Corpul profesorilor evaluatori pentru examenele

și concursurile naționale
(CPEECN)

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
• Modulul 3
Obiectivitatea în evaluare
Credite Forma de

6 verificare Probă
 practică

Tipul modulului Curs Aplicații Curs Aplicații Total ore

ore față în față/ online meeting ore pe platforma G. Suite Classroom

T AP E T AP E

2 3,5 0,5 2 9 -

Obligatoriu 17

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 Competențe generale:

4. Aplicarea tehnicilor și a acțiunilor specifice pentru creșterea

caracterului unitar al evaluării

5. Interpretarea rezultatelor din cadrul evaluărilor, examenelor și

concursurilor naționale

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
• Competențe specifice:

4.1. Identificarea erorilor în evaluare

4.2. Aplicarea, în procesul de evaluare și de notare, a tehnicilor și acțiunilor specifice pentru
creșterea obiectivității în evaluare
4.3. Aplicarea unitară a baremului de evaluare și de notare în contextul fiecărei probe de evaluare

5.1. Utilizarea bazelor de date, în format electronic, în cadrul procesului de

evaluare 5.2. Utilizarea instrumentelor tehnice specifice procesului de evaluare și
de notare
 Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Titlul activității Conținutul

1. Surse de influențare a Evidențierea erorilor și a surselor de influențare a obiectivității

obiectivității evaluării evaluării

2. Modalități de realizare a unei Tehnici și acțiuni specifice pentru creșterea obiectivității în

evaluări unitare evaluare. Modalități de aplicare unitară a baremului de evaluare și
de notare

3. Opțiuni pentru colectarea datelor, Baze de date în format electronic specifice evaluărilor, examenelor
analizarea și interpretarea și concursurilor naționale și rolul acestora în analizarea și
rezultatelor examenelor și a interpretarea rezultatelor evaluării
concursurilor naționale

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 Obiectivitatea în evaluare – principii teoretice

Practica docimologică a ultimelor două decade indică un efort constant de stabilire a

unui echilibru între „obiectiv” și „subiectiv” în procesul de evaluare.
Astfel, se face referire la factorii care pot influența acest echilibru acționând, într-o
formă sau alta, asupra rezultatului procesului de evaluare, decizia evaluativă.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Clasificarea factorilor în raport cu procesul de evaluare:

a) Factori prin natura lor procesuală „obiectivi”:
- macrosociali,
- de reglementare a vieții sociale, a proceselor sociale care pot fi economice,
demografice, științifice, chiar artistice;

• Acești factori pot determina în mare măsură atât organizarea procesului

educațional, cât și calitatea acestuia.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Clasificarea factorilor în raport cu procesul de evaluare:

b) Factori „obiectivi” ce acționează sau sunt implicați în procesul evaluării: -
scopul, obiectivele, conținuturile evaluării;
- metodologia de proiectare;
- sistemul de notare;
- sistemul de colectare a datelor și cel de raportare;
- funcțiile sociale ale evaluării, normele care reglementează succesul/eșecul la
examen/concurs.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

• Deși în esență acești factori sunt clasificați ca „obiectivi”, în calitatea lor de

construct social se pot afla sub influența subiectivă atât a factorilor decidenți
(„macrostructurile decizionale”), cât și a responsabililor de implementare (cei
implicați în mod direct, „la firul ierbii” în procesul de evaluare).
• De fapt, balanța obiectiv – subiectiv în procesul de evaluare contextualizat în
evaluările, examenele și concursurile naționale trebuie să se supună controlului și
mecanismelor de asigurare a calității aplicate oricărui proces ce implică factorul
uman, inclusiv posibile elemente de subiectivitate a
aprecierii/măsurării/evaluării/deciziei, sau chiar elemente de subiectivism.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN) – Disciplina Matematică

3.1. Surse de influențare a obiectivității evaluării

În situația de examen, definită ca „evaluare cu miză socială ridicată”

pentru toți cei implicați
 candidați profesori-evaluatorifactori responsabili cu logistica/administrarea/managementul
procesului de evaluare

devin ESENȚIALE

cunoaşterea controlarea diminuarea

efectelor şi acţiunilor

ce pot influenţa obiectivitatea evaluării şi calitatea deciziilor evaluative.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

3.1. Surse de influențare a obiectivității evaluării

Caracteristicile procesului de evaluare
în contextul evaluărilor, examenelor şi al concursurilor naţionale din învăţământul
preuniversitar românesc, așa cum este definit normativ și metodologic acesta în prezent, pot fi
sintetizate astfel:
– evaluarea este „externă” procesului de predare – învățare – evaluare, in sensul în care
profesorul care evaluează probele scrise este diferit de cel de la clasă, iar în cazul probelor de
competențe cel puțin unul dintre profesorii-evaluatori este extern;

– lucrările scrise ale candidaților sunt anonimizate pe întreaga durată a procesului de evaluare;

– profesorul-evaluator are atât controlul, cât și responsabilitatea păstrării confidențialității

asupra tuturor etapelor procesului de evaluare, pe întreaga durată a acestuia.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Erori în evaluare

Literatura de specialitate semnalează și documentează prin studii și cercetări

empirice existența unor erori în evaluare (cu efecte, implicit, în notare),
 necesar a fi cunoscute pentru a putea fi controlate, diminuate, contracarate.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Erori în evaluare
Identificarea acestor erori implică recunoașterea următoarelor
caracteristici: • pot fi identificate în practică

• instrumentele de evaluare testul

sunt controlate din perspectiva limitării factorilor
subiectivi baremul corespunzător
 • criteriile de evaluare sunt stabilite clar și transparent

• procedurile de evaluare sunt respectate

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Erori în evaluare

În practică manifestarea erorilor subiective de evaluare poate

afecta rezultatul evaluării decizia evaluativă

 Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Situaţii şi efecte perturbatoare ce pot afecta

activitatea profesorului-evaluator

(sinteză și adaptare după Programul DeCeE, op. cit, pp.200-221 și după articolul Efecte
distorsionante în evaluarea rezultatelor școlare, din Științele educației. Dicționar enciclopedic, vol.
I):

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

a. Efectul “halo” și stereotipiile

• Aprecierea se realizează prin extinderea unor calităţi secvenţiale la întreaga
lucrare.
• Aprecierea performanței candidatului se face printr-o generalizare a performanței
obținute în cazul unei părți a lucrării/testului.
• Efectul are ca bază psihologică faptul că impresia parţială iradiază, se extinde
asupra întregului.
• Candidații cei mai expuşi acestui efect pot fi cei cu performanță „de vârf "sau cei
care nu întrunesc criteriile stabilite prin baremul de evaluare și de notare.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

a. Efectul “halo” și stereotipiile

Profesorul-evaluator, în virtutea unui mecanism de judecată anticipativă
nu mai observă cu acuratețe eventualele lipsuri ale nu mai înregistrează cu acuratețe elementele pozitive
candidaților „performanți” din seria lucrărilor ale performării candidaților etichetați deja drept
evaluate, „slabi”.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

b. Efectul de ancorare
Constă în supraevaluarea unor răspunsuri datorită faptului că atrag atenţia asupra
unor aspecte ”surpriză”, mai puţin frecvente, aşteptate, identificabile la nivelul
majorităţii formelor de răspuns date de către candidați.

În această situație este posibil să se stabilească „informal”, subiectiv sau chiar fără a
fi conștientizate, elemente noi care nu sunt precizate în baremul de evaluare și
de notare (în special în cazul itemilor subiectivi). Aceste elemente pot influența
aprecierea răspunsurilor care urmează a fi evaluate.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

c. Efectul Pygmalion sau efectul oedipian

• Aprecierea răspunsurilor unui candidat poate fi influenţată de părerea pe care
profesorul-evaluator şi-a format-o despre capacităţile acestuia prin parcurgerea
întregii lucrări, opinie care s-a stabilizat, chiar la nivel subconștient.

• Similitudinea este cu exemplul din mitologia greacă, ideile şi opiniile

evaluatorului putând de fapt să determine într-o anumită măsură apariţia
fenomenului.
• Profeţiile, odată emise, au şanse mari să se autoîmplinească.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

c. Efectul Pygmalion sau efectul oedipian

• Predicţiile profesorilor-evaluatori nu numai că anticipează, dar şi facilitează

apariţia comportamentelor invocate.

• Orice profesor-evaluator îşi formează despre candidații ale căror lucrări are
responsabilitatea să le evalueze anumite impresii în legătură cu posibilităţile
acestora de a performa sarcinile de evaluare formulate prin itemii testului.
 Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

d. Ecuația personală a examinatorului

• Fiecare profesor-evaluator îşi structurează și anumite criterii proprii de

apreciere, poziționându-se uneori diferit față de baremul de evaluare și de notare.

• Unii profesori-evaluatori sunt mai generoşi, uzitând valorile de „sus” ale

punctajelor acordate.

• Alţii sunt mai exigenţi, acordând cu precădere valori parțiale sau punctajele
minimale.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 d. Ecuația personală a examinatorului

• Unii apreciază mai mult originalitatea soluţiilor, alţii conformitatea cu

informaţiile regăsite în manual sau cunoscute din practica învățării pentru
examen, pe baza „modelelor”.

• O caracteristică semnificativă a efectului discutat este exigenţa diferită pe care o

manifestă examinatorii.

• Diferenţele se pot evidenţia atât la acelaşi examinator, pe parcursul procesului de

evaluare, cât și între evaluatori diferiți.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 e. Efectul tendinței centrale

Acest efect se manifestă prin conduita profesorului-evaluator de a se poziționa

sistematic în mijlocul scalei de notare (a punctajelor) din dorinţa de a nu greşi şi
de a nu subevalua, respectiv supraevalua candidații.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 e. Efectul tendinței centrale

• Majoritatea notelor acordate se înscriu în jurul valorilor medii, ceea ce

diminuează posibilitatea de a discrimina performanțele candidaților de nivel
mediu în raport cu cele ale candidaților de nivel scăzut sau ale celor de nivel
ridicat.

• Efectul se manifestă în special în cazul profesorilor-evaluatori mai puțin

experimentați și, respectiv, în cazul disciplinelor socio-umane.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 f. Efectul de similaritate
• Profesorul-evaluator are tendinţa de a-şi exercita judecata evaluativă prin
raportare la sine (prin contrast sau prin asemănare), normele și experiența proprii
constituind principalele criterii de judecare a performanțelor, respectiv de acordare
a punctajelor.
• În procesul de evaluare este activată fie propria experienţă academică (ca fost
elev sârguincios, disciplinat, cu scris „ordonat”, îngrijit, corect etc.), fie
experienţa de părinte ce îşi judecă propriii copii.
• Profesorii-evaluatori care au o experienţă academică „de excepție” (de foşti
„premianţi”) vor manifesta chiar și subconștient, un plus de exigenţă comparativ
cu cei care nu au strălucit din perspectivă academică.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 f. Efectul de similaritate

• Profesorii-evaluatori care lucrează în mod curent cu elevi cu performanţe înalte

vor avea tendinţa să-i evalueze şi pe candidații ale căror lucrări le evaluează cu
acelaşi grad de aşteptări (ridicate).

• Similar, profesorii-evaluatori care lucrează în mod curent cu elevi cu

performanțe medii sau scăzute este posibil să supra-evalueze lucrările
candidaților care se poziționează diferit de experiența lor curentă.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

g. Efectul de contrast
 • Acest efect poate apărea prin accentuarea a două caracteristici contrastante care
survin imediat în timp şi spaţiu.

• În mod obișnuit, profesorii-evaluatori au tendinţa să opereze o comparare şi o

ierarhizare a performanțelor candidaților.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

g. Efectul de contrast
În practică se poate întâmpla ca, de multe ori, acelaşi rezultat să primească

un punctaj maxim sensul că, după o lucrare slabă, una bună pare a fi şi
mai bună decât este în realitate)
dacă urmează după evaluarea unui rezultat mai slab (în
 un punctaj mediu / parțial dacă urmează imediat după răspunsurile unui
candidat care au întrunit criteriile de maxim.

Conştientizarea, de către profesorul-examinator, a efectelor datorate contiguităţii

probelor constituie un prim pas pentru eliminarea consecinţelor nedorite, presupuse
de acest efect.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

h. Efectul ordine

• Din cauza unor fenomene de inerţie sau de necesitate de menținere a stabilității

notării, profesorul-evaluator poate menţine cam acelaşi nivel de apreciere,
respectiv de acordare a punctajelor pentru o suită de răspunsuri care, în realitate,
prezintă anumite diferenţe calitative.
• Profesorul-evaluator are tendinţa de a aprecia prin acordarea unor punctaje
identice mai multe lucrări diferite, dar consecutive, fără a (mai) opera necesarele
discriminări valorice.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

i. Eroarea logică
Acest efect este vizibil în special în cazul disciplinelor socio-umane și constă în
substituirea parametrilor definiți ai evaluării, specificați prin criteriile de
acordare a punctajelor existente în baremul de evaluare și de notare prin criterii
care nu sunt menționate explicit, de tipul:
- acurateţea expunerii
- caracterul sistematic al abordării
- efortul candidatului de a aborda subiectul
- încercarea de rezolvare parțială; într-un fel „conștiinciozitatea” poziționării în
 rezolvarea sarcinii.

• Acest tip de eroare este dificil de cuantificat și de justificat în afara operării cu

un barem de evaluare și de notare cu un caracter analitic pronunțat.
Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

j. Efectul de val

• Identificarea acestui efect pornește de la acceptarea realității că procesul de

evaluare reprezintă un răspuns al profesorului-evaluator la o situație concretă,
definită normativ și metodologic, fiind deci un comportament de rol.

• Acest comportament nu este un act spontan ci, preponderant unul deliberat,

 condiționat și reglat de anumite circumstanțe.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

j. Efectul de val
COMPORTAMENTUL DE ROL
în evaluare

este, prin natura lui, un
comportament cognitiv
presupunând compararea rezultatului
evaluat cu ceea ce evaluatorul
consideră a fi „un răspuns bun”, deci
cu un model de referință înscris în
structurile lui cognitive.
are o dimensiune afectivă
imprimă
aprecierilor făcute într-o anumită
stare afectivă (presiunea timpului,
emoțiile inerente situației unei
evaluări „cu miză ridicată”, teama
lipsei de experiență suficientă etc.).
este influențat de cerințe exterioare
o notă subiectivă
privind realizarea unor indici de reducerea (formală) a ratei de note
promovabilitate, evitarea ori sub un anumit nivel etc.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

În practică observarea efectelor perturbatoare datorate subiectivității manifestate de

evaluatori conduce la observarea variabilității judecăților evaluative ale acestora.

Variabilitatea judecăților evaluative se concretizează în faptul că una și aceeași

performanță (sau răspuns al candidatului) este apreciată diferit de către doi
evaluatori sau de către un evaluator aflat în situații sau momente diferite.

Teoria evaluării prezintă două tipuri principale ale variabilității:

- variabilitatea interindividuală
- variabilitatea intraindividuală.
 Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Idei-ancoră care definesc domeniul evaluării

în prezent
(după H.Pieron și G. de Landsheere)
• orice rezultat al unui candidat ca răspuns la o sarcină de evaluare (probă, test, item etc.) are o valoare reală,
iar aprecierile evaluative emise asupra acestui rezultat oscilează în jurul acestei valori;

• pentru a putea ajunge la o apreciere cât mai apropiată de valoarea reală este dezirabilă realizarea mai multor
evaluări, întrucât media acestora este mai puțin susceptibilă de erori decât fiecare apreciere în parte;

• prin evaluarea unui rezultat de către mai mulți profesori-evaluatori crește calitatea evaluării (prin indicatori
precum completitudinea și precizia), argumentul fiind că evaluatori diferiți vor acorda importanță diferită
diferitelor dimensiuni ale unei lucrări (probe, test, item subiectiv, răspuns etc.) și, pe cale de consecință,
fiecare dimensiune poate avea șansa de a figura în media aprecierilor.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
• În dezvoltarea acestei linii de gândire și de abordare a procesului de evaluare, a
fost determinată matematic consistența evaluării.
• Astfel, formula privind calculul coeficientului de fidelitate (Spearman-Brown)
sintetizează acest parametru.

Practica arată că numărul necesar de evaluatori pentru ca o probă să fie apreciată

mai aproape de valoarea sa reală, este mai mare (de 2) la disciplinele exacte și
mult mai mare la cele socio-umane.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 O altă dimensiune destul de puțin explorată empiric -
trăsăturile de personalitate ale profesorului-evaluator

cu certe efecte asupra rezultatelor procesului de evaluare :

evaluare orală,
evaluarea probelor scrise

au un impact direct atât asupra

procesului în sine
rezultatelor acestuia

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 Trăsături
le de personalitate ale profesorului-evaluator

• starea de calm
• echilibrul emoțional
• nervozitatea
• irascibilitatea
• starea de bună dispoziție
• starea de plictiseală
• solicitudinea față de examinați
• atitudinea distantă
• atitudinea disprețuitoare
• severitate / indulgență
• constant, consecvent / fluctuant, capricios etc.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 În concluzie, practica docimologică
evidențiază

factori de influență
efecte cu impact

asupra obiectivității și, uneori,

asupra corectitudinii evaluării.

Idealul obiectivităţii în evaluare este în practică afectat de o serie de

circumstanţe care pot induce variaţii semnificative, relevate, uneori cuantificabile

fie în cazul aceluiași profesor-examinator în momente diferite fie în cazul unor profesori-examinatori diferiţi

variabilitatea intraindividuală variabilitatea interindividuală

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Pro
filul profesorului-evaluator
(Programul DeCeE)
 Acest profil are două dimensiuni complementare:

a. dimensiunea profesionalismului său, care în decursul procesului evaluativ (chestiune

poate fi analizat sub aspectul cunoștințelor și care se află într-o relație directă cu
abilităților pe care el le are în domeniul caracterul și cu setul de valori morale la
specialității, precum și în domeniul teoriilor și care el aderă, cu atașamentul său la valorile
practicilor evaluative; acceptate din punct de vedere social).
b. dimensiunea atitudinii pe care el o adoptă

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Profilul profesorului-evaluator
trăsături
• o foarte bună pregătire de specialitate;

• abilități în domeniul design-ului procesului evaluativ;

• capacitate de a identifica / măsura / aprecia corect efortul și performanțele în învățare ale elevilor;

• capacitate discriminativă;

• abilități organizatorice și de lucru în echipă;

• abilități de colectare corectă a datelor / informațiilor care să îl ajute să facă o evaluare adecvată a
performanțelor celui evaluat;

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Profilul profesorului-evaluator
trăsături

• capacitate de a analiza cu precauție și cu responsabilitate datele / informațiile respective;

• capacitate de a-și elabora strategii proprii de culegere a datelor relevante pentru calitatea procesului
de evaluare și care să ofere răspunsuri adecvate la întrebările ce apar pe parcursul procesului
evaluativ;

• abilități de a formula recomandări privind îmbunătățirea, pe viitor, a procesului de evaluare și / sau

a instrumentelor de evaluare aflate în uz;

• capacitatea de a adera și de a-și asuma orientările generale, criteriile și standardele de evaluare

promovate la nivel de politică educațională;

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

Profilul profesorului-evaluator
trăsături
• asumarea elementelor de deontologie profesională asociate procesului evaluativ;

• capacitatea de a susține prin diferite mijloace orientarea oficială în domeniul evaluării în scopul
asigurării unei anumite coerențe a actului evaluativ și păstrării unei atitudini de echidistanță în raport
cu cei supuși testării / evaluării;

• asumarea efectelor directe și indirecte ale procesului evaluativ la care participă;

• capacitate de a reacționa cu promptitudine ori de câte ori identifică o eroare sau atunci când
constată o inadvertență sau o abatere de la principiile morale.

Din perspectiva organizării, la nivel național, abordarea managerială a evaluărilor, a examenelor și a

concursurilor naționale evidențiază o provocare cu atât mai mare cu cât acest profil profesional trebuie
respectat și multiplicat în cazul tuturor celor implicați și responsabilizați.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

3.2. Modalități de realizare a unei evaluări unitare

Atât teoria cât și practica evaluării converg în a

evidenția tehnici acțiuni

 diminua efectele negative

consolida caracterul unitar al evaluării

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

3.2. Modalități de realizare a unei evaluări unitare

Un inventar al acestora rămâne deschis:

• asigurarea caracterului anonim al lucrărilor evaluate pe întreaga durată a

procesului de evaluare (prevedere funcțională în prezent în contextul evaluărilor,
examenelor și concursurilor naționale din învățământul preuniversitar românesc);

• asigurarea caracterului „extern” al evaluării în cazul probelor scrise;

• proiectarea baremelor de evaluare și de notare conținând criterii de acordare a
punctajelor suficient de clar detaliate;

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

3.2. Modalități de realizare a unei evaluări unitare

• adoptarea uniformă a punctajelor parțiale în cazul itemilor semi-obiectivi și

subiectivi, prin îmbinarea criteriilor cantitativ și calitativ;

• adoptarea unui mecanism simplu de acțiune în cazul în care, între rezultatele

evaluării a doi profesori-evaluatori apar diferențe mai mari decât cele specificate în
metodologie (evaluarea celui de-al treilea profesor-evaluator);

• evaluarea multiplă (în prezent, în cazul procedurii aplicate în faza de contestații);

• distribuirea aleatorie a lucrărilor pentru evaluare în pachete construite ad-hoc.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

3.2. Modalități de realizare a unei evaluări unitare

Practici adoptate la nivel internațional
Experiența participării României la studiile comparative internaționale din domeniul
evaluării elevilor (IEA-PIRLS; IEA-TIMSS, OECD-PISA) evidențiază o serie de
practici adoptate la nivel internațional ce pot fi direcții de explorat pentru
optimizarea calității procesului de evaluare la nivel național, astfel:

• realizarea unei sesiuni de formare pentru aplicarea baremului de evaluare și de

notare înainte de începerea procesului de evaluare la care participă toți evaluatorii
cărora li se repartizează pachetele de lucrări;
 Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

• adoptarea unui design al evaluării focalizat pe evaluarea consecutivă a unor părți compacte
de test sau a unor itemi.
De exemplu:
- toți itemii de tip eseu structurat din toate lucrările dintr-un pachet de lucrări repartizat unui
evaluator / unei perechi de evaluatori;
- Subiectul al III-lea din toate lucrările dintr-un pachet de lucrări. Se urmărește, astfel,
creșterea nivelului de consistență între evaluatori (engl. inter-rater reliability);

• implementarea unui sistem de control în bază statistică a devierilor de la medie în cazul

evaluării itemilor subiectivi.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
 3.3. Opțiuni pentru colectarea datelor, analizarea și interpretarea
rezultatelor examenelor și a concursurilor naționale

Finalizarea procesului de evaluare trebuie să fie susținută cu argumente și „dovezi”

fundamentate statistic.

Fie că ne referim la punctaje (acordate prin baremele de evaluare și de notare la

noi), fie că ne referim la „scoruri” (metodologia IEA) sau la „coduri” (metodologia
OECD) corespondentul numeric al activității de apreciere / măsurare / evaluare
trebuie să fie „găzduit” într-o bază de date dedicată.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)
• Practica ultimilor ani a evidențiat necesitatea proiectării și implementării, la nivel
național, a unui instrument de tipul „Borderoului electronic”.

• Avantajele dezvoltării și utilizării la nivel național a unei asemenea aplicații,

precum și corelarea cu alte instrumente, de tipul catalogului electronic și cu
raportul de evaluare exemplifică în mod elocvent necesitatea de asigurare a
calității procesului de evaluare în contextul evaluărilor, al examenelor și
concursurilor naționale și de documentare în bază statistică a deciziilor evaluative
de la toate nivelurile.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)

ACTIVITATE PRACTIC-APLICATIVĂ
Printr-un exercițiu de reflecție asupra propriei activități de profesor
evaluator, identificați un factor de influență sau un efect care v-a atras
atenția/v-a marcat în activitatea de evaluare. Prezentați, pe scurt, în ce
măsură considerați că v-a influențat activitatea. Propuneți o modalitate /o
tehnică/o procedură prin care considerați că efectul ar putea fi diminuat în
contextul evaluării.

Program de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN)