SECRETAR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

SERVICII DE SPRIJIN ÎNVĂȚĂMÂNT REGULARE UNITATEA NR. 60

CHEIE CT 27FUA0064Y

BAREM (RUBRICA) PENTRU EVALUAREA DIAGNOSTICĂ A ELEVULUI CU SINDROM

DOWN

Numele studentului: _________________________________________________

Acasă: _________________________________________________________
Data nașterii: ______________________________ Sex: ______________
Nota: _______ Grupa: _______
Profesor de grup:
________________________________________________________________
Preșcolar: ________________________________________________________
Cheie: _________________________ An școlar: _________________________
Data: _________________________

CANALIZAT:
LIMBĂ ( ) ÎNVĂȚARE ( ) PSIHOLOGIE ( ) MUNCĂ SOCIALĂ ( )

Aspecte de evaluare Mereu Aproap Uneori Nu neobserva

e și/sau t
intotdea necesită
una ajutor
• Învățarea lui se face într-un ritm
lent.
Dezvoltare • Obosiți repede și atenția nu este
cognitiva susținută mult timp.

(Atenție, • Interesul său pentru activitate este

memorie, uneori absent sau susținut pentru o
percepție, perioadă scurtă de timp.
gândire logică,
înțelegere).
• De multe ori nu poți face singur
activitatea.
• Este lent să răspundă la ordinele
care i-au fost date.
• Îți este greu să-ți amintești ceea ce
ai făcut și ai știut.
• Nu-i trece prin cap să inventeze
sau să caute situații noi.
• Are dificultăți în a rezolva probleme
noi, chiar dacă sunt similare cu altele
experimentate anterior.
• Puteți învăța cel mai bine atunci
când ați avut succes în activitățile
anterioare.
• Când cunoști imediat rezultatele
pozitive ale activității tale, ești mai
interesat să continui să colaborezi.
• Când sunteți implicat activ în teme,
le învățați mai bine și le uitați mai
puțin.

1
 SECRETAR DE ÎNVĂŢĂMÂNT
SERVICII DE SPRIJIN ÎNVĂȚĂMÂNT REGULARE UNITATEA NR. 60
CHEIE CT 27FUA0064Y

• Când ți se cere să faci multe sarcini

într-un timp scurt, devii confuz și
respingi situația.
• Absența unui model stabil sau
sincronizat la unele articole.
• Există de obicei o întârziere în
dobândirea conceptului de
permanență a obiectului; odată
dobândită, se poate manifesta într-
un mod instabil.
• Zâmbetul de plăcere pentru sarcina
îndeplinită apare frecvent, dar de
obicei nu are legătură cu gradul de
dificultate pe care l-au depășit și
parcă nu știu să-l pună în valoare.
• Jocul simbolic apare la fel ca si la
alti copii, pe masura ce acestia
avanseaza in varsta mentala.
• Jocul este, în general, mai
restrâns, repetitiv și predispus la
stereotipuri.
• Prezentați dificultăți în etapele
finale ale jocului simbolic.
• În rezolvarea problemelor, fac mai
puține încercări și arată mai puțină
organizare.
• Se pot observa episoade de
rezistență crescândă la efortul în
îndeplinirea unei sarcini, expresii
care dezvăluie puțină motivație în
executarea acesteia și
inconsecvență în execuție, nu din
ignoranță, ci din neglijență,
respingere sau frică de eșec.
• Are o bună dezvoltare a percepției
și memoriei vizuale.
• Ceea ce au învățat bine este de
obicei reținut, deși este necesar să
se întărească și să se consolideze
învățarea.
• Are dificultăți în a lucra singur, fără
o atenție directă și individuală.
• Nu acceptă schimbări rapide sau
bruște ale sarcinilor; nu înțelege că o
sarcină ar trebui abandonată dacă
nu a fost finalizată sau că o sarcină
ar trebui întreruptă dacă se simte
confortabil cu ea.
• Concentrarea durează puţin.
• Uneori se observă în privirea
superficială, că merge fără să fie
atent.

2
 SECRETAR DE ÎNVĂŢĂMÂNT
SERVICII DE SPRIJIN ÎNVĂȚĂMÂNT REGULARE UNITATEA NR. 60
CHEIE CT 27FUA0064Y

• Problema nu este întotdeauna

pierderea concentrării, ci mai
degrabă oboseala.
• Prezintă dificultăţi în procesele de
activare, conceptualizare şi
generalizare.
• Are dificultăți în a înțelege
instrucțiunile, a planifica strategiile, a
rezolva probleme și a trata mai multe
variabile în același timp.
• Limitări importante în memoria de
scurtă durată, mai ales când
informația este prezentată în mod
auditiv-verbal; de obicei se
îmbunătățește cu întăriri vizuale
complementare.
• Timpi de reacție lenți. • Acordați-le
timp să interpreteze și să răspundă,
nu să le înlocuiască.
• De obicei, au dificultăți în
înțelegerea unor concepte precum
numerele (pot învăța să numere fără
să le înțeleagă).
• Capacitate limitată de a forma
concepte, de a grupa obiecte în
categorii superioare cu sens etc.
• Dificultate mare în toate sarcinile
care necesită un nivel de
abstractizare.
• Deficiență în calculul aritmetic,
învățarea costisitoare a celor mai
elementare calcule și imaginarea
soluțiilor la micile probleme zilnice.
• Recuperarea lentă și dificilă a
informațiilor stocate în memoria pe
termen lung.
• Lecțiile trebuie repetate periodic
pentru a putea fi păstrate,
neconsiderându-le definitiv stabilite.
• În limbajul lor expresiv, ei arată
puțin din cerințele lor specifice, deși
Limba au deja capacitatea de a menține un
anumit nivel de conversație.
• Bună înțelegere lingvistică, în
termeni relativi, și atâta timp cât este
vorbită clar și în propoziții scurte.
• De obicei are suficient vocabular,
deși problemele sale lingvistice vor fi
subliniate mai târziu.
• Are probleme de percepție auditivă:
nu captează bine toate sunetele,
procesează prost informațiile
auditive și, prin urmare, răspunde

3
 SECRETAR DE ÎNVĂŢĂMÂNT
SERVICII DE SPRIJIN ÎNVĂȚĂMÂNT REGULARE UNITATEA NR. 60
CHEIE CT 27FUA0064Y

mai puțin bine la ordinele verbale

care i-au fost date.
• Are dificultăți în a urma
instrucțiunile date unui grup.
• Are memorie auditivă secvenţială
mică, ceea ce îl împiedică să
înregistreze şi să reţină mai multe
ordine la rând.
• Are dificultăți cu limbajul expresiv și
cu răspunsuri verbale.
• Vârsta lor socială este mai mare
decât vârsta lor mentală, iar vârsta
mentală este mai mare decât vârsta
lor lingvistică; Din acest motiv, ei pot
avea dificultăți în exprimarea orală în
cererea de ajutor.
• Comunicați clar ceea ce doriți.
• Vă puteți autoregla
comportamentul atunci când lucrați
Dezvoltare cu alți colegi.
socio- • Manifestă un comportament
afectivă agresiv atunci când o jucărie este
luată.
• În jocurile cu semenii este obișnuit
ca copilul să fie singur pentru că
alege, sau pentru că nu poate urma
atât de multă stimulare și atât de
repede, sau pentru că ceilalți s-au
săturat să-l încurajeze să participe și
să fie nevoiți să-și urmeze propriul
ritm. . .
• Motivație intrinsecă insuficientă
pentru a face față învățării cu
dorință.
• Reușește să stabilească o
comunicare coerentă cu un copil de
vârsta lui.
• Reușește să stabilească o
comunicare coerentă cu adulții.
• Reușește să se îmbrace singur.
• Încearcă să-și lege pantofii.
Obiceiuri de
autonomie • Posibil să meargă la baie fără
ajutor.
• Este organizat pentru a învăța din
evenimentele vieții de zi cu zi.
- Se spală pe dinți fără ajutor.
- Ea poate face baie singură.
- mănâncă fără ajutor
- Se îmbracă singură.
- Se dezbracă singură.
• Controlează sfincterii.

4
 SECRETAR DE ÎNVĂŢĂMÂNT
SERVICII DE SPRIJIN ÎNVĂȚĂMÂNT REGULARE UNITATEA NR. 60
CHEIE CT 27FUA0064Y

• Reușește să se echilibreze singur

dezvoltarea pe leagăn.
motorie
• Alergați fără să vă împiedicați.
• Încercați să săriți coarda.
• Are o orientare spațială bună.
• Are anumite probleme motorii
grosiere (echilibru, tonus, mișcări ale
mușchilor antigravitațional).

• Prezintă anumite probleme motorii

fine (managementul creionului și
foarfecelor).
• Tăiați fără sens.
• Tăiați mai precis.
• Dezvoltarea motorie este adesea
lentă.
• Prezintă un mers necoordonat cu
stângăcie motorie generalizată și
dexteritate manuală foarte limitată.
• Curiozitatea de a cunoaște și
explora ceea ce îl înconjoară este
limitată.

*Notă: Multe dintre deficitele în achiziția și dezvoltarea limbajului se datorează limitărilor cognitive, nu tulburărilor
specifice de limbaj.

• Secvența dezvoltării urmează aceeași traiectorie ca la copilul normal (Smith, 1977). Aceste afirmații coincid cu
studiul lui Hurtado (1995) și cu cele realizate de Perelló, Portabella și Trilla (1985):

- vocalele ("a","o") apar primele, urmate de ("e") și emisia ("i"); („u”) a apărut în jurul vârstei de 3 ani.

- dintre consoane, fonemele plozive „p”, „t” și nazalele „m”, „n” apar primele. „k” ploziv a apărut în jurul vârstei de
trei ani dar a fost emis, într-un număr mare de cazuri, cu dificultate și putea fi înlocuit cu „t”. Fonemul ploziv „b” a
apărut înainte de vârsta de 2 ani și jumătate. Apoi au venit „d” și „g”.

- Principalele dificultăţi articulatorii au fost observate la fonemele fricative „s”, j”, z”, “f”, africate, laterale şi triluri
care nu au apărut înainte de vârsta de 4 ani şi cu articulaţie defectuoasă.

- Fonemul „r” nu a apărut în niciun caz.

- Primele sunete care apar sunt aceleasi, vocale, in populatia cu dezvoltare normala si populatia DS, dar in timp
ce unii le pronunta la 5 luni, ceilalti o fac la 7 luni. Ordinea de achiziție în primele 12 luni este aceeași în cele două
grupe:

• Foneme de stop vocal ("g", "b"), fără voce ("p","t") și nazale ("m","n"). Principalele dificultăți, în toate studiile, au
fost găsite în fricative, africate, laterale și triluri și în sunetul nazal sonor ("ñ").

• Chiar știind că la copiii cu SD, pronunția poate fi inexactă și achiziția poate fi întârziată, următorul tabel poate
servi la vizualizarea succesiunii în achiziționarea articulației corecte a sunetelor în populația de dezvoltare

5
 SECRETAR DE ÎNVĂŢĂMÂNT
SERVICII DE SPRIJIN ÎNVĂȚĂMÂNT REGULARE UNITATEA NR. 60
CHEIE CT 27FUA0064Y

normală (L. Bosch. 1983, cit. de Torres, 1996) și comparația cu cea a SD, pe baza caracteristicilor la care tocmai
s-a făcut referire.

SPRIJIN PROFESOR SAU PEDAGOGIC PROFESORUL CLASEI OBLIGATE 1 RO.

____________________________ ____________________________
CITIT HENRY MARKS LIC. MAUDILIA GOMEZ CASTILLO
DE LA CRUZ CONTRERAS

DIRECTOR USAER NR. 60

____________________________
LIC. MARIA DERVI DE LA CRUZ MAI