CONTROVERSE IN ANEST

ANESTEZIA LA COPilUL R EZIA PEDIATRICA.

ACIT - PROf CONTRA
ANESTEZIA LA COPilUL RACIT: ARGUMENTE'
PRO ANESTEZIE 339

Radu Tabacaru'

Anest.eziala co~i1ul racit este unul din cele mai controversate subiectedin
anesteziape~lat~~~a. Este.cunoscut faptul ca un copil racit este predispusla
multe complicatii Intra SI post anestezice, fapt dovedit de mai multe studii
clinice (2,7,8,9,10).
Un copil are in mod normal mai multe raceli pe an, mai ales copiii care
mergin colectivitati (crese, gradinite, scoli). Majoritatea acestor raceli sunt
deorigine virala 95% , dintre acestea 40% sunt datorate rinovirusurilor, dar
maisunt coronavirusuri, virus sincitial respirator.etc (1). Racealain sine este
autolimitat, dar produce o hiperreactivitate a cailor aeriene care poate dura
4 sau chiar 6 saptamani, fapt ce trebuie cunoscut si luat in considerare la
evaluareapreanestezica. De asemenea trebuie cunoscut faptul ca o infectie
acailor aeriene superioare produce si o afectate a cailor aeriene inferioare
(12)In sensul cresterii reactivitatii cailor aeriene la stimuli.
Copilul "racit" poate avea una din mai multe afectiuni ca de exemplu:
flnofaringita, epiglotita, iarinqita, traheobronsita, bronsiolita, pneumonie,
precumsi alte afectiuni neifectioase cum ar fi rinita alergica, sau vasomoto-
Cie. Pede alta parte multe afectiuni debuteaza cu simptome asemanatoare

banaleiraceli si pot induce in eroare un medic cu mai putina ~xperlenta (ex

meningita,varicela, amigdalita). La pacientii cu afectiuni cardiace diagnos-
ticuleste ingreunat de faptul ca simptomele la debut pot fi cele ale un~1
lnsufientecardiace. Pacientul astmatic este o alta entitate intalnlta relatiV
~nt in practica anestezica la COpIi.
• ATI Spitalul de copii "Maria Curie" BIlCllresti-Romaliia

Ilarisoara 201 I
 Evaluarea preoperatorie trebuie sa aiba in vedere mai multe aspecte: COn-
gestia nazala, prezenta febrei, tusea productiva, wheezing/sibilante, dispne_
ea. Dintre acestea sputa, congestia nasala si ralurile sibilante sunt doveditia
fi factori predictivi pentru complicatii. (3,4). Un alt factor care s-a dovedita
avea valoare predictiva pentru complicatii este atentionarea de catre parinti
a faptului ca pacientul este racit (11).
Testele virale sunt laborioase si cu relevanta clinica scazuta, nu aducin-
formatii care sa modifice decizia clinica, numaratoarea leucocitelor esteSI
ea de mic ajutor acestea putand fi normale sau chiar scazute in cazul afecti-
unilor virale. La fel si radiografia toracica nu aduce date relevante (1)
Cand trebuie amanat un pacient racit?
340
Cand putem sa anesteziem un pacient racit?
Este aceeasi intrebare cu doua fatete.

Evaluarea preanestezica
Trebuie facuta o evaluare si un bilant corect al riscurilor si beneficiilor
asociate anesteziei si interventiei chirurgicale.
Riscurile pot tine de copil: varsta, simtome, comorbiditati (astmatic, cardi-
ac) frecventa racelllor, pot tine de interventia chirurgicala: urgenta, tip in-
terventie (ex. Torace, sau periferica). experienta chirurgului, si nu in ultimul
rand experienta anestezistului, siguranta si confortul pe care il are pentrua
anestezia un copil racit pentru o anume procedura chirurgicala. Trebuie avut
tot timpul in vedere ca si pacientii care se afla in convalescenta sunt SUpUSI
riscului unor complicatii la fel ca si copii cu boala acuta . Riscul acestor
complicatii dureaza si patru sapatamaru (4).

Cum procedam cand avem de anesteziat un copil racit?

In mod traditional toti pacientii raciti sunt amanati pentru 3-4 saptamam
(13). Sunt si studii care arata ca doua saptamaru sunt suficiente (14). deo nU
exista in acesta privinta un consens.
Dar trebuie sa tinem cont si de faptul ca pentru parinti si pentru pacienti
amanarea induce o incarcatura emotionala semnificativa, si chiar o incarca-
tura financiara mai ales pentru pacientii veniti din alt oras.
Pe de alta parte studiile arata ca majoritatea problemelor legate de anes·
tezie aparute la copii raciti sunt relativ usor de corectat si au o morbidita-
te mica (5,6) si nu asociaza mfectiile respiratoru superioare cu morbiditate
majora (3,4)
COPII care au simptomatologie usoara, de infectie de cai respiratorii supe-
rioare necomplicata, sunt afebrili, cu stare generala buna, cu secretii nazale
clare, fara ralun pulmonare, pot fi operati, complicatiile ce pot apareape
parcursul anesteziei si It,
, a rezI re Sunt
rare, tuse lanngospasm) rezolvabile s'
..
Copu care au insa simpt . I nu lasa s h I
ee ee {desatu_
, ome precu f
bronslce care nu se curata d m ebra >38'C t
.. u pa tuse si m ' , use producti
au secretii mucOpurulent "alalesralurisib'l va, raluri
. e.cu Slmpto' I ante (whee' )
nu se joaca, nu mananca sa rne Slstemice Sunt It. , z!ng .sau
. , , u Sunt ex 'e argici sufe' ,
rezolutia simptomelor pentru ' -prenaturi, trebuie am '' nnzi,
o perioada de pat anan pana dupa
ru saptamani
Cum procedam cu anestezia'
Ca principiu starea pacientul~i se o "
Scaderea secretiilor prin aeros li p ate optimiza astfel:
o I preoperator ad . ,
aspirarea pe sonda de intubatie a .. ,mlnlstrarea de atrop!na
Inainte de extubare, secretillor ce apar in timpul anesteziei: 341

Hidratarea buna a pacientului si umidif

I Icarea gazelor anestez ce I
pentru operatiile de durata mai lunga, I mal a es
Administrarea
' , preanestezica de bronhodilatatoare (albute ro I,sa Ibut amo1)
eventua I In asociere cu corticoizi (6,15)
Evita rea i~tubatiei (2,4) si folosirea cu precadere a mastii laringiene (16,17)
saua mastii faciale, fac sa scada semnificativ rata complicatiilor.
Inductia este recomandat a se face cu sevofluran, sau propofol .dar foarte
important este sa se obtina profunzime buna a anestezie! la momentul in-
tubarii pentru a diminua riscul aparitiei de laringospasm sau bronhospasm.
In ceea ce priveste extubarea aceasta se poate face sub anestezie profunda,
sau cu pacientul treaz. Ultima varianta este mult mai sigura dar poate fi
Insotita de o frecventa crescuta a tusei si a desaturarilor (18, 19,20).

In concluzie ,
In trecut orice copil racit era amanat. In trezent acesta amanare trebuie
safie selectiva. ," '
Majoritatea studiilor indica o incrdenta crescuta a compiicatillor resPlra -
, .' t complicatII pot fi gestiona et
torii la pacientii raciti Insa majoritatea aces or
decatre un anestezist cu experineta si nu lasa seche~e: simptome usoare
Majoritatea clinicienilor acce.pta faptul ca paclenr~~ucuunintubatia pot fi
sicare sunt programati pentru tnterventn care nu p P
anesteziati fara riscuri majore (4, 5, 21, 22) , . t u simptome majore
, .. ,' t insa ca once paclen c
Majoritatea cllnlclenilor accep al,
trebuie amanat cu aproximativ patru saptamanl [t] t I se gaseste intre cele
, I' re paclen LI
O decizie dificila este de luat In cazu In ca , t' factorii enumerati
. I t" onslderare to I '
dOuaextreme caz in care trebUie ua lin C " rezist poate cel mal
" t enue SI anes '
anterior, factori care tin de pacient, In erv

lillli>oara 201 1
 important este C<J medicul anestczist sa aiba experienta necesara si siguran_
ta ca poate trata eventualele probleme aparute Iara a gencra complicatii
majore.

Bibliografic

t. Iait AR. Malviya S. Anesthesla for the Child with an Upper Respiratory Iract lnfection: Sull a D,lrmm.'
Anesth AnJlg 2005;tOO:59-65.
2.Cohen MM, Cameron CB. Should you cancel the operatian when a chlld has an upper re,piratory tract
Infection? Anesth Analg 1991;72:282- 8.
3. Parnis SJ, Barker DS,Van Der Walt JH. Cliolcal predictor, of anaesthetic complicatJons 10 children w'th
respiratorv tract lnfections.Paediatr Anaesth 2001 ;11:29-40.
342 4. T3It AR, Malvlya 5, Voepel-Lewls T, et al. Risk factors for penoperative adverse respiratory events in
children with upper respiratory tract infections. Anesthesiology 2001;95:299 -306.
5.Tait AR, Knight PR.The effects of general anesthesia on upper respiratory tract infections in chrldren,
Anesthesiology 1987;67: 930-5.
6. Elwood T, Morris W, Martin l, et al. 8ronchodilator premedication does not decrease respiratorv advers,
events in pediatric generalanesthesia. Can J Anaesth 2003;50:277- 84.
7. Tait AR, KOIght PR. lntraoperative resplratory complications in patients with upper respiratorv tract
infections. Can J Anaesth 1987;34:300 -3.
8. De Soto H, Patel RI, Soliman lE, Hannallah RS.Changes in oxygen saturation following general anesthese
In children with upper respiratory infection signs and symptoms underqoinq otolaryngological proce-
dures. Anesrhesrotoqv 1988;68:276 -9.
9. levy L Pandit UA, Randel GI, et al. Upper respiratorv tractinfections and general anaesthesia 10 children:
peri-operative compllcations and oxygen saturation. Anaesthesia 1992;47:678-82.
10. Rolf N, Cote' D. Frequency and severity of desaturation events during general anesthesia in children
with and without upper respiratory infections. J Clin Anesth 1992;4:200 -3.
t t.Schreiner MS, O'Hara 1, Markakis DA, Politis GD. Do children who experience laryngospasm have an
increased risk of upper respiratory tract infection? Anesthesiology 1996;85:475- 80.
12. Collier AM, Pimmel Rl, Hasselblad V, et al. Spirometric changes in normal children with upper respirato-
ry infections. Am Rev Respir Dis 1978;117:47-53.
13. Iait AR, Reynolds PI, Gutstein HB. Factors that influence an anesthesiologist's decision ta cancel elective
surgery for the child with an upper respiratory tract infection. J Clin Anesth 1995;7:491-9.
14. Berry FA Preexisting medical conditions of pediatric patients. Semin Anesth 1984;3:24 -31.
15. Silvanus M-T, Groeben H, Peters J. Corticosteroids and inhaled salbutamol in patients with reversi-
bie airway obstruction markedly decrease the incidence of bronchospasm after tracneal mtubatlon.
Anesthesiology 2004;100:1052-7.
16.Tait AR, Pandit UA. Voepel-lewis T, et al. Use of the laryngeal rnask airway in children with upper resp-
ratory tract infections: a comparlson with endotracheal intubation. Anesth Analg 1998;86:706 -11
17. Iartan 5, Frata"tonlo R, Bomben R, et al. laryngeal rnask vs tracheal tube in pedratric anesthesia In tile
presence of upper respuatorv tract infection. Minerva Anesteslol 2000;66:439-43.
18. Patel R, Hannallah R, Norden J, et al. Emergence airway complications in children: a comparison of
tracheal extubation in awake and deeply anesthetized patients. Anesth Analg Ig91;73:266-70.
19. Pounder D, Blackstock D, Steward M. Iracheal extubation In children: halotnane versus Isofturane,
anesthetized versus awake. Anesthe,lology 199 t ;74:653-5.
20. Kltch,ng A, Walpole A, Bl099 C. Removal uf the larvnqeal mask arrwav in ehlldren: anesthetiled compa-
red with awake. Br J Anaesth 1996;76:874-6.
21. Fennelly ME, Hali GM. Anaesthesla and upper resplratorv tract inlectlons: a non-existent hazard? 6r J
Anaesth 1990;64:535- 6.
22. Koka BV, Jeon 15, Andre JM, et al. Postmtubatlon croup In children. Anesth Analg 1977;56:501-5.

Actllalitati in Anestezic şi Terapie /ntenlll'll