Metodele didactice pot fi clasificate în numeroase categorii, în funcţie de
referenţialul ales:
- gradul de implicare al participanţilor: metode pasive (expunerea,
demonstraţia); metode active (joc de rol, brainstorming) - centrarea: metode care pun în prim plan cadrul didactic (expunerea), metode centrate pe studenți (dezbaterea) - modul de organizare (metode frontale, individuale, de grup) - conectarea cu setarea obiectivelor; astfel, metodele pot viza: o reamintirea, consolidarea şi dezvoltarea de cunoştinţe: expunerea, lectura, discuţia dirijată, completarea de fişe, quiz, peer teaching, puzzle, infografice o fixarea şi aplicarea cunoştinţelor: buzz groups, studiul de caz, sondaje/vot, eseu de 1 minut o crearea cadrului de reflecţie şi evaluare: acvariul, troika consulting, checklist, rating scale o generarea şi valorificarea de idei: braistorming, dezbatere, world café, brainwriting o implicarea, motivarea şi colaborarea participanţilor: icebreaker, bulgărele de zăpadă, think-pair-share, storyboard o identificarea de soluţii: întrebarea paradoxală, 15 % soluţii o capacitatea de organizare şi planificare: joc de rol, proiect o identificarea relaţiilor dintre concepte şi conectarea idelor: hărţi conceptuale, metafore vizuale Desigur, această clasificare este una generală, realizată cu scopul de a evidenţia „profilul” variat al metodelor; fiecare dintre metodele exemplificate mai sus se poate încadra în mai multe categorii.
ABORDĂRI: TRADIŢIONALE VS. DIGITALE
De asemenea, metodele se mai pot încadra în mai multe categorii prin
raportarea acestora la relaţionare dintre mediul fizic sau digital de derulare a unei activități de predare. Astfel, metodele alese pot fi tradiţionale, pentru programele f2f, ori digitale, în cazul utilizării mediului virtual de predare. Totuşi, cum instrumentele şi aplicaţiile digitale pot fi integrate într-un curs tradiţional – şi, invers, metodele de formare clasice pot fi utilizate cu succes într-un program derulat pe o platformă educaţională/un LMS – departajarea necesită o prezentare aprofundată.
Adaptarea metodelor tradiţionale în mediul virtual. Modelul SAMR
O modalitate de clasificare a instrumentelor prin prisma raportului tradiţional/digital este modelul SAMR, propus de Ruben Puentedura – cercetător în domeniul impactului transformativ al tehnologiilor digitale asupra educaţiei – în 2009. Modelul avansează 4 faze de integrare a tehnologiei în educaţie şi formare, începând de la un nivel bazic, unde tehnologia nu face decât să înlocuiască, păstrând aceleaşi roluri, un instrument f2f cu unul digital (Substituire), până la un nivel foarte înalt, în care introducerea tehnologiei are rol transformator (Redefinirea). Aplicând modelul SAMR în cazul metodelor, vom obţine următoarele etape: Substituirea – tehnologia este un instrument de înlocuire a unei metode tradiţionale, care nu schimbă cu nimic rolul acesteia. De exemplu, înlocuirea tablei sau flipchart-ului cu un whiteboard virtual. Augmentarea – metoda digitală acţionează ca un substitut al unei metode clasice, dar, în acelaşi timp, aduce îmbunătăţiri funcţionale. De exemplu, utilizarea unei aplicaţii de tip avizier virtual, în care se pot integra imagini şi desene, în locul unui whiteboard. Modificarea – în această fază, metoda digitală este nu numai îmbunătăţită prin raportare la cea clasică, dar este şi semnificativ transformată. De exemplu, în locul utilizării whiteboard-ului sau avizierului, participanţii pot colabora într-un proiect de amploare, utilizând o aplicaţie/platformă digitală care integrează mai multe funcţiuni sau pot crea un blog pe care să-şi prezinte portofoliul.
Metaforă vizuală „Modelul SAMR”, realizată cu canva.com
Redefinirea – la acest nivel tehnologia schimbă fundamental modul de
concepere a unei activităţi, metodele aducând o perspectivă complet nouă asupra formării şi chiar „inventând” metode noi. De exemplu, cu ajutorul tehnologiei se poate genera un meme care să sintetizeze un concept ori elementele definitorii ale unei secvenţe de învăţare, să propună un feedback animat etc.
O abordare ușoară a comunicării profesionale: Ghidul practic de comunicare profesională și cele mai bune strategii de comunicare în afaceri din punct de vedere scris și interpersonal