2.

ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC

2.1. Materialul genetic la formele acelulare - virusuri

CROMOZOMUL VIRAL este reprezentat de o moleculă de -ARN;

- ADN.

monocatenară sau bicatenară, liniară (mai rar circulară), pe care genele sunt dispuse

liniar, într-o anumită ordine, în medie 50 de gene.

2.2. Materialul genetic la procariote (bacterii)

CROMOZOMUL bacterian = o moleculă de ADN bicatenar, circular, prins de

membrana celulară prin MEZOZOM;

ADN-ul se pliază formând 40-50 bucle, unite la bază de ARN; fiecare buclă prezintă

SUPERRĂSUCIRI secundare formate din 400-500 perechi de nucleotide.

2.3. Materialul genetic la eucariote

- CROMOZOMI - au o structură complexă;

- alcătuiți din: –ADN- 13-16%;

- ARN - 12-13%;

- proteine -HISTONICE

- NON-HISTONICE 68-72%

- Mg²

fibrelor de cromatină, al cărei element

- puține lipide;

- ioni -Ca

- se formează în timpul diviziuni celulare prin:

- spiralizarea

- condensarea , fibrelor de cromatina, al carei element structural il reprezinta

NUCLEOSOMUL

Nucleosomul: - are forma unui cilindru turtit;

- alcãtuit din 8 molecule de proteine histonice (2H 1A, 2H2B, 2H3, și 2H4),

în jurul cărora se roteşte o moleculă de ADN care formează 2 inele, unul la bază și unul la vârful
nucleosomului;
 - legătura intre 2 nucleosomi este realizată de un fragment de ADN - linker cuplat cu o altă
proteină histonică H1;

- prin înşiruirea nucleosomilor se formează fibra de cromatină.

Proteinele HISTONICE (H, HzA, H,B, Hg si H4):

- asigură stabilitatea cromatinei;

- împiedică accesul enzimelor;

- inhibă activitatea genelor.

Proteinele NON-HISTONICE:

- sunt mai puține;

- au rol important în expresia genelor în timpul ciclului celular.

Cromatina se află în douž stări functionale:

EUROCROMATINA – reprezinta PARTEA ACTIVA a cromatinei;

- contine cea mai mare parte a proteinelor non-histonice.

HETEROCROMATINA – este mai condensate;

- reprezinta partea INACTIVA a cromatinei;

- contine ADN repetitive (non-informational).

II. Genetica umana

A.Genomul uman

Genetica umana: - ramura a geneticii care studiaza

ereditatea si variabilitatea la populatiile umane.
Genomul: intreaga informatie genetica din celulele
deploide ale unui organism, informatie continuta in nucleu,
reprezentand GENOMUL NUCLEAR, plus informatia din
afara nucleului (mitocondrii), GENOMUL
EXTRANUCLEAR transmis pe linie materna).
GENOMUL UMAN continue: -ADN informational
 -ADN noninformational, cu un
grad ridicat de complexitate si o mare cantitate de AND
repetitiv.
Cromozomii eucariotelor:
-sunt bine individualizati in METAFAZA;
-un cromozom metafazic este alcatuit din:
-doua cromatide;
-centromer-localizat in regiunea unei constructii
primare;
-rol:-prinde cromozomul de fibrele fusului
de diviziune;
-migrarea cromozomilor spre polii
celulei.
B. MUTAGENEZA ŞI TERATOGENEZA

B.1. Mutageneza şi agenţii mutageni

MUTATIE= orice modificare în -structura;

-functia materialului genetic.
care nu este consecinţa recominării genetice;
- sursa principală a diversităţii şi variabilităţii organismelor.
MUTAGENEZA = procesul de apariţie a mutațiilor.
Clasificarea mutațiilor:

a) după modul de aparitie:

• NATURALE apărute spontan în natură;
au frecvenţă variabilă.
• ARTIFICIALE-provocate de om cu ajutorul factorilor
mutageni.
funcţia materialului genetic.
Factorii mutageni carcinogeni sunt:
1. FIZICI: -radiaţii neionizante (UV);
-radiaţii ionizante - gama;
alfa;
- raze X.
2. CHIMICI - agenti alchilanti;
- azbest;
- derivaţi ai bazelor azotate;
- nicotină;
- gudron;
- formaldehidă.
⇒se modifică diviziunea celulară şi alte procese
metabolice.
⇒celule mutante;
canceroase ⇒>> TUMORI.
3. BIOLOGICI - unele virusuri determină: - restructurări
cromozomiale;
- modificări la nivelul genelor.
Ex:-virusul hepatitei B;
-virusul papiloma uman.
MECANISME ANTIMUTAGENE/ANTICANCERIGENE:
- PROCES REPARATOR la nivelul materialului genetic;
- MOARTE CELULARĂ (APOPTOZĂ): - se
autodeclanşează în celule;
-declanşat de LIMFOCITE care identifică celule cu
structuri alterate.
B.2. Teratogeneza şi agenţii teratogeni

-totalitatea mecanismelor care determină producerea de

malformații la - embrion;
- fetus.
Unii factori mutageni pot fi TERATOGENI: -radiaţii ionizate
(radiaţii X) din timpul sarcinii;
carenţele alimentare;
- unele medicamente;
- substanţe chimice toxice;
-infectii virale materme (rubeola), testele hormonale in
timpul sarcinii;
-consumul mare de alcool.
Factorii care influentează producerea malformatiilor:
- natura agentului teratogen;
- momentul în care acţionează;
-durata expunerii la agent;
- doza în care se află agentul teratogen;
- particularități genetice ale embrionului.
B.3. Anomalii genetice asociate cancerului uman

CRESTEREA
DIVIZIUNEA NORMALĂ sunt PROCESE reglate de
MECANISME - SPECIALIZATE
- PRECISE, coordinate
de mai multe gene asupra carora pot actiona factorii
mutageni.
CELULE NORMALE-> PROCES DE TRANSFORMARE->
CELULE CANCEROASE= CARCINOGENEZA
Celulele normale formează TESUTURI.
Celulele canceroase formează METASTAZE -ÎȘI PIERD
ADERENŢA;
-DISEMINEAZĂ ÎN ALTE ORGANE.
Etape ale carcinogenezei:

a) DE INITIERE- un agent nutagen determină alterarea

sau modificarea ADN-ului dintr-o celulă normală;
b) DE PROMOVARE - celula devine susceptibilă la
acţiunea altor factori mutageni care determină noi
modificări genetice;
c) TRANSFORMAREA> supusă acţiunii unor noi factori
mutageni, CELULA afectată s-a transformat într-o celulă
malignă.
d) DE PROGRESIE-când celula afectată este expusă unui
factor de creştere, ea suferă modificări genetice care îi
stimulează dezvoltarea şi diviziunea.
MICROTUMORI = CELULE “NEMURITOARE"
DIVIZIUNE ANARHICĂ->CELULE care consumă
nutrimente şi oxigen de la celulele normale ⇒ ORGANISM
SLĂBIT.
Stadiile de evoluție a tumorilor:

Stadiul O sau cancer in situ: celulele canceroase sunt

localizate în țesutul în care s-au format.
Stadiul I: celulele canceroase invadează 1-2 straturi de
ţesuturi locale.
Stadiul II: celulele canceroase invadează regiunea
învecinată fără a pătrunde în vasele
limfatice.
Stadiul III: caracterizat de desprinderea celulelor
canceroase din tumora inițială
intrarea în sistemul limfatic fără a ajunge la alte organe ale
corpului, ci doar în
ganglionii limfatici.
Stadiul IV: caracterizat de apariția metastazelor (tumori
secundare dezvoltate în tesuturi
şi organe diferite de cele în care îşi au originea).
Tipurile de cancer:

- CARCINOM-in piele (epitelii);

-SARCOM - în muşchi;
- in tesutul mezenchimal.
-LEUCEMIE - cancerul globulelor albe;
- LIMFOM-cancerul țesutului limfoid;
-MIELOM - cancerul plasmei;
-cancerul măduvei osoase.
C. CONSIDERATII BIOETICE ÎN GENETICA UMANĂ

- evoluţia rapidă a descoperirilor ştiinţifice din domeniul

geneticii moleculare;

- perfectionarea tehnicilor de investigaţie şi manipulare a

materialului genetic.

au deschis noi domenii de utilizare în genetica umană.

Progres s-a înregistrat în: - dezvoltarea tehnicilor de
clonare şi terapie genetică;
- perfectionarea testelor de
diagnostic prenatal, de driagnostic paternal, de fertilizare
in vitro, de criminalistică.
1. Sfaturile genetice:
Se acordă:
- când părinţii vor să cunoască riscul de a avea copii
afectaţi de maladii genetice;
-pentru explicarea modului cum şi de ce se transmit
maladiile genetice;
- evaluarea tratării maladiilor.
Cazuri pentru Sfaturi genetice:
Factori de cuplu:

-infertilitate (după două sau mai multe avorturi spontane);

- înainte de a dona ovule, spermă sau embrioni;
-înainte de implantarea embrionilor formati in vitro;
-existenţa unei maladii genetice la unul dintre viitorii
părinţi;
- dacă mama depăşeşte 35 de ani, iar tatăl vârsta de 45
de ani;
- suspiciuni de posibile anomalii ca părinte cu tulburări
neurologice, depresiv, alcoolic;
-dependent de droguri sau sub tratament pentru o maladie
cronică.
Factori de familie a cuplului:

- frecvente cazuri de cancer în familie;

- descendenţi cu anomalii -psihoneuronale;
- cromozomiale;
 - somatomotorii;
_decese premature ale -descendentilor;
-ascendentilor;
-rude afectate de maladii genetice.