe coridor, în curte elevul F (repetent de două ori pe fondul
frecvenţei scăzute – acum în clasa a III-a) se manifestă extrem de zgomotos, îşi bruschează
colegii, face „acrobaţii” numai când este observat de colegiii din clasele mai mari (pe care de
altfel îi şi depăşeşte ca vârstă).
- Frecvenţa: des
- Durata: câteva minute
A Antecedente:
- Când? În timpul pauzelor;
- Unde? Pe coridor, în clasă, în curte;
- Cu cine? Cu toţi colegii, însă mai rar cu fetele din clasa a IV-a (foste colege de
clasă);
B Comportament adaptiv: în exces
C Consecinţe: este pârât (reclamat) şi evitat de copii; i se atrage atenţia de către învăţător
asupra efectului pe care îl are comportamentul său asupra celorlalţi copii, efect contrar celui
scontat de el.
Funcţia comportamentului: să atragă atenţia asupra sa; să dobândească statut de lider (al
grupului de joacă) să se facă remarcat.
Întăriri pozitive: comunicarea asertivă „Eşti cel mai voinic şi mai matur elev din şcoală. Mi-
ar plăcea ca tu să îi protejezi pe ceilalţi copii în timpul recreaţiilor şi să nu vă murdăriţi
hainele!”.
Comportament complementar: provoacă râsul unor colegi (în accepţiunea sa le
dobândeşte simpatia).
R Măsuri remediale: elevul este solicitat să „arbitreze” jocul de fotbal al băieţilor pe durata
rereaţiilor; îl „ajută” pe învăţător să distribuie produsele alimentare din programul „Cornul şi
laptele”; este implicat în aerisirea clasei pe durata recreaţiilor, mai ales când de serviciu sunt
fete, întrucât geamul are zăvoare la partea inferioară şi la cea superioară, iar deschiderea lor
presupune urcarea pe pervaz, acte ce-l determină să se considere „om de încredere” şi să
renunţe la statutul de „bufon” pe care şi-l asumase.

SPRIJINIREA ELEVILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE

Tema: Realizaţi un plan de intervenţie personalizat (P.I.P.) pentru un elev cu dificultăţi de
învăţare
Sabin Covaciu
Plan de intervenţie personalizat
Elev:Andreea
Şcoala:Şcoala cu clasele I-IV Poarta Sălajului
Clasa: a II-a
Învăţător:Sabin Covaciu

Plan de interventie personalizat ( P.I.P.)

Disciplina: limba şi literatura română
Descrierea situaţiei: Eleva se află în grija nemijlocită (plasament familial) a bunicului
matern (văduv), care nu a asigurat frecventarea grădiniţei de cţtre fetiţă decât sporadic.
Fetiţa nu a relaţionat decât foarte puţin cu alte persoane, majoritatea timpului, când bunicul
era plecat la muncă (în agricultură ca zilier) fiind închisă singură în curte.
A fost înscrisă în programul „Toţi la grădiniţă, toţi în clasa I” în vara anului 2010, dar nu a
frecventat decât foarte puţin.
La insistenţele bunicului a fost înscrisă în clasa I în anul şcolar 2010-2011, deşi recomandarea
cadrelor didactice (educatoare, învăţător) din localitate a fost aceea de a urma grupa
pregătitoare.
Pe parcursul anului şcolar 2010-2011 a fost înclusă în programul „Şcoală după şcoală”, dar şi
la acesta a participat puţin, de fiecare dată la insistenţa pe lângă bunic din partea cadrelor
didactice şi a promotorului programului.
Bunicul nu a participat niciodată la consilierea săptămânală a părinţilor, refuzând categoric şi
consilierea la domiciliu. În aceste condiţii a indus confuzii în însuşirea citit-scrisului întrucât
la şcoală eleva activa în limitele câmpului vizual şi fonetic de o silabă, iar dânsul îi cere să
citească „pe litere”, determinând astfel confuzii în citire şi scriere între cuvinte/silabe care nu
conţin şi cele care conţin vocala „î” în interior (ex. ru-râu, pru –pârâu, mine-mâine etc.).
Eleva a promovat la limba română clasa I în primul rând ca urmare a faptului că în perioada
preabecedară, caracterizătă în primul rând prin comunicare orală a obţiunut rezultate şcolare
bune, pentru ca pe măsură ce se înainta în perioada abecedară să acumuleze lacune, care nu au
putut fi surmontate prin programul individualizat, deoarece nici la un astfel de program (după
orele de curs), bunicul nu i-a permis să participe.
Fetiţa este puternic introvertită, timidă, astfel încât lucrul individualizat pe durată recreaţiilor
era exclus, preocuparea majoră a învăţătorului în acest interval temporal fiind integrarea ei în
colectivitate şi acţiuni menite să determine acceptarea ei de către colectivitatea şcolară,
respectiv antrenarea ei în jocuri şi activităţi comune, specifice nivelului de vârstă.
În consecinţă s-a decis instituirea unui program remedial adecvat, pe parcursul clasei a II-a.
Obiective pe termen lung:
1. Să scrie corect litere, silabe, enunţuri;
2. Să scrie corect, lizibil îngrijit respectând spaţiul dintre cuvinte;
3. Să citească, în ritm propriu, litere, silabe, cuvinte;
4. Să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text audiat;
5. Să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu;
6.Să distingă cuvintele dintr-o propoziţie dată, silabele dintr-un cuvânt, şi sunetele dintr-o
silabă;
7. Să pronunţe clar şi corect enunţuri;
8. Să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/fragment dintr-un text audiat;

Obiective pe termen scurt:

1. Să citească corect, în ritm propriu, litere, silabe, cuvinte;
2. Să numere cuvintele în cadrul enunţului;
3. Să identifice poziţia literelor în cadrul silabelor/cuvintelor;
4. Să distingă sunetul iniţial, final sau din interiorul unui cuvânt;
5. Să efectueze exercitii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor şi propoziţiilor;
6. Să realizeze exerciţii de copiere, transcriere;
7. Să răspundă la întrebări legate de textul audiat;
8. Să aprecieze corect spaţiul dintre cuvinte;

Strategii didactice folosite: explicaţia verbală, demonstraţia, conversaţia euristică, jocul

didactic („Eu spun una, tu spui multe”, „Eu spun mic, tu spui mare”, „Eu spun ceva, tu spui
cum este”etc.) exerciţiul lingvistic (despărţiri ale cuvintelor în silabe, compuneri de cuvinte
din „silabe amestecate”, compuneri de silabe pornind de la o consoană prin combinare pe rând
cu toate vocalele; pornind de la o vocală, cu finalizare pe fiecare consoană etc.) exerciţiul;
Material didactic folosit:planşe (2 pagini format A4) cu cele patru tipuri de litere ale
alfabetului şi câte o imagine sugestivă, jocuri şi materiale PPT pe calculator(„Alfabetul”,
„Alfabetul vesel”, „Alfabet cu animale” „Jocul silabelor”), manualul de limba şi literatură.
română -clasa a II-a, fişe de lucru;
Perioada de intervenţie:Pe parcursul clasei a II-a (anul şcolar 2011-2012)
Evaluare:
Evaluare orală:
- exerciţii de citire a literelor, silabelor, cuvintelor;
- să răspundă la întrebări legate de textul audiat;

Evaluare scrisă:
- dictarea literelor, silabelor, cuvintelor;
- copierea unui text; transcrierea unor propoziţii;
- să costruiască propoziţii ordonând logic 3-5 cuvinte date;
- să transcrie corect, caligrafic un text;

Intervenţii complementare: Antrenarea elevei în activităţi extraşcolare, acţiuni culturale,

programe care presupun utilizarea (vorbită sau cântată) a instrumentului lingvistic de
comunicare şi învăţarea în şcoală cu spriin din partea învăţătorului, a colegilor din clase mai
mari sau „prin imitare” a textelor aferente.