Am folosit programa şcolarã pentru disciplina ştiinţe din cadrul programului „A doua

şansã” – învãţãmânt secundar inferior, aprobatã de MEC prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005
şi ghidul elevului modulul 1- relaţia om- mediu înconjurător

Disciplina: Chimie
Lecţia: Separarea substanţelor din amestecuri
Tipul: Lecţie structurată din perspectiva gândirii critice
Prof. Ţîrău Maria
Şcoala cu clasele I-VIII "N.Titulescu"
Cluj/Napoca

Obiective operaţionale (competenţe dezvoltate):

 Să utilizeze terminologia în scopul explicării fenomenelor fizice şi chimice studiate;
 Să clasifice proprietăţilor substanţelor, amestecurilor şi metodele de separare ale
substanţelor după unul sau mai multe criterii ;
 Să utilizere aparatura şi echipamentele de laborator, pentru a studia proprietăţile şi
transformările substanţelor chimice, pentru separarea substanţelor din amestecuri şi
pentru prepararea unor soluţii;
 să respecte şi să aplice normele de protecţie muncii în laboratorul de chimie.

Resursele utilizate şi managementul timpului în cadrul lecţiei:

a) resurse informaţionale: fişe de experţi şi fişe de evaluare, manual;

b) resurse materiale: baghete din sticlă, pahare Berzelius, pâlnii de filtrare, hârtie de filtru,
spirtieră, trepied, sită cu azbest, capsulă din porţelan, amestecuri: apă + nisip, apă + sulf, apă +
sare;
c) resurse umane: clasa efectiv de 12 elevi. Evocarea se va realiza lucrând în perechi, realizarea
sensului prin metoda mozaic. Elevii vor fi  împărţiţi în patru grupuri casă , împărţirea elevilor în
trei grupuri de experţi (prin numărare de la 1 la 3, conţinutul ştiinţific al lecţiei necesită doar trei
experţi).
d) resurse procedurale: conversaţia, activitatea în perechi, brainstorming, activitatea în grup,
experimentul de laborator, metoda mozaic.
Evaluarea formativă, realizată prin observarea comportamentului elevilor pe tot parcursul lecţiei,
prin răspunsurile date la întrebările adresate şi prin fişa de evaluare întocmită.

Momentele desfăşurării lecţiei

Evocarea (10 minute):

Organizarea cunostintelor anterioare ale elevilor şi introducerea unor noi cunoştinţe folosind
activitatea în grup. Se citeşte fişa de lucru 1, se notează informaţiile cu cu semnele: “v”, “+”, “_”,
“?”, conform metodei Sinelg. Se identifică în text amestecurile de substanţe, iar prin rezolvarea
sarcinii 2 se reamintesc celelalte categorii de substanţe.

Realizarea sensului (35 minute):

Metoda mozaic După împărţirea elevilor în grupurile casă şi apoi în experţi, toţi elevii citesc
conţinutul lecţiei din manual, apoi se întrunesc grupurile de experţi. Profesorul explică elevilor
că, în grupul de experţi, vor învăţa câte o metodă de separare, după care se reunesc în grupurile
casă, unde vor preda celorlalţi colegi metoda învăţată, astfel încât toţi elevii vor învăţa întreaga
lecţie. Profesorul distribuie fişele de experţi şi devine partener în învăţare şi facilitator,
intervenind acolo unde va fi necesar. În acelaşi timp urmăreşte corectitudinea termenilor şi a
formulărilor notate de elevi. Experţii se întorc în grupul casă şi predau metodele studiate în
grupul de experţi. Profesorul urmăreşte corectitudinea transmiterii noţiunilor şi manipularea
corectă a ustensilelor folosite pentru fiecare metodă de separare. Intervine cu completări şi
corectează erorile care apar, verifică luarea notiţelor de către toţi elevii..

Pe baza observaţiilor din fişele de experţi, discuţiile la nivelul gruprlor iniţiale vor fi direcţionte
spre a răspunde la întrebări de genul:
- la ce tip de amestecuri se foloseşte metoda respectivă;
- ce condiţii trebuie să îndeplinească substanţele componente ale unui amestec pentru a putea
fi separate prin metoda respectivă;
- care este succesiunea operaţiilor efectuate în vederea separării substanţelor din amestec;
- cum s-ar putea defini metoda de separare, ţinând cont de tipul de amestec, proprietăţile
componentelor şi succesiunea operaţiilor fizice aplicate;
- ce exemple de amestecuri din viaţa cotidiană ar putea fi separate prin decantare, filtrare sau
cristalizare
.
Reflecţia:

- împreună cu elevii, profesorul sintetizează cunoştinţelor despre substanţe şi metode de separare

ale acestora, prin realizarea unui organizator de tip ciorchine.
- pentru verificarea modului în care elevii pot opera cu noile cunoştinţe achiziţionate, profesorul
cere acestora să rezolve, în mod independent cerinţa din fişa de evaluare

Evaluarea formativă (5 minute):

Fişa de evaluare

1. Stabiliţi, prin săgeţi, legătura dintre amestec şi metoda prin care pot fi separate componentele
amestecului:
apă + bicarbonat                     decantare                    apă + pilitură de fier
apă + cretă                           filtrare                         alcool + praf de cărbune
apă + pietriş                           cristalizare                  apă + piatră vânătă

În timpul desfăţurării activităţilor, profesorul:

-  a urmărit implicarea elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru;
- a intervenit cu explicaţii suplimentare în cazul în care au apărut dificultăţi la nivelul activităţilor
practice sau al completării tabelelor;
FIŞA DE LUCRU 1

1. O mare plăcere a Mariei este ca, la sfârşitul fiecărei săptămâni, să-şi însoţească părinţii la
cumpărături. Dacă pentru părinţi, băuturile preferate sunt apa minerală şi băuturile carbo-
gazoase, pentru ea ideală este apa plată cu lămâie. La capitolul lactate, gusturile sunt comune,
toată familia consumând zilnic câte un pahar cu lapte. Mare iubitoare de chimie, Maria adaugă
în coşul cu cumpărături câteva produse necesare efectuării unor experimente distractive: oţet,
praf de copt, coloranţi alimentari şi baloane. Ea este hotărâtă ca, odată ajunsă acasă, să le
demonstreze părinţilor proprietăţile unui gaz periculos pentru sănătatea planetei, numit dioxid de
carbon, care devine tot mai prezent în aer, din cauza fenomenului de poluare.

Folosind conţinutul lecţiei din manual, identifică categoriile reprezentate de noţiunile scrise cu
litere îngroşate.

2. Înscrie în tabel formele de materie ilustrate în imaginile alăturate:

Substanţe simple Substanţe compuse Amestecuri omogeene Amestecuri eterogene

apa distilată piatra vânătă aliaje apa de râu

sulf fier aerul spirt sanitar sirop

 FIŞA DE EXPERT 1

Într-un pahar Berzelius pune apă şi nisip. Amestecă cu o baghetă şi lasă amestecul să stea cinci minute. ce observi? Nisipul se dizolvă
în apă? Ia un alt pahar şi toarnă apa de deasupra nisipului în el. Ce observi? Completează tabelul:

Amestecul de separat Activitatea Substanţe şi ustensile Observaţii experimentale Importanţa practică

experimentală utilizate Aplicabilitate în viaţă

apă nisip

FIŞA DE EXPERT 2
Ia un pahar Berzelius şi pune în el apă şi pulbere de sulf. Amestecă. Sulful se dizolvă în apă? Confecţionează o hârtie de filtru şi
introdu-o în pâlnia de filtrare. S-ar separa cele două amestecuri fără hârtia de filtru? Discută cu colegii. Completează tabelul:

Amestecul de separat Activitatea Substanţe şi ustensile Observaţii experimentale Importanţa practică

experimentală utilizate Aplicabilitate în viaţă

apă sulf

FIŞA DE EXPERT 3
Într-o capsulă pune un amestec de apă şi sare de bucătărie. Se dizolvă sarea în apă? Se aseamănă acest experiment cu celelalte două?
Încălzeşte capsula la flacăra unei spirtiere, până când apa se evaporă în totalitate. Ce observi? Lichidul care se evaporă este oare
folositor? Completează tabelul:

Amestecul de separat Activitatea Substanţe şi ustensile Observaţii experimentale Importanţa practică

experimentală utilizate Aplicabilitate în viaţă

apă zahăr

ORGANIZATOR GRAFIC- CIORCHINELE

MATERIA
 SUBSTANŢE AMESTECURI DE SUBSTANŢE SUBSTANŢE COMPUSE
SIMPLE

OMOGENE NEOMOGENE
(ETEROGENE)

METODE DE
SEPARARE CRISTALIZAREA DECANTAREA FILTRAREA